7,845 matches
-
educației adulților pot fi interpretate în diferite feluri, în baza diferitelor teorii, în funcție de întrebările și ipotezele cercetării pe care cercetătorul respectiv dorește să le verifice. Pe baza validării sau nu a ipotezelor desprinse în urma reflectării asupra unei realități date, teoria elaborată clarifică modul în care diferitele asumpții pe care le include se intercondiționează. În timp ce teoria este un set de propoziții logic construit, iar relația dintre ele este definită cu acuratețe, perspectiva teoretică, deși oferă o bază pentru înțelegerea și explicarea realității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra practicii în ceea ce privește problematica egalității de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-un grupaj sau altul.Uneori, sunt văzute ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele sunt impersonale și universale, preocupate să explice lumea pe baza unor generalizări, și nu să acționeze
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spre formularea unor observații și concluzii. Obiectivele strategice formulate de Comisia Europeană și care trebuie realizate până în 2010, princadrul legislativ creat în România, au premisele asigurate pentru a fi atinse, conținutul fiecărui obiectiv regăsindu-se fie într-o lege special elaborată, fie în mai multe documente legislative. Astfel: - pentru atingerea obiectivului referitor la „îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor de educație și de pregătire”, au fost elaborate legi speciale pentru asigurarea calității atât în formarea inițială, la nivel preuniversitar și al învățământului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
observăm că multe dintre ele s-au contrazis/anulat reciproc, s-au înregistrat multereveniri și rectificări, ceea ce denotă, pe de o parte, preocuparea pentru îmbunătățire, dar, pe de altă parte, și multe confuzii, inconsecvențe datorate lipsei unei concepții unitare. Documentele elaborate sunt încă mai mult sectoriale, fiind de dorit un document comprehensiv, de viziune strategică. • Se poate remarca faptul că, prin participarea României la programele Uniunii Europene, dar și prin preocupările constante pentru deschiderea și dezvoltarea educației adulților în concordanță cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din adolescență), indivizii umani sunt capabili să comunice între ei cel puțin satisfăcător, în toate domeniile vieții de zi cu zi, inclusiv în sfera educației formale, care se folosește din plin de limbajul educabililor ca de un instrument indispensabil, gata elaborat, fără a se preocupa explicit de perfecționarea lui. Între timp, s-a constatat însă că aceasta este o prezumție falsă, dat fiind faptul că limbajul oricărei persoane (ca principală formă de comunicare) nu e niciodată nici suficient și nici... complet
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
există o definiție teoretică a calității în educația adulților acceptată de către toate țările, există totuși unele atribute larg acceptate ale conceptului, ceea ce face posibilă definirea unor indicatori pentru asigurarea calității în viitor. Calitatea se referă la valori sau la standarde elaborate și acceptate de către țările europene care doresc să aibă aceleași standarde pentru evaluarea educației adulților. Motivele apariției și dezvoltării problematicii calității în educația adulților sunt fie generale (schimbarea și creșterea cerințelor cursanților, globalizarea educației, restructurarea instituțiilor de educație a adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni. Ea este o imagine proiectivă, mai elaborată decât o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și dezirabilă, pentru a se putea constitui ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactic; * elevilor să li se ofere lămuriri preliminare atunci când subiectele formulate presupun interpretare; * rezultatele să fie comunicate și discutate cu elevii și cu părinții acestora; * evaluarea să se realizeze pe baza descriptorilor de performanță; * schema de notare să fie adecvat elaborată, modul de corectură fiind același pentru toți, preferabil fiind ghidul de notare sau notarea analitică; * distanța între efectuarea lucrării și restituirea ei împreună cu aprecierile să fie, cât mai mică, pentru a se evita anularea efectelor de ordin formativ, datorită unei
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
să fie corect formulate și aduse la cunoștința elevilor. În acest sens, pot fi menționate: tema propusă (domeniul din care face parte tema respectivă); modalitatea de prezentare (dosar, mapă) ; mărimea portofoliului (numărul minim, dar și cel maxim de pagini, produse elaborate) ; structura ce vizează respectarea unor etape precise : cuprins, obiective, motivația întocmirii, tipologia produselor elaborate (recenzii, eseuri, referate, chestionare, concluzii personale, etc.), precizarea bibliografiei ce a stat la baza realizării portofoliului ; ordonarea materialelor, evidențierea titlurilor și a subtitlurilor, realizarea legendelor pentru
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
menționate: tema propusă (domeniul din care face parte tema respectivă); modalitatea de prezentare (dosar, mapă) ; mărimea portofoliului (numărul minim, dar și cel maxim de pagini, produse elaborate) ; structura ce vizează respectarea unor etape precise : cuprins, obiective, motivația întocmirii, tipologia produselor elaborate (recenzii, eseuri, referate, chestionare, concluzii personale, etc.), precizarea bibliografiei ce a stat la baza realizării portofoliului ; ordonarea materialelor, evidențierea titlurilor și a subtitlurilor, realizarea legendelor pentru materialele grafice (tabele, hărți, diagrame, etc.), în funcție de tematica aleasă; precizarea provenienței documentelor utilizate (sursa
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
domnia lui Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" . În continuare dorim să Înțelegem, ca pasionați ai istoriei, ce s-a Întâmplat cu adevărat În epoca respectivă. Dar pentru a face acest lucru, trebuie să citim cărți scrise de istorici, sau documente elaborate tot de niște indivizi marcați de propria subiectivitate, și observăm că aceste narațiuni prezintă versiuni diferite, se contrazic Între ele, ascund cele mai diverse sensibilități și interese care au aparținut epocii În care au fost redactate. Și atunci, evident, vom
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care le am În vedere, pot fi delimitate așadar În raport cu geografiile imaginare, caracteristice În special omului premodern. De regulă, ele se manifestă la nivelul mitologiilor politice moderne, al ideologiilor, În timp ce geografiile imaginare tradiționale răspundeau unor nevoi psihologice mai puțin elaborate, ținând de resorturile imaginației. Astăzi, locul geografiilor imaginare, care descriau ținuturi locuite de ființe fantastice, este luat de literatura science-fiction, de lumile gen „Războiul Stelelor”, „Jurassic Park” sau „Stăpânul Inelelor”, În timp ce geografiile simbolice rămân cantonate În sfera imaginarului politic. Evident
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autoreprezentat (pe care am Încercat să Îl analizez Într-o lucrare proprie) prezintă asemănări care merg până În cele mai mici detalii. Or, acest lucru nu poate fi Înțeles În mod satisfăcător decât În contextul mai larg al „geografiilor simbolice răsăritene”, elaborate Începând cu secolul al XVIII-lea În cultura occidentală. Potrivit citatului din Marx XE "Marx" pe care Edward Said Îl alege ca motto al lucrării sale (idee care se aplică foarte bine și În cazul reprezentărilor identitare ale popoarelor Europei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naționale În proces de formare, la nivelul unui imaginar social de tip modern, care se Întrupează treptat Într-o opinie publică, dislocând lent vechile modalități de autodefinire ale comunității tradiționale. Totuși, stereotipurile populare ale acesteia se vor prelungi În noile elaborate și imagini, pe coordonatele psihologiei colective, de masă, mentalitatea tradițională Încorporându-se În percepțiile și prejudecățile moderne și supraviețuind, de fapt, adeseori, până azi. Franța și țăranii ardeleni: propagandă oficială și mentalitate populară Sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și semnificații mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un anumit grup sau la o anumită arie geografică. Societățile tradiționale aveau roluri sociale relative fixe și coduri elaborate, așa Încât Îmbrăcămintea și Înfățișarea unei personae constituiau un indicator imediat pentr clasa socială din care provenea, profesia și statutul social. De-a lungul timpului, modul de Îmbinare a vestimentației a luat forma de “strategie” de protest Împotriva unor prejudecăți morale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivației, conturându-se sub forma unei tendințe. Ulterior, intenția se continuă În planul pe care Îl elaborează potențialul cumpărător pentru a achiziționa un produs/serviciu, și se finalizează prin traducerea În fapt, mai mult sau mai puțin fidel, a planului elaborat. În timp, prin repetarea comportamentului de achiziție, cumpărătorii dobândesc deprinderi de cumpărare, ca urmare a experienței acumulate pe parcursul unui proces de Învățare. O extindere a deprinderilor Într-un orizont temporal mai vast poate releva obiceiurile de cumpărare, ca practici, uzanțe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
potențialului creativ denumită sensibilitate la probleme. Este foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să-și dea seama din atitudini, gestică și Întrebările uneori lacunare, alteori mai elaborate ale clienților ce trebuințe, dorințe sau expectanțe au clienții. Consider că simțul situației este un talent ce trebuie dezvoltat Încă din copilărie și căutat la cei care lucrează În sfera piețelor de consum. Alături de autorul citat și noi apreciem că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Miron Costin susține că romanii rămași au dat naștere poporului roman; istoricul Robert Roesler a reluat într- o formă mai elaborată argumentele lansate de istoricii austrieci Franz Joseph Sulzer și Johann Christian Engel în secolul XVIII. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
noiembrie 1409 - 18 noiembrie 2009). Cum ni s-a îngăduit în cei șapte ani de la apariția cărții să rămânem în viață, ne ținem de cuvânt și punem în mâna vămenilor o a II-a ediție mai amplă, mai documentată și elaborată mai pe îndelete, fără grabă. Deși în toamna târzie a anului 2002 lucrarea se afla într-un stadiu avansat de redactare, fără să fi epuizat toate sursele de informare și documentare, ne-am silit s-o încheiem, deoarece Consiliul Local
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
organismelor deoarece permite obținerea celei mai mari cantități de informații despre mediul exterior. Adaptarea organismelor la percepția luminii poate fi urmărită prin studiul structurii oganelor receptoare la diferite animale. Fotoreceptorii au diferite forme, de la sistemele foarte primitive la cele mai elaborate, la organismele superioare și om. Formele primitive aparțin anumitor alge și moluște ale căror celule sunt sensibile la lumină, în special în ceea ce privește intensitatea luminii și a direcției fluxului luminos. Organismele superioare posedă un organ specializat pentru percepția luminii care este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
J.H. McMillan, putem afirma că metodologia cercetării se referă la metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare utilizate pentru a colecta, a analiza și a interpreta date despre o realitate, în acord cu specificul temei vizate de cercetător și cu ipotezele elaborate. În cuprinsul acestui capitol, distincția dintre metode, tehnici și instrumente de cercetare se realizează în concordanță cu poziția lui T. Rotariu și P. Iluț (1997), dar totodată optăm pentru o abordare flexibilă a acestora. În timp ce metoda este definită ca o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria problemelor contemporane ale educației. Fiecare dintre aceste direcții de valorificare a metodei istorice presupune demersuri elaborate și surse de documentare specifice. Am putea asocia acestor considerații și remarca potrivit căreia toate cercetările contemporane debutează cu aspecte istorice privind studiul problemei de interes. Orice articol sau lucrare mai amplă se deschide cu trecerea în revistă a studiilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Roediger, 1985). Deși se desfășoară într-un cadru natural, acest tip de observație necesită o pregătire prealabilă meticuloasă și implică procese decizionale complexe, care trebuie să se desfășoare înainte de debutul investigației. Astfel, trebuie clarificate variabilele care vor fi studiate, trebuie elaborate modalități de înregistrare a datelor sau trebuie să se decidă asupra înregistrării audio-video a unor fragmente de activități în mediul natural al subiecților. De asemenea, observația naturalistă nu exclude eșantionarea, alegerea intervalelor de timp și a spațiilor în care se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
2000b), cît și calitățile unei metode de sine stătătoare, oferind date descriptive importante despre realitatea studiată. În general, observația sistematică se realizează prin intermediul unei grile de observație, care oferă un cadru de sistematizare și ierarhizare a datelor brute. Cele mai elaborate și mai rafinate asemenea instrumente de cercetare includ scale de măsurare a variabilelor studiate, astfel încît datele observațiilor să permită prelucrări statistice ulterioare. Pentru a exemplifica, vom încerca să construim un ghid de observație pentru o cercetare ce-și propune
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]