4,139 matches
-
motivul fantomei, cel al imaginii din vis și cel al eriniilor. Elena și fantoma ei, ne spune corul, bântuie prin palatul pustiu al lui Menelau. Retras într-un ungher al palatului, tăcut și nemișcat, regele abandonat trăiește înconjurat de ipostazele Elenei: phasma, oneirophantos și colossos. Imaginea spectrală a acesteia trece prin fața unui Menelau ce visează cu ochii deschiși; femeia apare și în visele sale nocturne, după cum este imortalizată și printr-o statuie, un dublu în care el a dorit să-i
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
războiului, sângelui vărsat, măcelului, ea este legată de acel Ate al neamului, de destinul nefericit al Atrizilor, presărat cu morți și cu nenorociri. Fantoma, precum și erinia Elenei sunt prezente, mai înainte chiar de apariția fantomei și a eriniei Clitemnestrei. În Elena lui Euripide par a fi exploatate și dezvoltate toate temele schițate de Eschil la începutul Orestiei, prin articularea lor în jurul confuziei tragice. Dominată de vocabularul fantomei, piesa lui Euripide revine mereu la problema eidolon-ului. Fantoma Elenei, trimisă de Hera Troiei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dokesis kene), o farsă pusă la cale de către zei. Elena va spune că numele i-a fost despărțit de persoană (onoma și ego) și de corp (doar numele i se acoperise de rușine, nu și trupul, salvat de pângărire). Adevărata Elenă, cea pe care o vedem pe scenă lîngă mormântul lui Proteu, fusese răpită de Hermes și adusă aici pe un nor, din porunca zeilor cerești, care, pentru a întinde o cursă pământenilor, îi concepuseră un dublu fantomatic, o imagine înșelătoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
invizibile - și totuși reale - a umbrei protectoare a lui Proteu. Acțiunea tragediei va urmări respectarea făgăduielilor defunctului tată. Prin mijlocirea prezicătoarei Teonoe, promisiunile lui de ocrotire vor fi aduse la îndeplinire. Sibila va vorbi și va interveni în numele acestuia. Astfel, Elena lui Euripide se situează la intersecția tuturor ambivalențelor proprii eidolon-ului - amăgire sau prezență reală, malefică ori benefică, instrument al nenorocirilor, al răzbunării divine și al răzbunării celor morți, dar și umbră protectoare, erinie sau daimon al stirpei. Oedip și mormântul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu scrieți nimic!”. Ulterior, În urma intervenției unui ofițer mai Înțelegător, semnătura a fost retușată. Ca dovadă de apreciere (pe care o aștepta), anul următor, În cursul unei Întrevederi cu Miu Dobrescu 7, Eugen Palade a primit comanda unui portret al Elenei Ceaușescu. Dobrescu nu a avut sugestii de făcut pentru tabloul solicitat: „Să fie cum vreți!”, ar fi spus el. Palade a pictat o Elena Ceaușescu mai mare decât o ființă umană obișnuită. Cu câteva excepții despre care voi vorbi mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
primit o legitimație „de ziarist” care i-a permis cel puțin să participe la manifestările Încununate de prezența Conducătorului. De două sau trei ori, În timpul Întâlnirilor politice de la Sala Polivalentă din București, Palade a reușit să se strecoare În apropierea Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu. Pentru a obține acest acces, a trebuit să facă niște sacrificii - de exemplu, să renunțe la barba sa de boem, nu prea conformă cu imaginea-tip a unui lucrător În presa centrală 10. În același
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
facial nas-urechi-gură, alcătuit din unghiuri Închise, era dificil de reprodus cu fidelitate și În același timp Într-o formă care să dea o impresie de ansamblu favorabilă. Potrivit interpretării sale retrospective, idealizarea artistică a lui Nicolae și mai ales a Elenei Ceaușescu făcea parte dintr-o normă autorevendicată, impusă din respect față de meseria sa, și nu față de personaje. Această idealizare era independentă de sugestiile pe care, În rare ocazii, le primise din partea comanditarilor săi. De obicei, nu i se cerea să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
amintiri foarte frumoase; pânza a repurtat un mare succes. Un prieten al lui Palade a pozat pentru silueta lui Nicolae Ceaușescu, iar pentru cea a Elenei a pozat soția pictorului. Palade este foarte satisfăcut de modul În care este reprezentată Elena În această pînză, „idealizată ca Într-un fel de logodnă” - potrivit propriilor sale cuvinte. Cu ocazia unei vizite În atelierul pictorului, unul dintre activiștii apropiați ai Uniunii Artiștilor Plastici („tovarășul Budeică, activist de partid, dar un om de treabă”) i-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
volan (o abordare psihologicăă Elvira Alexandrescu, Inteligența emoțională - factor de eficiență în comunicarea din practică medicală Bogdan Mînjină, Schimbarea culturală organizațională a instituțiilor publice românești și integrarea europeană Andreea Zlate, Suntem consumatori și actori economici „raționali” sau „iraționali”? Ghiațău Corina Elenă, Suportul perceput din partea agenților organizaționali și intenția de a părăsi organizația: rolul mediator al suportului organizațional perceput Ioana Nastase, Internetul metodă modernă de comunicare la locul de muncă (sau în organizațiile actualeă Abordări teoretice Mihaela Roco, Sinteză a studiului privind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Tigănești, “logofătul poeziei”, Costachi Conachi, redacta Regulamentul Organic și drept răsplată i se încredințează logofeția cea mare, adică Ministerul Justiției. Acesta s-a căsătorit la 50 de ani cu Smaranda Donici, văduva lui Petrache Negri, mama lui Costache și a Elenei Negri. Cocuța, fiica lui, se pare că l-a deconspirat pe soțul ei caimacanul Nicolae Vogoridi, antiunionist, care a vrut să falsifice rezultatele scrutinului divanurilor ad-hoc. Cocuța și-a distrus astfel căsnicia dar a grăbit Unirea Principatelor Române. Casa lui
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
neam, acești Peiu au fost adevărați patrioți. Pentru aceasta stă marturie faptul că, în casa străbunicilor din partea mamei, am găsit în anul 1984, ca înainte cu mai mult de 100 de ani, pe perete două litografii reprezentându-i pe Elena Cuza și pe domnitorul Al. I. Cuza, în mărime naturală. Un candelabru imens cu lumânări lumina aceste poze minunate, a cărei amintire mi se păstrează vie și astăzi. Acum această casă nu mai există și din păcate nici aceste piese
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Gheorghiu- Dej cât și a lui Ceaușescu. Partidul comanda, securitatea executa iar justiția era implicată formal, mai mult în divorțuri dar și acolo unde nu erau implicate persoane importante. 4. se manifestă la cote înalte cultul personalității. Sunt memorabile cuvintele Elenei Udrea din campania electorală: “Noi suntem urmașii lui Traian. Lui Traian Băsescu”, care seamănă izbitor cu atributul de “cel mai iubit fiu al poporului” dat lui Ceaușescu. 5. influențează activitatea televiziunii publice prin delegarea în conducerea televiziunii a unor persoane
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Alexa Visarion sau destinul vocației Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Alexa Visarion sau destinul vocației / ed. coord. de Elena Saulea. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1870-3 I. Saulea, Elena (coord.) 792(498) Visarion,A. 929 Visarion,A. Redactori: Șerban-Marius FLEANCU, Ionel NICOLAEV, Bogdan ULMU Grafică: Ionel NICOLAEV Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) ELENA SAULEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alexa Visarion sau destinul vocației Coordonator: Elena SAULEA Editura Junimea Iași 2015 Ilustrațiile ce deschid capitolele cărții: ECOUL Woyzeck, 1981, Teatrul Giulești contrapagină O noapte furtunoasă, 1979, Teatrul Giulești, Rodica Mandache Zița, Răzvan Vasilescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ajuns la sanatoriul din Leysins, destinație curativă și în același timp formă mascată de exil impus ("Pentru servitori, acum Maxențiu, acolo, departe, era ca și mort, și Lică stăpîn"), personajul se identifică prin două adrese / domicilii, între care unul, al Elenei Drăgănescu, fantasmat: "În adevăr, Maxențiu își declarase la Leysins două domicilii, prin una din acele fantezii exaltate (...)." Sensul dat de autoare nebuniei erotizante a bolnavului trebuie căutat în solidaritatea simbolică (axată pe motivul posesiunii) între destinul insului și așezarea casei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
crucificarea Mântuitorului de către om: "Cum să gândești că o rugăciune ar fi altceva decât un monolog, ca un extaz ar avea valoare dincolo de el însuși, că i-ar pasă vreunui zeu de mântuirea sau de pierzania noastră?" spune Cioran.38 Elenă Afrăsinei 39 crede că există la Cioran ceva din psihologia celui respins în iubire: atât de mare îi va fi fost iubirea de Dumnezeu, încât, din furia de a nu fi fost acceptat, se întoarce împotriva obiectului adorației sale. În
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fr. Cornel Sterian. 55 Ernesto Sábato, Abaddón, El Exterminador, p. 130. 56 Giles Fraser, Redeeming Nietzsche on the piety of unbelief, Routledge, 2002. 57 Nicole Parfait, Cioran ou le défi de l'être, Editions Desjonquères, Paris, 2001, p. 63. 58 Elenă Afrăsinei, Cioran sau exilul metafizic, eseu citit pe Internet. 59 Sartre, La Nausée, Gallimard, Paris, 1938, p. 16. 60 Ernesto Sábato, Hombres y engranajes. Heterodoxia, Alianza Editorial, Madrid, 2000, p. 90. 61 Arthur Schopenhauer, El amor y otras pasiones, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nici unul din nenumăratele noastre cotidiene n-a relatat despre eveniment. Singurul semn al trecerii lui Lazar pe la București pare a fi, cel puțin deocamdată, publicarea rezumatului conferinței în revista Dilema și, tot acolo, a articolului pe bună dreptate iritat al Elenei Ștefoi. Să ai atît de multe posturi de televiziune, atît de multe cotidiene și atîtea altfel de periodice și să nu știi cine te vizitează, cine și ce conferențiază, da, e un fapt într-adevăr remarcabil. Lucrul este cu atît
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a întregului Răsărit care unea cele două capitale {\footnote 4 recunoscut de ceilalți că maestru comun, și în timpul vieții, și după moarte - cf. Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine de la Conciliul de la Niceea la începuturile Evului Mediu, Traducere de Elenă Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu și Dana Zămosteanu, vol. ÎI/1, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 97.} {\footnote 5 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 6 F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
următoarele surse care prezintă bogate informații cu privire la acestă: W. Jaeger, Early Christianity and Greek Paideia, Oxford, 1962, p. 76, Claudio Moreschini & Enrico Norelli, Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine de la Conciliul de la Niceea la începuturile Evului Mediu, Traducere de Elenă Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu și Dana Zămosteanu, vol. ÎI/1, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 97, Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca să (330-390), Traducere: Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 62, Stelianos Papadopoulos, Viața Sfanțului
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
literaturii române, vol. P/R, 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009. RADU, Rafila (pseudonim al Elenei Anton), n. 2 iulie 1951, Budești, județul Iași. Administrator al Galeriei de Artă TOPART. Debut literar în revista "Convorbiri literare" (1987) și editorial cu Viața mea cu lună (1997). Colaborează cu versuri la "Convorbiri literare", "Cronica", "Transilvania", "Literatura și Arta
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
IONESCU. Consilieri științifici: RAMONA BORDEIBOCA, Université de Bourgogne, Dijon; PATRICE BRASSEUR, Université d'Avignon; ANNE-MARIE CALLET-BIANCO, Université d'Angers; DANIEL FONDANÈCHE, Université Paris 7; JEAN-MARIE KLINKENBERG, Université de Liège 7; JEAN-PIERRE LONGRE, Université Lyon 3; JACQUES MOESCHLER, Université de Genève; ELENĂ PRUS, Université Libre Internaționale de Moldavie, Chișinău; GUILLAUME ROBERT, Centre Culturel Français de Iași; ALAIN VUILLEMIN, Université d'Artois. Elenă Prus este Director al Institutului de Cercetări filologice și interculturale din cadrul Universității Libere Internațională din Moldova (Chișinău), profesor universitar, doctor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
SOROHAN, Elvira. Avatarurile unui roman. În: România literară, 38, 2-8 mart. 2005, nr. 8, p. 18. Despre volumul Orașele scufundate de Felix Aderca. SOROHAN, Elvira. Călătoria ca trăire întru ecumenism. În: Cronica (Iași), 40, apr. 2005, nr. 4, p. 10. Elena Simionovici. Pelerin în căutarea luminii. Sibiu: Thausib, 2004. SOROHAN, Elvira. Eminescu și Kant: Conferința de deschidere a lucrărilor Colocviului Național Studențesc "Mihai Eminescu", 19 mai 2005. În: Studii eminesciene, 2, 2005. p. 5-14. Colocviul Național Studențesc "Mihai Eminescu" (2005, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
iesc heteroglosia sa conținînd voci din trecut și din prezent, ca și voci din medii culturale diferite, chiar divergente. Un scriitor își poate oricînd apropria un gen literar al lumii la care aderă, cum a fost cazul, spre exemplu, al Elenei Văcărescu / Hélène Vacaresco și a poeziei sale cu adînci influențe parnasiene, sau al lui Cioran, în adoptarea formelor scurte, aforistice, sau al lui Eliade, cu povestirile sale existențialiste gidiene etc. Dar astăzi, producția romanescă se înscrie tot mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
afectate de criză. Liderii europeni i-au cerut FMI-ului să ofere, în cazul în care va fi nevoie, până la 310 miliarde dolari, în cadrul unu i pachet de credite și ga ranții care să împiedice propagarea crizei fina nci are elene către alte țări din zona euro, precum Portugalia și Spania. În momentul de față, Statele Unite sunt cel mai ma re contribuitor la FMI și au drept de veto asupra deciziilor Fondului, deși nu l-au folosit niciodată. Măsura propusă cere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]