3,224 matches
-
tinde să fie înlocuit de cel al familiei moderne, cu 1-2 copii sau chiar nici unul. Acest ultim model reprezintă și rezultanta problemelor economice tot mai presante, cu care se confruntă populația. La aceasta se adaugă și mobilitatea populației, precum și emanciparea neașteptată a femeii , pentru care maternitatea și numărul mare de copii nu mai reprezintă un ideal, în condițiile în care mijloacele anticoncepționale sunt din ce în ce mai prezente. Pătrunderea în măsură tot mai mare a civilizației de tip occidental în sânul unor comunități
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
caracterului specific a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie, 1978, p. 55). Din perspectivă pedagogică, autonomia este definită ca „obiectiv general al educației și instrucției, termen sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Copilul prezintă însă structuri spațio-temporale corecte cu constanțe perceptive cu mari posibilități de reprezentare evaluate prin probele neverbale Borelli-Olèron unde obține 54,36 centile. Relațiile psiho-afective cu adulții se modifică pe măsura progresiunii terapiei complexe, manifestând tendința spre o permanentă emancipare prin limbaj și lărgirea cunoștințelor. 6. Examenul complex al limbajului - întârzierea în integrarea verbală, prin imposibilitatea de articulare fonetică și carențe în achiziția limbajului la vârsta specifică acestuia. Activitatea preverbală a început în jurul vârstei de 2 ani și primele cuvinte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu a ținut seama de faptul că deceniile care au urmat anului 1918 făcuseră posibilă (în majoritatea regiunilor care suferiseră o seamă de jigniri din partea fiecărui centru al țărilor succesoare - slovaci, români transilvani) crearea de instituții, având loc o anumită emancipare națională, pe lângă care timidele propuneri ungare - deseori însoțite de o practică cotidiană modestă - nu păreau atractive cu adevărat. Avocații români se deplasau cu plăcere mai degrabă la București pentru deliberări finale. Bethlen István creiona auditoriului său ideea că reanexarea teritoriilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și cei despre care bănuiau doar că simpatizaseră cu ideile fostului prim-ministru ungar, executat în urma condamnării ca criminal de război. Dincolo de nerăbdarea față de starea de lucruri din Ungaria, era vorba, cel puțin în aceeași măsură, și de intenția de emancipare pentru a ajunge din urmă țara mamă, ca și de critica ierarhiei sociale existente, care, după martie 1944, a generat acțiuni inimaginabile mai înainte (atunci când, în urma ocupației germane, Partidul Reînnoirii Maghiare (Magyar Megújulási Párt - MMP) ajunsese partid de guvernare în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Oradea, fostul medic al poetului Ady Endre și unul din membrii conducerii organizației locale a Partidului Ungar, dr. Konrád Béla. A scăpat însă Szakáts Gusztáv, însărcinat atunci cu "creștinarea" comerțului, și care, mai apoi, a devenit șeful "Fondului Național de Emancipare" (Nemzeti Önállósítási Alap) din Transilvania. A mai existat cineva care "a scăpat" de accident: poetul Szabó Lőrinc, invitat oficial la gala de deschidere a Societății Kemény Zsigmond de la Palatul Culturii; el nu s-a mai putut îmbarca din cauza programului încărcat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
modernității și necesitatea cenzurii / 29 1. 1. Imaginea lumii în secolul al XVII-lea, sinteză a peste un mileniu de transformări / 29 1. 2. Europa între două războaie majore / 31 1.2.1. Războiul de 100 de ani și începuturile emancipării medievale / 31 1.2.2. Contactul civilizațiilor creștine și musulmane până la căderea Constantinopolului / 33 1.2.3. Marile descoperiri geografice și ne-limitarea noilor imagini / 35 1.2.4. Anglia elisabetană și noile evoluții imaginare / 38 1.2.5. Războiul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoscute, dar pe care este necesar să le punctăm pentru a putea urmări devenirea imaginarului. Astfel de momente majore ale istoriei determină schimbări care se realizează la nivelul întregii imagini. 1.2.1. Războiul de 100 de ani și începuturile emancipării medievale Perioada de maturizare a imaginarului medieval se termină odată cu războiul de 100 de ani. Acesta reprezintă sinteza perioadei atât din punct de vedere militar, cât și politico-social. Imaginarul social a avut transformări majore în spațiul celor două țări (Franța
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să aibă la dispoziție un ajutor ca literatura, în care elementul interactiv atît tradițional, cît și experimental este prezent cu cea mai mare intensitate. Literatura refuză încremenirea, este o campioană în susținerea constantă a unei tradiții a schimbării, în care emanciparea omului în diversele momente ale istoriei este urmărită și redată într-o permanentă conexiune între trecut, prezent și viitor. "Literatura e construită - iar aici terminologia se poate schimba, nu însă și realitatea - pe nivele de structură și textură" (V.N.). Relațiile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în majoritatea oamenilor de tip tehnic, hotărît este că în sînul acestui tip numai se întîlnește ființa nouă, specific omenească. Politica este însăși perpetuarea barbariei originare. Stăpîni ori stăpîniți, aceleași porniri primitive inspiră voințele celor mulți. Singur tipul tehnic reprezintă emanciparea autentică de această primitivitate: el constituie excepția adevărată în nivelul comun al speciei, fiindcă singur el este o ființă nouă, care nu poate încăpea în cadrele animalității, pe cînd creatura politică, cu psihologia ei redusă la varietățile simplei violențe și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fond, ea este o consecință a raționalității educației speciale și, în mod paradoxal, consecutivă unei atitudini totuși umanitare. în confruntarea celor două curente, primul a cunoscut iniția (la începuturile secolului XX) un ușor avantaj ideologic 1, pe fondul tendinței de emancipare a epocii, dar a constituit și o mare ocazie pierdută, fiind revalorizat mult mai târziu, după câteva decenii. 1.1. Integrarea 2 Integrarea presupune în sens larg plasarea/transferul unei persoane dintr-un mediu mai mult sau mai puțin separat
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
drum pe care ar trebui să-l urmăm, ci descrie drumul pe care-l urmăm, argumentând că Occidentul nu poate merge, deocamdată, pe alt drum. Deși în anii '80 Lipovetsky își exprima rezervele față de entuziasmul cu care individul își celebra emanciparea 24, în Fericirea paradoxală el consideră că hiperconsumul nu va slăbi consistența individului pentru că științele care se dezvoltă impun o rigoare și o autodepășire și pentru că societatea deschisă favorizează inovația care la un moment dat se va manifesta și altfel
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
apariții publicistice au contribuit la conturarea peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste nordul Moldovei interbelice vremurile de glorie mai dăinuiau doar în paginile cărților de istorie. Evoluția vieții politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ponderea băieților predomină, dar numărul înscrișilor este de două ori mai ridicat decât cel al elevelor. În ceea ce privește elevii și elevele promovate, aceștia înregistrează o medie de 80% prin raportare la numărul celor înscriși sau înscrise. Totuși, în cadrul societății românești patriarhale, emanciparea feminină prin educație stârnea adesea critici și împotriviri. Unii considerau că accesul fetelor în învățământul secundar și superior determina, la orașe, declinul familiei românești, deturnând rolul de "bună soție și bună mamă" al femeii către cel de funcționară și profesoară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lent, se desfășura sub semnul Școlii secundare de fete "Carmen Sylva". Primele instituții de acest tip au apărut în Moldova abia la sfârșit de secol XIX, cu sprijinul unor personalități ce au conștientizat importanța educației fetelor, atât ca sursă de emancipare, cât și ca motor de progres cultural la nivelul întregii țări. Dacă la Iași va funcționa o școală de fete încă din 1834, la Botoșani, în pofida necesităților culturale, în deceniul cinci al secolului al XIX-lea, tinerele fete cu posibilități
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
rămas până astăzi scriitori fără notorietate, înscriși doar în listele de personalități locale. Un alt curent tradiționalist inițiat la începutul secolului XX, cu continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
inamice 44. Într-o astfel de atmosferă poate că nu ar trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și antisemitism al mișcării, limbajul violent și susținerea fățișă a legionarismului. Programul mișcării este redactat abia în 1934 și promovează regionalismul și emanciparea Bucovinei față de editurile bucureștene, în acest sens înființându-se editura Iconar, iar un an mai târziu revista legionară cu același nume. Momentul apariției revistei, ce nu se identifică însă în totalitate cu gruparea ce a generat-o, a coincis, paradoxal
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Humanitas, București, 1998. Hrenciuc, Daniel, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010. Hrimiuc-Toporaș, Gheorghe, Victor Durnea, De ce scrieți? Anchete literare din anii'30: text cules și stabilit, Editura Polirom, Iași, 1998. Iancu, Carol, Evreii din România de la emancipare la marginalizare (1919-1938), Editura Hasefer, București, 2000. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii românești contemporane. Vol. II, În căutarea fondului, Editura Minerva, București, 1985. Isar, Nicolae, Cristina Gudin, Din istoria politicii școlare românești. Problema învățământului în dezbaterile Parlamentului (1864-1899), Editura Universității București
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cluj-Napoca, 2006, pp. 157-160. 9 Apud Gidó Attila, School Market and the Educational Institutions in Transylvania, Partium and Banat between 1919 and 1948, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților, Cluj-Napoca, 2011, p. 17. 10 Carol Iancu, Evreii din România de la emancipare la marginalizare (1919-1938), Editura Hasefer, București, 2000, pp. 130-131. 11 Gidó A., School Market..., p. 21. 12 Ibidem, p. 46. Reversul acestei atitudini se va resimți în anii '30, când, constatându-se creșterea numerică a populației evreiești în școlile române
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
gândirea de arhitectură, În special asupra operei lui Peter Eisenman. Până Într-un anumit moment al secolului al XX - lea , pământul nu este văzut ca un element cu rol definitoriu În configurarea unei clădiri, ci doar ca suport al acesteia. „Emanciparea―3 pământului de la statutul de teren de fundare pentru arhitectură, la cel de obiect construit e realizată de Peter Eisenman În ―Cities of artificial excavation În 1978. Eisenman definește pământul ca un potențial instrument de camuflaj pentru obiectul de arhitectură
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
să meargă împotrivă”, căci Unirea „este strigătul timpului”. Austria se temea de eventualele urmări ale recunoașterii dublei alegeri asupra integrității imperiului său din care făcea parte și Transilvania. Austria se temea că românii din Transilvania vor iniția o mișcare de emancipare de sub dominația sa în vederea unirii cu noul stat. Teama de a pierde Transilvania a determinat Austria ca imediat după aflarea veștii despre dubla alegere a lui Cuza și a entuziasmului provocat la Brașov de această știre, să închidă vama de la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a evoluat de la a fi potrivnică recunoașterii dublei alegeri a lui Al. I. Cuza, la o poziție de neutralitate și apoi la acceptarea și recunoașterea acestei situații. Din motive economice, Anglia dorea menținerea integrității Imperiului Otoman iar orice încercare de emancipare națională de sub dominația otomană contravenea intereselor politicii britanice. Reprezentanții englezi erau de părere că alegerile nu au fost corecte. Iată părerea lui Bulwer, reprezentantul englez în Imperiul Otoman: „în nici unul dintre principate afacerile nu au fost conduse într-un mod
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
sau Varșovia. A fost prima femeie din România care a realizat pictură murală: holul Băncii Marmorosch-Blank, lucrările numite Industrie, agricultură și comerț și Istoria negoțului român de la Academia de Științe Economice. A fost unul dintre membrii fondatori ai Asociației pentru Emanciparea Politică și Civilă a Femeilor din România. 10. Elena Densușianu-Pușcariu (3 martie 1875, Făgăraș, jud. Brașov - d. 1966) Medic, prima femeie-profesor universitar in domeniul medical din Romania, prima femeieprofesor la o clinica de oftalmologie din lume. Fiica lingvistului Aron Densușianu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
prima femeie avocat din România. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității ieșene, Ella Negruzzi a fost prima femeie care a primit dreptul de a pleda. Pe lângă activitățile profesionale (a fost membră a baroului Galați și, ulterior, Ilfov), fondează societatea „Emanciparea femeii”, prin intermediul căreia a cerut expres echitate în viața publică pentru femei. Vedea emanciparea acestora prin prisma afirmării lor în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Militând pentru reevaluarea statutului femeii în societatea românească și-
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Negruzzi a fost prima femeie care a primit dreptul de a pleda. Pe lângă activitățile profesionale (a fost membră a baroului Galați și, ulterior, Ilfov), fondează societatea „Emanciparea femeii”, prin intermediul căreia a cerut expres echitate în viața publică pentru femei. Vedea emanciparea acestora prin prisma afirmării lor în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Militând pentru reevaluarea statutului femeii în societatea românească și-a îndreptat eforturile și către femeile de la sat, încercând să le familiarizeze cu noile
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]