2,651 matches
-
negustorii armeni din Crimeea, Galiția și Moldova au avut relații comerciale. La începutul secolului al XIV-lea, armenii din Caffa au migrat la Cracovia și la Lemberg, iar de acolo au trecut în Camenița și în Moldova. Întrucât în 1365, Eparhia armeană din Lemberg primea sub jurisdicția sa pe armenii din Moldova, se poate deduce că în centrele comerciale importante existau de-acum colonii armenești. Cel mai vechi monument arhitectonic clădit de armeni pe aceste meleaguri și păstrat până astăzi este
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
ca și în Moldova, armenii au venit în sec. XI din Asia Mică, trecînd prin crimeea și Galiția. Inițial, din punct de vedere religios, ei erau subordonați Lvovului, în 1401 au trecut la episcopia Sucevei, iar apoi au fost supuși Eparhiei Iașului. Armenii din Bucovina erau subordonați Catolicosului din Ecimiațin (Armenia) și Patriarhiei Armene din Constantinopol. Centrele principale locuite de armeni în această regiune erau Cernăuți, Suceava și Siret. În aceste localități, ca și în alte orașe populate de ei, armenii
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
a mai exilat în Constantinopol armeni din Chilia și Cetatea Albă, ocupate de el, astfel încît nucleul coloniei armenești din Constantinopol l-a constituit elementul armean provenit direct sau indirect din Crimeea. Inițial, armenii basarabeni au fost dependenți administrativ de eparhia din Lvov (Galiția), avîndu-și propriii clerici. Astfel, în 1699, misionarul Pidou îl găsește în Cetatea Albă pe episcopul Sahac. Principalele centre din Basarabia populate de armeni au fost Cetatea Albă și Chilia, de unde, însă, în urma prigoanelor otomane din 1789, armenii
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
1789, armenii s-au strămutat în Tighina, apoi în Dubăsari și în cele din urmă în Grigoriopol, oraș fondat în 1792 de arhiepiscopul armenilor din Rusia, Iosif Argutian, care îi păstorea și pe armenii din Moldova. Succesorul acestuia în fruntea eparhiei din Basarabia a fost arhiepiscopul Grigor Zakarian al armenilor din Moldo-Valahia, care însă, după Pacea de la București (1812), a fost nevoit să se mute la Chișinău, iar titlul i-a fost limitat la cel de arhiepiscop al armenilor din Basarabia
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Moldo-Valahia, care însă, după Pacea de la București (1812), a fost nevoit să se mute la Chișinău, iar titlul i-a fost limitat la cel de arhiepiscop al armenilor din Basarabia, deși armenii din Moldo-Valahia au continuat să-i fie subordonați. Eparhia armeană din Basarabia a fost întemeiată pe baza „Ogrăzii armenești“, un teritoriu în Chișinău, pe o suprafață de circa 25.000 stînjeni, atribuit de guvernatorul Basarabiei, în 1813, comunității armene. Inițial destinat Casei Episcopale, acest teren cuprins între străzile Alexandru
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
important. Guvernul rus le-a dat privilegii: intrarea în serviciul statu-lui, obținerea gradelor de nobilime individuală. Curînd, armenii au devenit moșieri, industriași, negustori. În 1830, sporirea numărului de armeni în Nakhicevan (Rusia), Grigoriopol și în alte regiuni a impus înființarea Eparhiei Nakhicevanului și Basarabiei, care mai includea Moscova, Petersburgul, Novorossia, comunitatea din Basarabia păstrîndu-și, însă, un caracter autonom. În 1858, în Basarabia erau 2.725 armeni, din care 1.100 locuiau în Chișinău, alcătuind 2% din populația orașului. Pentru instrucția armenilor
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Basarabia păstrîndu-și, însă, un caracter autonom. În 1858, în Basarabia erau 2.725 armeni, din care 1.100 locuiau în Chișinău, alcătuind 2% din populația orașului. Pentru instrucția armenilor, se simțea nevoia școlilor. Ideea fondării unui colegiu armenesc în noua eparhie s-a concretizat, în cele din urmă, prin înființarea unei astfel de instituții, precum și a unei tipografii, în Teodosia. Colegiul "Halibian", care a ființat în anii 1858-1971, a instruit armeni din diferite localități ale Basarabiei (Chișinău, Cetatea Albă, Hîncești, Bălți
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din Chișinău, utilizată după 1940 ca depozit, a fost cumpărată de aceștia de la Oficiul local de turism, care devenise proprietarul ei, apoi renovată, tot cu mijloacele comunității, iar la 19 iunie 1993 i s-a făcut noua tîrnosire de către Șeful Eparhiei Moscovite și Nakhicevanului, în prezența înaltelor oficialități moldovene și a altor invitați, urmînd să fie slujită de un preot repartizat în acest scop de la Patriarhia Armeană din Ecimiațin. În această biserică este înmormîntat, adus cu mare pompă de la moșia sa
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
ambele în 1945). Este tuns în monahism în Grecia sub numele religios de Vazken în anul 1943, fiind hirotonit ca ieromonah armean și ridicat la rangul de arhimandrit (Vardapet). După decesul arhiepiscopului Husik Zohrabian (23 octombrie 1942), Consiliul Eparhial al Eparhiei Armene îl numește, în ședința din noiembrie 1942 pe preotul Mampré Biberian în funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România. Acesta va gira interimatul funcției până la 28 noiembrie 1943, când postul va fi ocupat de arhimandritul . Levon-Garabet
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
ieromonah armean și ridicat la rangul de arhimandrit (Vardapet). După decesul arhiepiscopului Husik Zohrabian (23 octombrie 1942), Consiliul Eparhial al Eparhiei Armene îl numește, în ședința din noiembrie 1942 pe preotul Mampré Biberian în funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România. Acesta va gira interimatul funcției până la 28 noiembrie 1943, când postul va fi ocupat de arhimandritul . Levon-Garabet Balgian, profesor la școala armeană din București, a fost propus de către Consiliul Eparhial să fie pregătit pentru preluarea postul vacant
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
Acesta va gira interimatul funcției până la 28 noiembrie 1943, când postul va fi ocupat de arhimandritul . Levon-Garabet Balgian, profesor la școala armeană din București, a fost propus de către Consiliul Eparhial să fie pregătit pentru preluarea postul vacant de șef al Eparhiei Armene din România. Fiind în plin război, părintele Iknadios Kilimlian a propus ca profesorul Balgian să fie hirotonit la Atena unde păstorea arhiepiscopul Garabed Mazlimian, pe care îl cunoștea din anii când acesta era Arhimandrit misionar la bisericile armene din
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
Vazken Balgian (viitor catolicos de Ecimiadzin și patriarh suprem al tuturor armenilor) a petrecut la Mănăstirea Hagigadar o perioadă de pregătire canonică, fiind instruit de către preotul stavrofor Mampré Biberian (care gira din noiembrie 1942 funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România), care a stat cu el la Suceava și l-a ajutat la învățarea și aprofundarea Liturghiei și a regulilor Bisericii Armene. Ca urmare a acestei pregătiri teologice, la 28 noiembrie 1943, arhimandritul Vazken Balgian a fost numit
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
Vazken a fost ales în 1947 ca prelat al comunității Bisericii Armene din România. A făcut parte din conclavul care l-a ales pe catolicosul Gevorg al VI-lea la Ecimiadzin în iunie 1945. Ulterior este hirotonit ca episcop al Eparhiei Armeano-Gregoriene din România și Bulgaria în anul 1951. Catolicosul Gevorg al VI-lea a trecut la cele veșnice la 9 mai 1954. Episcopul Vazken este ales ca membru al Consiliul Spiritual Suprem de la Ecimiadzin în anul 1954. În același an
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
preparandă sau pedagoghicească a nație românești", Tichindeal a fost numit profesor de învățătura legii sau "catihetă". În toamna anului 1813 episcopul greco-catolic Samuil Micu de la Oradea a trimis profesorilor Preparandiei arădene un concept de petiție prin care românii ortodocși din Eparhia Aradului să solicite împăratului numirea unui episcop român după moartea episcopului Pavel Avramovici. Țichindeal a făcut greșeala de a arăta această petiție unui asesor comitatens de la Arad, astfel mitropolitul a aflat de existența ei și a făcut tot posibilul să
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
persoana venerabilă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului în vârstă de 88 de ani - care, din motive de sănătate, nu a mai participat la ultimele șapte ședințe de lucru ale Sfântului Sinod - și din responsabilitate pentru disciplina administrativă a eparhiilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat această hotărâre, având "caracter temporar și excepțional", pentru a se evita starea de confuzie de la centrul eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei (dese reveniri la hotărâri luate în prealabil, polarizare între hotărârile luate și
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
când Vaticanul m-a numit episcop romano-catolic la Timișoara. Activitatea mea de spionaj se baza pe dreptul canonic. În calitatea mea de episcop catolic, trebuia să dau din când în când rapoarte către Vatican despre cele ce se petrec în Eparhia mea.” Între 10 și 17 septembrie 1951 s-a desfășurat la București unul din cele mai sinistre procese politice staliniste din istoria României. Cei zece inculpați - episcopul Diecezei de Timișoara, Augustin Pacha (arestat pe data de 18 iulie 1950), episcopul
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
de mănăstire, schimbându-i-se numele din Petru în Petroniu. În aceeași zi a fost ridicat la rangul de protosinghel. În sesiunea de lucru din 12 septembrie 2000, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales ca arhiereu-vicar al Eparhiei Oradiei cu titlul de "Sălăjanul". Este hirotesit ca arhimandrit la 14 septembrie 2000 de arhiepiscopul Andrei Andreicuț de Alba Iulia. La data de 1 octombrie 2000 a fost hirotonit și instalat ca arhiereu-vicar al Eparhiei Oradiei, cu titulatura de "Sălăjanul
Petroniu Florea () [Corola-website/Science/304008_a_305337]
-
a ales ca arhiereu-vicar al Eparhiei Oradiei cu titlul de "Sălăjanul". Este hirotesit ca arhimandrit la 14 septembrie 2000 de arhiepiscopul Andrei Andreicuț de Alba Iulia. La data de 1 octombrie 2000 a fost hirotonit și instalat ca arhiereu-vicar al Eparhiei Oradiei, cu titulatura de "Sălăjanul" în Biserica cu Lună din Oradea. În anul 2001 Ministerul Educației Naționale din România i-a echivalat diploma de Doctor în teologie. În luna septembrie 2002 a participat la cel de-al treilea congres internațional
Petroniu Florea () [Corola-website/Science/304008_a_305337]
-
tipărit în latină în anul 1648, precum și un manual de logică scris de János Apáczai Csere. Din 1957 liceul a preluat numele profesorului Farkas Bolyai. În anul 2005 Guvernul României condus de Călin Popescu Tăriceanu (PNL) a restituit clădirea către Eparhia Reformată, ceea ce a stârnit nemulțumirea primarului Dorin Florea (PDL), care a atacat în contencios administrativ decizia de retrocedare. Instanțele de judecată au dat câștig de cauză proprietarului. Aici au studiat matematicienii Farkas Bolyai și János Bolyai, istoricii Gheorghe Șincai și
Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” () [Corola-website/Science/303978_a_305307]
-
sate care erau scutite de anumite dări pentru paza mânăstirii sau alte porunci domnești. Satele însă "nu erau metohuri", cum greșit se mai interpretează! A se vedea nota de la "Metohuri". Alte biserici construite: Evenimente importante LUCRAREA SPIRITUALĂ ȘI CULTURALĂ ÎN EPARHIE - Societatea „Renașterea" Societatea Renașterea a clerului din Eparhia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului și Severinului a luat ființă în anul 1922, fiind recunoscută persoană morală în 1923 prin legea publicată în Monitorul Oficial No. 39/1923. Cu anul 1940, când
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
paza mânăstirii sau alte porunci domnești. Satele însă "nu erau metohuri", cum greșit se mai interpretează! A se vedea nota de la "Metohuri". Alte biserici construite: Evenimente importante LUCRAREA SPIRITUALĂ ȘI CULTURALĂ ÎN EPARHIE - Societatea „Renașterea" Societatea Renașterea a clerului din Eparhia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului și Severinului a luat ființă în anul 1922, fiind recunoscută persoană morală în 1923 prin legea publicată în Monitorul Oficial No. 39/1923. Cu anul 1940, când eparhia olteană este ridicată la rangul de Mitropolie
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
Societatea „Renașterea" Societatea Renașterea a clerului din Eparhia Sf. Mitropolii a Olteniei, Râmnicului și Severinului a luat ființă în anul 1922, fiind recunoscută persoană morală în 1923 prin legea publicată în Monitorul Oficial No. 39/1923. Cu anul 1940, când eparhia olteană este ridicată la rangul de Mitropolie, și cu primul nostru Mitropolit, I. P. S. Nifon Criveanu, Renașterea a intrat într-o formă nouă de acțiune. In adunarea de la 18 Ianuarie 1940, prezidată de I. P. S. Mitropolit, fiind prezenți toți conducătorii
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
următoarele: a) Parohia rămâne adevăratul centru de acțiune al preotului. b)Centrul parohial are rolul de a îndruma, verifica și stimula activitatea parohială a preotului. Pentru acest motiv, Centrele Parohiale au fost înmulțite, ajungând dela 74 la 140 în toată Eparhia. Centrele Parohiale din zona Tismana țineau de "Centrul parohial Racoți", compus din parohiile: 1) Pocruia, 2) Tismana, 3) Ungureni, 4) Sohodolu, 5) Mischii, 6) Godinești, 7) Celeiu, 8) Racoți. Întâiul Stătător, pr. loan C. Arjoca, Subrevizor, pr. Petre Ciaușu. Tot
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
cu o iconiță ce o înfățișa pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe." Mănăstirea a fost un important centru monastic și cultural în secolul al XVIII-lea, când și-a extins influența spirituală în a doua jumătate a acestuia, devenind Eparhie de care aparțineau toate așezămintele monahale de la curbura Carpaților. Aici a stărețit Cuviosul Vasile - mare organizator al monahismului, aici a fost surghiunit în 1840 poetul Cezar Boliac, și tot aici poposea deseori poetul Alexandru Vlahuță care descrie în România pitorească
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
comuna Abram de pe "Valea Mestecănișului", dintr-o familie de rapsozi populari. Clasele primare le face în această comună, iar cele secundare la Liceul Samuil Vulcan din Beiuș, unde în 1904 ia bacalaureatul. În toamna acelui an fost primit în clerul Eparhiei Române Unite de Oradea. Era bine inițiat în tainele muzicii, încă de pe băncile liceului, unde l-a avut profesor pe inimosul și talentatul Ioan Bușiția. La Academia Teologică, se familiarizează cu muzica bisericească. În 1908, termină Facultatea de Teologie de pe lângă
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]