5,606 matches
-
în special asupra sistemului cardio-vascular. Proteina C-reactivă s-a dovedit a fi un marker fiabil al acestui proces. La nivelul peretelui vascular procesul inflamator joacă un rol important atât în debutul și progresia bolii aterosclerotice cât și în calcificarea, eroziunea și în final ruptura plăcilor ateromatoase. Pe de altă parte, citokinele proinflamatorii au un efect direct de scădere a performanței miocardice, atât funcțional cât și prin reglarea negativă a expresiei genice a miocitelor (creșterea și apoptoza). Abordarea bolii cardio-vasculare ca
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
al adjectivelor exprimă, și ele, relații pe plan sintagmatic, adică legături în cadrul aceluiași enunț. Cunoscută afirmație, cu caracter general, ca în formarea limbilor romanice s-a mers de la o structură "sintetică" spre una "analitică" nu este exactă, spune Coșeriu. De ce "eroziunea fonetica", invocată adesea drept cauza principală a fenomenului, a acționat numai în sectorul flexiunii cazuale și nu a cuprins toate sectoarele sistemului gramatical? Dacă pentru exprimarea categoriei cazului s-a mers, într-adevăr, si se mai merge în zilele noastre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de satul Baranca. Denumirea vine de la pădurarul care-și avea casa construită pe acest deal. Dealul Costișa-deal situat în partea de sud-vest a comunei Hudești cu pantele înclinate spre vest. Este un teren argilos cu straturi înclinate, puternic afectate de eroziuni, mai ales în timpul ploilor torențiale. Este folosit pentru pășunatul vitelor. Denumirea vine de la aspectul de coastă de deal, povârniș, pantă. Dealul Crucii-deal mare sub formă de platou, situat în partea de sud a satului Hudești. Pe culmea acestui deal există
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
situat la nord de satul Alba, în pădure. Apa se adună din mai multe izvoare. în trecut se mai numea Balta Dracului. Toponimul este de origine latină. Pădurea din apropiere are o înclinație spre sud - vest cu pante accentuate și eroziuni puternice și se numește în Fața iazului Dracului. Iepărie-teren ușor înclinat spre sud, situat între Dealul țiganului și Iazul Calu Alb. Parțial se folosește pentru pășunatul vitelor. Aici a fost o crescătorie de cai a moșierilor din familia Boldur-Lățescu. Iezăr-lac natural
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comuni din jur, este relieful deluros cam cu mai bine de 1/3 cu teren agricol arabil în pantă, ogoarele fiind din deal în vale și nu în curmezișul pantei cum ar trebui să fie ca să se împiedice și așa eroziunea solului. Pe unele suprafețe s-au făcut și lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a eroziunii solului în timpul colectivului, avându-se în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în pantă, ogoarele fiind din deal în vale și nu în curmezișul pantei cum ar trebui să fie ca să se împiedice și așa eroziunea solului. Pe unele suprafețe s-au făcut și lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a eroziunii solului în timpul colectivului, avându-se în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce alunecări de teren. Așa a fost cazul pe tarlalele Pâșcov, Odaia, Hârtop, La Sărături etc. Deși comuna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o mai mare frecvență a cariilor dentare radiculare și cervicale. c) Abraziile respectiv, crestarea marginilor incizate ale dinților, sînt rezultatul ținerii pipei sau trabucului în același loc în cavitatea bucală și denotă o uzare a suprafeței ocluzive a dinților. d) Eroziunile disoluția chimică a smalțului, se observă mai ales la cei ce mestecă tutun, dar și la cei care consumă trabuc, sau la cei ce mestecă mult mentă concentrată, pentru împrospătarea respirației. Nu trebuie omise nici considerațiile estetice, mirosul neplăcut al
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
SMS-uri și mesaje instant pe Net. Este foarte posibil, așadar, ca și în cazul lui Băsescu new media să fi jucat un rol hotărâtor în câștigarea alegerilor, la mică diferență de oponentul său. La următoarele alegeri prezidențiale, din 2009, eroziunea popularității președintelui, pe de o parte, și eforturile adversarilor săi politici, pe de alta, au dus la un peisaj puternic divizat. În condițiile unui important curent anti Băsescu, exprimat, în Internet, prin clipuri video cu potențial viral și postări agresive
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
însoțită de legitimarea cererilor de protecție socială. Fața nobilă a socialului este aceea a oamenilor normali și a celor care au dreptul să se integreze în societate prin muncă. Desigur, această promovare a socialului are un preț politic, și anume eroziunea responsabilităților individuale în câmpul raporturilor sociale: societatea nu mai este atât subiectul devenirii sale, cât obiectul unei promovări concepute în afara ei"66. Dar ea întruchipează această căutare a dezvoltării conjugate cu siguranța și libertatea cărora statul le este garant. Pătrunderea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acțiunile negative ale omului prin tăierea vechilor păduri (în vederea extinderii pășunilor și terenurilor agricole și vitipomicole), ca și lucrările agro-viti-pomicole efectuate aproape exclusiv "din deal în vale" (conform orientării loturilor atribuite sătenilor), au favorizat declanșarea alunecărilor de pământ și a eroziunii terenurilor înclinate prin îndepărtarea solului fertil de la suprafață și prin formarea organismelor torențiale de adâncime (rigole, ravene, râpi, torenți), încât productivitatea acestor loturi se reduce adesea până la/și chiar sub limita de existență decentă a localnicilor. Am considerat necesară această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate de erodarea superficială a solului și de eroziune torențială în adâncime (ravene, râpi), asociate pe alocuri cu alunecări de pământ. Toate aceste procese negative explică caracterul agro-viti-pomicol al economiei locale, cu producții ce abia satisfac consumul populației sătești. Fundul văii este atât de îngust și discontinuu, încât cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor casnice de material lemnos restul, cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de utilizare din centrul pomicol și viticol Comarna-Iași, Rev. "Grădina, via și livada", nr.11. BURDUJA C., BARBU N. (1955), Contribuții la fitogeografia Colinelor Tutovei, Probl.de geogr., II. SFICLEA V., BARBU N. (1956), O nouă interpretare a suprafeței de eroziune Câmpuri-Rugetu, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.II, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1956), Contribuții la studiul lutului loessoid de terasă din bazinul Siretului la N de Mărășești, St.și cercet.șt., ser.biol. și agron., an.VII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fie și o modestă contribuție la cunoașterea condițiilor naturale și social-economice ale teritoriului comunei Șipote și să constituie, astfel, o sursă de date folositoare pentru rezolvarea unor probleme specifice teritoriului: amenajarea și sistematizarea localităților comunei, zonificarea funcțională a terenurilor, combaterea eroziunii solurilor și a altor forme de degradare a versanților, valorificarea resurselor naturale și de muncă, organizarea circulației și a transporturilor, echiparea tehnico -edilitară, reabilitarea, protecția și conservarea mediului . Totodată, fără pretenția că acest demers științific a putut epuiza subiectul în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens, găsind aici un teren favorabil în formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca urmare,suprafața acestora a coborât treptat, schițându-se diverse forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare. Cea mai mare parte a teritoriului comunei aparține unor interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare (pantele sunt cuprinse între 5șși 25ș ), adesea afectate de procese de eroziune și alunecare. Altitudinea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare. Cea mai mare parte a teritoriului comunei aparține unor interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare (pantele sunt cuprinse între 5șși 25ș ), adesea afectate de procese de eroziune și alunecare. Altitudinea reliefului e, în general, redusă, caracteristică părții centrale a Câmpiei Moldovei, valorile medii fiind de 120m, cele maxime de 160-180m(dealurile Ceașca, Gavriloaia, Schinăria, Budu, Balșului, Mitoc), iar cele minime de 50-60m, în șesul Miletinului. Făcând parte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acțiunilor antropice și proceselor sufozionale revenindu-le o însemnătate mai redusă. În literatura geomorfologică,procesele care contribuie la modelarea versanților poartă diferite denumiri:procese de pantă sau deluviale,gravitaționale,de transport în masă,degradări de teren(alunecări, surpări,rostogoliri,spălări,eroziune torențială ș.a.) Acestea creează forme caracteristice incluse în termenul de relief deluvial. Versanții reprezintă forme de relief cu o largă răspândire în regiunea noastră. În a doua jumătate a sec. XX, versanții au devenit una din problemele cheie ale geografiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și utilizarea nerațională a terenurilor, constituie cauzele principale care au favorizat apariția și dezvoltarea degradărilor de teren pe teritoriul comunei Șipote. Cea mai mare răspândire o au procesele de scurgere și sculptare areolară ale apelor meteorice sub formă de pânze. Eroziunea areolară este prezentă pe toate suprafețele înclinate,ocupând un loc deosebit în denudarea reliefului. Atât la topirea zăpezilor,cât și la ploile torențiale cu caracter de averse,specifice climatului Câmpiei Moldovei, sculptura areolară se produce an de an, începând de la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
peste 50% din suprafața versanților au pante mai mari de 5ș,fiind afectați de procese de ablație. Aceasta este mai extinsă la sud de Miletin, atingând însă stadii mai avansate la nordul său. În general, se asociază cu procese de eroziune liniară, afectând însă frecvent versanții acoperiți cu deluvii de alunecare vechi, neluați în cultură. Pentru anumite sectoare de versant reprezintă procesele cele mai caracteristice, precum versanții estici ai dealurilor Budu, Mitoc ș.a. Spălările se pot observa cel mai ușor primăvara
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de sol bogat în humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți ai văilor din zonă, sub forme avansate apărând și pe coasta Miletinului. Au frecvență și amploare maximă pe sectoarele contrare înclinării statelor geologice, atât în partea de nord (râpa Coroleuca,hârtopul Călugăra), cât și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
active periclitează zone locuite (Chișcăreni,nord-vest de Șipote), terenuri cultivate( sectoare din coasta Miletinului, din bazinele p.Coroleuca, Recea ș.a.), drumuri ( Hălceni -Șipote -Plugari, ChișcăreniOnești). Alteori, sunt în curs de reactivare puternică alunecările mai vechi (pe valea Odăii ș.a.) . Împreună cu eroziunea areolară, alunecările de teren au micșorat considerabil potențialul economic al unor terenuri.(Foto nr. 1 și 2). Cum cercetătorii apreciază o evoluție dinamică a proceselor de alunecare, ce indică pentru sectorul Miletinului o tendință de extindere, e necesară luarea unor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cuprind versanții puternic înclinați cu potențial de alunecare și parțial cu alunecări active, cu apa la adâncimi variate,în general între 0 și 5 m; - terenuri semistabile cuprinzând versanții slab înclinați, în general uscați,afectați predominant de spălări areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pășune, a supraîncărcării lor cu animale și a pășunatului nerațional, inventarul floristic al acestor pajiști scade de la an la an . O altă cauză principală, care pe alocuri a dus la o avansată degradare a acestor pajiști este degradarea solului prin eroziunea de suprafață și prin alunecări de strate. Vegetația de pajiști mezofite este formată din asociațiile vegetale din locurile cu umiditate accentuată, situate în albiile majore. În compoziția acestor pajiști sunt dominante următoarele asociații: Lolium perene, Trifolium repens,Poa pratensis, Agropyrum
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
terenuri neproductive sau slab productive, sugerăm conducerii locale și posibilitatea valorificării acestor terenuri prin cultura unor plante medicinale și aromatice,mai ales că s-ar putea cultiva îndeosebi numai acele specii care pot contribui în mare măsură și la combaterea eroziunii solului, la fixarea acestuia. Dintre speciile de plante medicinale și aromatice de pe teritoriul comunei Șipote amintim:Achillea milefolium (coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]