KorAP: Find »[drukola/base=estic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...195 >

4,858 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

pornește din punctul de vărsare al pârâului Ghireni în lac, lângă Șantierul arheologic Mitoc, urmărește limita sudică a parcelei cadastrale Ps69 la o distanță de 10 m în interiorul acesteia, până la punctul de cădere al perpendicularei imaginare dusă din colțul sud estic al parcelei Ps69, pe linia de frontieră de la mijlocul lățimii acumulării; Limita estică: pornește din punctul estic al limitei nordice a ariei (situat pe linia de frontieră) și se continuă spre sud urmărind traiectoria liniei de frontieră între, România și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Mitoc, urmărește limita sudică a parcelei cadastrale Ps69 la o distanță de 10 m în interiorul acesteia, până la punctul de cădere al perpendicularei imaginare dusă din colțul sud estic al parcelei Ps69, pe linia de frontieră de la mijlocul lățimii acumulării; Limita estică: pornește din punctul estic al limitei nordice a ariei (situat pe linia de frontieră) și se continuă spre sud urmărind traiectoria liniei de frontieră între, România și Republica Moldova, marcată cu geamanduri lestate pe vechiul ��enal al râului Prut, până în dreptul

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
a parcelei cadastrale Ps69 la o distanță de 10 m în interiorul acesteia, până la punctul de cădere al perpendicularei imaginare dusă din colțul sud estic al parcelei Ps69, pe linia de frontieră de la mijlocul lățimii acumulării; Limita estică: pornește din punctul estic al limitei nordice a ariei (situat pe linia de frontieră) și se continuă spre sud urmărind traiectoria liniei de frontieră între, România și Republica Moldova, marcată cu geamanduri lestate pe vechiul ��enal al râului Prut, până în dreptul postului hidrometric Stânca-aval (comuna

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pornește de la postul hidrometric Stânca-aval situat la 50 m de lacul de liniștire, continuă spre vest traversând drumul de acces către coronamentul barajului, traversează mijlocul parcelelor cadastrale L117, A110, traversează parcela A109 la o distanță de 150 m de extremitatea estică a acesteia până în dreptul limitei cu parcele cadastrală N113; Limita vestică: pornește din punctul situat pe limita dintre parcelele cadastrale A109 și N113, la o distanță de 350 m de extremitatea estică a parcelei cadastrale N113, urmărește traiectoria limitei nordice

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
la o distanță de 150 m de extremitatea estică a acesteia până în dreptul limitei cu parcele cadastrală N113; Limita vestică: pornește din punctul situat pe limita dintre parcelele cadastrale A109 și N113, la o distanță de 350 m de extremitatea estică a parcelei cadastrale N113, urmărește traiectoria limitei nordice a acestei parcele (la 10 m de linia bornată a nivelului normal de retenție), continuă în parcela Al 08 până la hotarul cu comuna Manoleasa. În continuare, urmează traseul ce traversează limitele estice

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
estică a parcelei cadastrale N113, urmărește traiectoria limitei nordice a acestei parcele (la 10 m de linia bornată a nivelului normal de retenție), continuă în parcela Al 08 până la hotarul cu comuna Manoleasa. În continuare, urmează traseul ce traversează limitele estice ale următoarelor parcele cadastrale situate pe teritoriul comunei Ripiceni: A316, A313, A299, A298, traversează drumul de exploatare De 296, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 294, A280, traversează De 279, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A272

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
continuă în parcela Al 08 până la hotarul cu comuna Manoleasa. În continuare, urmează traseul ce traversează limitele estice ale următoarelor parcele cadastrale situate pe teritoriul comunei Ripiceni: A316, A313, A299, A298, traversează drumul de exploatare De 296, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 294, A280, traversează De 279, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A272, A229, PD227, PD222, A221, PD220, traversează valea Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traversează pârâul Badu, continuă pe limita estică a parcelelor cadastrale P140

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
traseul ce traversează limitele estice ale următoarelor parcele cadastrale situate pe teritoriul comunei Ripiceni: A316, A313, A299, A298, traversează drumul de exploatare De 296, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 294, A280, traversează De 279, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A272, A229, PD227, PD222, A221, PD220, traversează valea Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traversează pârâul Badu, continuă pe limita estică a parcelelor cadastrale P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18 (parcelă care se învecinează cu

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
296, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 294, A280, traversează De 279, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A272, A229, PD227, PD222, A221, PD220, traversează valea Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traversează pârâul Badu, continuă pe limita estică a parcelelor cadastrale P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18 (parcelă care se învecinează cu limita intravilanului localității Ripiceni); se continuă apoi pe limita estică a parcelei cadastrale NR17 care se învecinează cu pichetul de grăniceri din localitatea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
traversează valea Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traversează pârâul Badu, continuă pe limita estică a parcelelor cadastrale P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18 (parcelă care se învecinează cu limita intravilanului localității Ripiceni); se continuă apoi pe limita estică a parcelei cadastrale NR17 care se învecinează cu pichetul de grăniceri din localitatea Ripiceni. Limita se continuă pe teritoriul comunei Manoleasa, traversează limitele estice ale următoarelor parcele cadastrale: A942, NR946 (învecinată cu stația meteo), NR947 (situată în apropierea stației hidrologice

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
A22, A18 (parcelă care se învecinează cu limita intravilanului localității Ripiceni); se continuă apoi pe limita estică a parcelei cadastrale NR17 care se învecinează cu pichetul de grăniceri din localitatea Ripiceni. Limita se continuă pe teritoriul comunei Manoleasa, traversează limitele estice ale următoarelor parcele cadastrale: A942, NR946 (învecinată cu stația meteo), NR947 (situată în apropierea stației hidrologice Ripiceni), zonă în care limita ariei coincide cu limita vestică a rezervației floristice de Schiverekia podolica de la Ripiceni-Manoleasa, învecinată cu cariera de piatră (CCP

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, - care se învecinează cu limita intravilanului localității Manoleas-Prut, NR288, A253, NR245, A257, A242, A240 (învecinată cu limita intravilan a localității Liveni), A59, Ps48. În continuare, limita vestică se continuă pe teritoriul comunei Mitoc traversând partea estică a parcelelor cadastrale A98, NR84, Ps74, NR 73 aflată în apropierea limitei estice a intravilanului localității Mitoc. Limita vestică a zonei are o lungime de 70 km, situându-se în zona inundabilă a acumulării, la o distanță de 10 m

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
NR288, A253, NR245, A257, A242, A240 (învecinată cu limita intravilan a localității Liveni), A59, Ps48. În continuare, limita vestică se continuă pe teritoriul comunei Mitoc traversând partea estică a parcelelor cadastrale A98, NR84, Ps74, NR 73 aflată în apropierea limitei estice a intravilanului localității Mitoc. Limita vestică a zonei are o lungime de 70 km, situându-se în zona inundabilă a acumulării, la o distanță de 10 m de nivelul luciului de apă aflat la NNR (nivel normal de retenție) atins

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Nou. De aici, limita continuă de-a lungul acestui drum până la deversorul lacului de acumulare. Aceasta urmează apoi, digul nordic al heleșteelor, paralel cu pârâul Hamaradia până la ultimul heleșteu (nr. 12) unde digul desparte aria protejata de terenurile agricole; Limita estică: urmează digul estic al ultimului eleșteu al complexului (nr. 12); Limita sudică: din colțul sud - vestic al lacului de acumulare Dumbrăvița, limita sudică este reprezentată de drumul de căruță paralel cu malul sudic al lacului. Acesta ajunge în colțul sud

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limita continuă de-a lungul acestui drum până la deversorul lacului de acumulare. Aceasta urmează apoi, digul nordic al heleșteelor, paralel cu pârâul Hamaradia până la ultimul heleșteu (nr. 12) unde digul desparte aria protejata de terenurile agricole; Limita estică: urmează digul estic al ultimului eleșteu al complexului (nr. 12); Limita sudică: din colțul sud - vestic al lacului de acumulare Dumbrăvița, limita sudică este reprezentată de drumul de căruță paralel cu malul sudic al lacului. Acesta ajunge în colțul sud - estic al lacului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
urmează digul estic al ultimului eleșteu al complexului (nr. 12); Limita sudică: din colțul sud - vestic al lacului de acumulare Dumbrăvița, limita sudică este reprezentată de drumul de căruță paralel cu malul sudic al lacului. Acesta ajunge în colțul sud - estic al lacului, la transformatorul electric. De aici, limita urmează digurile sudice a patru heleștee mici (de reproducere) și traversează perpendicular un mic pârâu (pârâul Auriu sau Holboșel). De pe malul drept al acestui pârâu, limita este reprezentată de drumul de căruță

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
zona cuprinsă între ele. Balta 4 are următoarele limite: Limita nordică: este reprezentată de un dig de protecție care desparte balta de terenurile agricole din zonă. Căminul de vizitare aflat la N-E reprezintă punctul care face trecerea spre limita estică; Limita estică: este reprezentată de digul bălții, paralel cu un canal colector și cu calea ferata Brașov - Sighișoara; Limita sudică: este dată de digul dintre bălțile 4 și 3; Limita vestică: este reprezentată de cărarea paralelă cu malul vestic al

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
între ele. Balta 4 are următoarele limite: Limita nordică: este reprezentată de un dig de protecție care desparte balta de terenurile agricole din zonă. Căminul de vizitare aflat la N-E reprezintă punctul care face trecerea spre limita estică; Limita estică: este reprezentată de digul bălții, paralel cu un canal colector și cu calea ferata Brașov - Sighișoara; Limita sudică: este dată de digul dintre bălțile 4 și 3; Limita vestică: este reprezentată de cărarea paralelă cu malul vestic al acestei bălți

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
este dată de digul dintre bălțile 4 și 3; Limita vestică: este reprezentată de cărarea paralelă cu malul vestic al acestei bălți. Balta 3 are următoarele limite: Limita nordică: este reprezentată de digul care o desparte de Balta 4; Limita estică: este marcată de digul bălții, paralel cu canalul colector și cu calea ferată Brașov - Sighișoara; Limita sudică: este delimitată de-a lungul digului sudic al bălții; Limita vestică: este reprezentată de digul bălții pe o porțiune reprezentând jumătate din lungimea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de la intersecția drumului național cu Valea Mare și separă bălțile de terenurile agricole ale cetățenilor din localitățile Divici, Belobreșca și Șușca (până la podul de la ieșirea din această localitate). De aici, limita urmează drumul național până la intrarea în localitatea Pojejena; Limita estică: pornește de la intrarea în localitatea Pojejena și continuă pe malul Dunării până în dreptul Punctului Poliției de Frontieră Pojejena, după care urcă pe fluviul Dunărea până la km 1058; Limita sudică pornește pe Dunăre de la km 1058 și continuă până în dreptul Văii

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
specială avifaunistică Iezerul Călărași, 2.877 ha, localitățile Cuza Vodă și Călărași, județul Călărași Descrierea limitelor Limita nordică: pornește din punctul Stația T 40 și urmează canalul exterior de alimentare al lacului Iezer Călărași, până în punctul Stația T 36; Limita estică: de la punctul Stația T 36, limita pornește spre sud urmând limita bazinelor piscicole până la împrejmuirea combinatului SIDERCA, după care se continuă pe împrejmuirea combinatului SIDERCA până la cheul bazinului portuar. Din acest punct, limita se continuă pe cheiul portuar până la pereul

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Limita sudică: pe o porțiune de circa 500 m este reprezentată de calea ferată București Constanța, limita sud vestică urmărind conturul văii Fundata în extravilanul comunei Andrășești; Limita vestică: urmărește conturul văii Fundata în extravilanul comunei Reviga, sat Crunți; Limita estică: urmărește conturul văii Fundata până pe Valea lui Siman, afluent al lacului, vale ce străbate centrul comunei Gheorghe Doja, după care continuă pe conturul văii, în zona sud-estică pe o porțiune de circa 2 km învecinându-se cu drumul comunal DC

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
nordic al lacului, zona de nord-vest fiind reprezentată de intravilanul comunei Amara, stațiunea Amara cu complexele de tratament balnear, se continuă cu limita golfului nordic străbătut de o cale de acces în stațiunea Amara Nouă, aflată în nord-estul lacului; Limita estică și sud-estică: este reprezentată de digul de apărare a lacului pe circa 500 m. Limita sudică: urmărește conturul lacului până la drumul național DN2C, aflat în partea sud-vestică a lacului; Limita vestică: este reprezentată de drumul național DN2C. Descrierea suprafeței Aria

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
VI.18. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Strachina, 1.050 ha, localitatea Țăndărei, județul Ialomița Descrierea limitelor Limita nordică: urmărește conturul nordic al Văii Lata Sărată - Strachina, în zona de nord-est fiind intravilanul localităților Valea Ciorii și Murgeanca; Limita estică: urmărește conturul Văii Strachina în extravilanul localității Țăndărei; Limita sudică: zona pepinierelor, este învecinată cu terasamentul căii ferate Slobozia - Țăndărei și DN 2A; Limita vestică: urmărește conturul Văii Lata Sărată -Strachina de la calea ferată Slobozia-Tăndărei în extravilanul localității Ograda, până în

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
al Uzinei Hidro -Electrice (UHE) "STEJARUL" spre est reprezentată prin mal neamenajat până la digul de contur; în continuare, se continuă cu digul de contur, lung de 900 m, care se leagă la barajul frontal ce închide lacul la est. Limita estică: este reprezentată pe o lungime de 48,5 m de corpul barajului frontal; Limita sudică: pornește de la barajul frontal, pe direcția vest, și este formată, în jumătatea estică, de mal neamenajat provenit din versantul nordic al dealului Vârful cel Mare

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]