2,623 matches
-
Rațiu. Mai există și proiectul "Očuvęj vlåška ši žejånska limba" (Păstrarea limbii vlășești și jeiănești) inițiat în 2005 de lingvista Zvjezdana Vrzić de la Universitatea din New York, împreună cu emigranți istroromâni din S.U.A. și extins în 2007 la Croația, prin includerea Muzeului Etnografic din Istria, apoi, din 2011, a asociațiilor culturale "Tragovi" de cercetare și documentare a limbilor și culturii din Istria și Kvarner, "Spod Učke" din comuna Kršan și "Žejane". Este susținută de Ministerul Culturii al Republicii Croația, de către două consilii județene
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
va publica prima parte, Coloana cerului, în 1972. Din 1958 a fost cercetător și șef de sector la Institutul de Arheologie din București, cercetător și șef de sector la Institutul de Istoria Artei (din 1960), cercetător și șef al Secției etnografice (din 1967) la Institutul de Etnografie și Folclor, ale Academiei Române. Face parte din Instituto Internazionale di Sociologia (Roma, 1965), Union Internationale des Sciences Anthropologiques et Ethnologiques (1967), The Folklore Society (Londra, 1972), Association Internationale d'Etudes des Civilisations Mediterraneennes (1973
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
i-a trimis suveranului român, pe căi diplomatice, o scrisoare de mulțumire, în care se exprima recunoștința pentru salvarea patrimoniului muzeului, scrisoare ce se păstrează în arhiva Muzeului din Sfântu Gheorghe. La 1 octombrie 1906, este numit director al "Muzeului etnografic, de artă națională, artă decorativă și artă industrială", muzeu devenit, în 1915, "Muzeul de artă națională Carol I". La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcția a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în
Alexandru Tzigara-Samurcaș () [Corola-website/Science/307100_a_308429]
-
al filologiei românești, Ion Bianu s-a preocupat de reforma ortografiei limbii române, contribuind la ortografia aprobată de Academia Română în 1904. A elaborat numeroase studii despre literatura veche, a promovat cercetarea folclorului inițiind prima serie românească de publicații folclorice și etnografice. Domnul Dimitrie Sturdza, vorbind despre munca deosebită depusă de Ion Bianu la Biblioteca Academiei, spunea: „Și noi simțim o mare satisfacție de a fi crescut un bărbat care ocupă astăzi un loc de frunte în știință și învățătură și care
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses s-a materializat prin două studii importante: „Le cheval merveilleux dans l’épopée populaire” (1924) și „La mort-mariage: une particularité du folklore balcanique” (1925). Întors la Cluj, lucrează la Biblioteca Universității, colaborând și la Muzeul Etnografic al Ardealului. În anii 1920 s-a format la Muzeul limbii române, în jurul lui Sextil Pușcariu, o adevărată „școală lingvistică”, cunoscută și peste hotare. Mușlea colaborează la partea de folclor a chestionarelor. În cadrul Societății etnografice române, prezintă comunicarea „Șcheii de la
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
Universității, colaborând și la Muzeul Etnografic al Ardealului. În anii 1920 s-a format la Muzeul limbii române, în jurul lui Sextil Pușcariu, o adevărată „școală lingvistică”, cunoscută și peste hotare. Mușlea colaborează la partea de folclor a chestionarelor. În cadrul Societății etnografice române, prezintă comunicarea „Șcheii de la Cergău și folclorul lor”. În 1927 și-a susținut teza de doctorat („Obiceiul junilor brașoveni”). După o călătorie de documentare la vechile arhive folclorice din țările nordice, în anul 1929, adresează un memoriu Academiei Române, în
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
Bibliotecii Universității din Cluj, însă continuă munca începută la Arhiva de folclor, întocmind și publicând o serie de bibliografii anuale ale tuturor tipăriturilor mai importante ce conțin articole de cultură populară. Are, de asemenea, o contribuție importantă și la bibliografia etnografică internațională, prin colaborarea, începută în anul 1928, cu elvețianul Paul Geiger. În anul 1947 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Odată cu instaurarea comunismului, Ion Mușlea va fi înlăturat de la Biblioteca Universității și din Academie. Cu timpul, i se va
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
în condiții de execuție ireproșabile, lucrarea depășește lucrări similare publicate în alte țări, care se limitează la denumirea unor localități, munți și cursuri de apă. În acest dicționar complex cu 30.000 de termeni se prezintă informații statistice, sociale, istorice, etnografice, arheologice care au o deosebită valoare științifică. Trebuie menționată prezența lui G. Lahovari la conferințe și congrese internaționale, unde era primit ca un mare savant român. În 1868 a debutat ca scriitor sub pseudonimul Gill în Convorbiri literare, la început
George Ioan Lahovary () [Corola-website/Science/307206_a_308535]
-
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa este un muzeu din București, amplasat în Șoseaua Kiseleff nr. 1. Patrimoniul muzeului este format din peste 2 milioane de piese, grupate în diferite colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice. Ca majoritatea Muzeelor de Istorie naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" are trei funcții principale : Instituția păstrează un patrimoniu prețios format din colecții osteologice, zoologice, mineralogice, geologice, paleontologice și etnografice, la care se adaugă biblioteca, desene, schițe, hărți
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice. Ca majoritatea Muzeelor de Istorie naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" are trei funcții principale : Instituția păstrează un patrimoniu prețios format din colecții osteologice, zoologice, mineralogice, geologice, paleontologice și etnografice, la care se adaugă biblioteca, desene, schițe, hărți, tablouri, obiecte moștenite de la savanții și exploratorii din trecut : în total, peste 2 milioane de piese, cele mai numeroase și mai diverse din România. Neputând fi expuse toate deodată, o parte din
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
evantai de cercetări în domeniul științelor naturale. Colecțiile zoologice ale Muzeului permit documentarea biodiversității din țară și din străinătate ; colecțiile geologice și paleontologice arată modificările continui ale scoarței terestre, ale climei, ale biodiversității pe actualul teritoriu al României; iar colecțiile etnografice surprind unul dintre cele subtile aspecte ale biodiversității : diversitatea socio-culturală. Colecțiile permit înțelegerea sintetică a evoluției, conformă viziunii geonomice a lui Grigore Antipa, elev al lui Ernst Haeckel, care la rândul său făurise viziunea ecologică a naturii și a relațiilor
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
comuna Florești-Stoenești. Acest monument de arhitectură, ridicat între anii 1717-1715 de către Gavril Drugănescu, se situează în rândul palatelor brâncovenești de la Mogoșoaia, Sâmbăta și Potlogi. Aici, Episcopia Giurgiului a început să amenajeze: Centrul Pastoral-Cultural „Gavril Drugănescu”, sediul protoieriei Bolintin, un muzeu etnografic al Episcopiei Giurgiului și un centru de restaurare al obiectelor de patrimoniu din eparhie. De asemenea, a fost înființată Editura Eparhială și Muzeul eparhial. Activitatea editorială a Editurii Episcopiei Giurgiului cuprinde apariția publicației lunare „Revista Ortodoxă”, precum și o serie de
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă. Industria tradițională din "Ținutul Pădurenilor" este cea a prelucrării lemnului, la care se adaugă, din cele mai vechi timpuri, extragerea metalelor, predominantă fiind extragerea minereului de fier. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea arhitecturii țărănești și a tradițiilor populare. Zona este cunoscută și apreciată pentru arta folclorică și tradițiile pădurenilor care s-au păstrat neschimbate în decursul istoriei apropiate și contemporane
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
peste 80 de turnee. A absolvit școala generală în comuna natală, apoi liceul teoretic „Dragoș Vodă” din Sighet, secția reală. De mic i-a plăcut să cânte. Bunicul artistului a fost preot la Săpânța, un sat cu celebritate folclorică și etnografică în care se află Cimitirul Vesel din Săpânța. Bunicul îl lua la biserică. Psalmodia versete din psaltire. Știa multe colinde încă de atunci, colindele pe care le cântă și astăzi. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
șocat să afle că Urechia este antisemit. În anul 1872 la 9 martie are loc reprezentarea dramei "Episod de sub Alecsandru cel Bun". După încheierea Războiului de independență a României din 1877 - 1878, Urechia reprezintă țara la "Congresului Internațional de Științe Etnografice de la Paris" și i s-a încredințat conducerea lucrărilor din cea de-a doua zi a "Congresului Internațional de Științe Etnografice de la Paris". Comunicarea Despre etnografia română, prezentată, atrage atenția asupra României, Urechia subliniid roululei de "„santinelă a lumii latine
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Bun". După încheierea Războiului de independență a României din 1877 - 1878, Urechia reprezintă țara la "Congresului Internațional de Științe Etnografice de la Paris" și i s-a încredințat conducerea lucrărilor din cea de-a doua zi a "Congresului Internațional de Științe Etnografice de la Paris". Comunicarea Despre etnografia română, prezentată, atrage atenția asupra României, Urechia subliniid roululei de "„santinelă a lumii latine la poarta invaziilor barbare”". În intervențiile lui, combate cu argumente afirmațiile aberante ale lui Gauthier Claubry, demonstrând că românii nu sunt
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
apărută în 1884, la București și cu sprijinul moral și material al statului român și personal a lui Carol I, la intervențiile lui Urechia. Léon de Rosny dedică această sinteză asupra latinității orientale lui Urechia, iar în anul 1879, Institutul Etnografic din Paris îi oferă lui Urechia bustul său, operă a sculptorului W. Hegel, expresie a simpatiei și gratitudinii pentru „savanta sa activitate” la Sesiunea inaugurală a "Congresului Internațional al Științelor Etnografice din 1878". Tot în acest an este invitat la
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
latinității orientale lui Urechia, iar în anul 1879, Institutul Etnografic din Paris îi oferă lui Urechia bustul său, operă a sculptorului W. Hegel, expresie a simpatiei și gratitudinii pentru „savanta sa activitate” la Sesiunea inaugurală a "Congresului Internațional al Științelor Etnografice din 1878". Tot în acest an este invitat la Congresul pentru literatură de la Londra. În același an, a fost ales membru al "Ligii Culturale a Aromânilor", căreia îi devine președinte și a publicat "Albumul macedo-român". A primit medalia de bronz
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
unitatea militară din care făcea parte. Paralel cu o prodigioasă activitate medicală, încă din 1870, Mitrea va începe să colecteze diverse animale din Insula Sumatra, insula Java și Insula Celebes (Sulawesi). Putem bănui că Mitrea a colectat piesele zoologice și etnografice în timpul permis de acțiunile militare ale armatei din care făcea parte. În cursul acestor călătorii studiază etnografia regiunilor unde ajunsese, colecționând obiecte casnice și de cult, podoabe, arme, țesături și împletituri care au îmbogățit muzeele din Viena (unde i-a
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
se mai pastrează azi doar 715 de piese, este cea mai bogată și mai valoroasă donație primită de ""Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din București"" în cursul celor peste 175 de ani de existență. Studiilor entomologice, ornitologice, floristice și etnografice i se adaugă simpatia cu care s-a apropiat de băștinași, ziarele timpului menționând compasiunea pentru indonezienii împotriva cărora luptau. Întors în patrie după 25 de ani, se stabilește la Viena în (1894), verile și le petrecea însă la Rășinari
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș. Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac și cu mansardă în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre, blidar (dulap cu blide), covoare pe perete, icoane, ștergare, legănuț pentru copil și
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
PS Gherasim Putneanul, s-a început construcția bisericii noi, în stilul tradițional moldovenesc. Dorind să transforme mănăstirea într-un centru de spiritualitate ortodoxă și de cultură românească, PS Gherasim a pus bazele unui bogat muzeu, care adăpostește, pe lângă colecțiile arheologice, etnografice, numismatice, meșteșugărești, realizate de prof. Virginia Bârleanu și aduse aici de la școala veche din comuna Vadu Moldovei și multe icoane din lemn, obiecte de cult, cărți și veșminte liturgice. S-a deschis și o bibliotecă, unde au fost adăpostite valoroase
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din Cămârzani din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Gherasim Putneanul a fost declarat
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
noi clădiri reprezentative a Parlamentului, care să exprime suveranitatea națiunii. În acest scop s-a organizat un concurs public ce a fost câștigat de arhitectul Imre Steindl (1839-1902); planurile celorlalți doi concurenți au fost realizate mai târziu pentru clădirile Muzeului Etnografic și Ministerului Ungar al Agriculturii, ambele aflându-se vizavi de clădirea Parlamentului. Construirea Parlamentului a început în 1885, clădirea a fost inaugurată în 1896 cu ocazia aniversării a 1000 de ani de la fondarea statului maghiar, fiind finalizată în 1904. (Arhitectul
Parlamentul din Budapesta () [Corola-website/Science/303136_a_304465]
-
literatura bizantină reprezintă expresia vieții intelectuale a populației elenizate din Imperiul Roman răsăritean în timpul Evului Mediu creștin, atunci ea este un organism poliform, îmbinând civilizațiile greacă și creștină pe fundațiile comune ale sistemului politic roman, așezat în atmosfera intelectuală și etnografică a Orientului Apropiat. Literatura bizanintă a fost influențată de patru mari elemente culturale diferite: grecesc, creștin, roman și oriental, al cărui caracter se îmbina cu celelalte. Culturii intelectuale elenistice și organizării guvernamental romane i se adaugă viața emoțională a creștinismului
Literatura greacă () [Corola-website/Science/303163_a_304492]