3,855 matches
-
-și aportul la dezvoltarea științei prin contribuția la dezvoltarea unei școli de entomologie privind „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” la Universitatea Al.I.Cuza” din Iași. Este autorul și coautorul unor cărți și articole printre care: Strategii evolutive și semiotice ale vieții; Homo sapiens sapiens L. Origine și evoluție; Origine, Evoluție și Evoluționism; Ecologie somatică; The role of the parasitoid biocenosis in keeping the equilibrum of nature/Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural; Afide dăunătoare și complexul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Dar, pregătirea și competența multilaterală și pluridisciplinară a profesorului i-a permis în decursul activității didactice, să țină și alte cursuri, opționale sau de master: Biodiversitatea în mediile acvatice, Productivitatea mediilor acvatice, Dăunătorii plantelor ornamentale și legumelor, Filogenia animală, Strategii evolutive în lumea animală, Relațiile dintre specii. În sfârșit, o altă categorie de cursuri, care transcend știința exactă, în conformitate cu spiritual filozofic al profesorului, cursurile festive, au tratat probleme precum Logica viului în gândirea lui Eminescu; De la muzica sferelor la muzica genelor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
coordonator de activități practice în teren pentru domeniile Zoologia nevertebratelor, Entomologie, Hidrobiologie, Biologie marină, Ecologie, titularul cursurilor: Biologia dăunătorilor animali, Biogeografie, Hidrobiologie, Biologie marină, Biodiversitatea în mediile acvatice, Productivitatea mediilor acvatice, Dăunătorii plantelor ornamentale și a legumelor, Filogeneza animală, Strategii evolutive în lumea animală, Saprobiologie, Monitoring ecologic, Antropologie și cel mai drag sufletului lui, Origine, evoluție și evoluționism. La Institutul Central de Pregătire și Perfecționare Didactică a susținut cursuri de perfecționare și pregătire pentru gradele didactice din învățământul preuniversitar, acoperind disciplinele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
că ne-au ajutat să aprofundăm tainele naturii și să credem în demnitatea meseriei de dascăli. Ne exprimăm și astăzi regretul că nu am avut ocazia, ca în anii studenției, să participăm la cursurile de Entomologie, Biologia dăunătorilor animali, Strategii evolutive și semiotice ale vieții, Biologie generală și de Hidrobiologie ale domnului profesor, cursuri de care au beneficiat generațiile ulterioare. Suntem mulțumiți că le-am putut citi ca publicații în domeniu . Sunteți recunoscut nu numai prin numărul impresionant de cursuri universitare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de evoluție, dar și o rețea fragilă, supusă agresiunilor antropice, care trebuie protejată. În discursurile Profesorului Gheorghe Mustață, evoluția ni se arată în toată grandoarea sa: nașterea universului, originea vieții, dinamica speciilor în timp, cu dispariții cataclismice depășite de radiații evolutive impresionante, propria noastră origine și evoluție, părăsirea “paradisului” tropical și invazia lumii. Subiecte pasionante cărora le-au fost consacrate volume precum “Homo sapiens sapiens L. Origine și evoluție”, „Evoluția prin asociere și edificarea organismelor”, „Pe urmele evoluției”, „Homocromie, Mimetism și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
articole științifice. Pe lângă activitatea strictă de cercetare, profesorul Gheorghe Mustață a avut o contribuție remarcabilă la realizarea unor studii teoretice referitoare la evoluție: evoluția, o direcție nouă în gândirea biologică; evoluție și cristalizarea sensurilor mentale; nișa ecologică și semnificația sa evolutivă; strategia evolutivă a animalelor coloniale; pătrunderea evoluționismului în România etc. Pe aceste teme profesorul Mustață, în colaborare cu d-na Mariana Mustață și Tiberiu Mustață, a publicat un număr de 17 articole și 8 cărți. Profesorul Gheorghe Mustață a avut
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Pe lângă activitatea strictă de cercetare, profesorul Gheorghe Mustață a avut o contribuție remarcabilă la realizarea unor studii teoretice referitoare la evoluție: evoluția, o direcție nouă în gândirea biologică; evoluție și cristalizarea sensurilor mentale; nișa ecologică și semnificația sa evolutivă; strategia evolutivă a animalelor coloniale; pătrunderea evoluționismului în România etc. Pe aceste teme profesorul Mustață, în colaborare cu d-na Mariana Mustață și Tiberiu Mustață, a publicat un număr de 17 articole și 8 cărți. Profesorul Gheorghe Mustață a avut o activitate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
rămâne un reper important al studenției. Am avut șansa în anii facultății să urmez cursurile de Biologie marină, Hidrobiologie și Evoluționism. Au urmat apoi cursurile de Biodiversitatea mediilor acvatice, Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural, Filogeneză animală și Strategii evolutive în regnul animal la studiile de master ale secției de Biodiversitate, pe care domnul profesor a ctitorit-o, dar și îndrumarea pentru lucrarea de disertație și mai apoi pentru teza de doctorat. Un om elegant, cu o Ținută îngrijită, cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
descifrate (decodificate) de altele, interpretarea lor făcând posibilă obținerea unui răspuns adecvat. Semnalele și descifrarea lor stau la baza comportamentului tuturor organismelor vii, a existenței vitalului. În timp, s-a conturat o știință a descifrării semnalelor și a semnificației lor evolutive - semiotica, iar în domeniul vitalului s-a diferențiat o ramură a semioticii - biosemiotica. Când vorbim de biosemiotică, ne îndreptăm atenția către Thomas A. Sebeok (1992), Jakob von Uexkühl (1936), Jesper Hoffmeyer (1996), Claus Emmeche (2002) etc., cei care au fundamentat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Nefăcând o diferență netă între germene și somă el nu putea accepta că doar structurile genetice („particulele reprezentative”) ar fi hotărâtoare în transmiterea caracterelor și în formarea de noi specii: Adept convins al evoluționismului lent, Racoviță nu putea accepta salturile evolutive, apariția directă a speciilor prin variații bruște, prin mutații, așa cum încerca să probeze Hugo de Vries: </citation author="Hugo de Vries">„Aceste specii noi care apar deodată foarte diferite de rubedeniile lor, prin urmare evoluția viețuitoarelor nu-și urmează calea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
argumente tot mai plauzibile care provoacă o reexaminare a acestora. Oarecum izolat de lumea științifică, în ultima parte a existenței sale, Emil Racoviță nu a mai avut energia necesară să intre pe firul marilor direcții de cercetare din domeniul biologiei evolutive. Neputând să intre în esența noilor descoperiri genetice, nu ca presupunerile lui Weismann, Emil Racoviță nu se simțea amenințat în convingerile sale evolutive; pentru el evoluția reprezenta o realitate cosmică. Nu putea să accepte însă că acele construcții deosebit de solide
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu a mai avut energia necesară să intre pe firul marilor direcții de cercetare din domeniul biologiei evolutive. Neputând să intre în esența noilor descoperiri genetice, nu ca presupunerile lui Weismann, Emil Racoviță nu se simțea amenințat în convingerile sale evolutive; pentru el evoluția reprezenta o realitate cosmică. Nu putea să accepte însă că acele construcții deosebit de solide edificate în jurul conceptului de evoluție s-ar putea nărui asemenea unor castele de nisip. Așa îmi explic reacția marelui evoluționist la apariția noilor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ultimele sale cuvinte fiind: „Licht, mehr Licht!”. EDIFICAREA MEDIULUI INDIVIDUAL Introducere Ideile privind unitatea organism-mediu și integrarea organismelor în mediu reprezintă cheia conceptelor biologice Mediul este văzut ca un dat, în funcție de care organismele își desfășoară existența pe baza unor strategii evolutive diferite. Dacă mediul influențează foarte mult existența și chiar evoluția organismelor, atunci cum este posibil ca într-un mediu oarecare (acvatic, spre exemplu) să trăiască, să se dezvolte și să prospere organisme din grupe extrem de diferite? Au aceleași pretenții de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
își întinde mai mult sau mai puțin spațiul pe diferite direcții. Trăiesc într-o lume a mea, pe care mi-o construiesc singur, iar mediul meu și amprentele mele digitale sunt unice în lume. Construirea mediului propriu reprezintă o strategie evolutivă. În lumea apelor trăiesc organisme din aproape toate grupele. Adaptările și pretențiile de viață variază de la o grupă la alta. Toate spațiile sunt ocupate printr-o concurență acerbă. Totuși, pretențiile de viață fiind diferite concurența își diminuează dimensiunile. Fiecare specie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de identificare ca fiind un principiu general biologic, comun tuturor ființelor vii. Concluzii În lucrarea de față ne-am propus să prezentăm mediul individual ca un factor ecologic. Mediul este un factor ecologic care are o semnificație importantă ca strategie evolutivă atât pentru specie cât și pentru individ. Individul trăiește într-un anumit mediu spațial și temporal. Totdeauna s-a considerat că mediul în care trăiesc indivizi aparținând uneia sau mai multor specii are aceeași valoare pentru toți. Într-un bazin
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în parte. Mediul individual se realizează la interacțiunea mediului extern cu mediul intern sau, mai precis, la intersecția Umwelt-ului cu Innenwelt-ul fiecărui individ. Asta înseamnă că ar fi vorba de transformarea mediului extern în mediu intern, ceea ce reprezintă o strategie evolutivă pentru specie și pentru indivizi. Noțiunea de Innenwelt este mai cuprinzătoare decât cea de mediu intern, care se reduce la umorile corpului și la homeostaza lor. Chiar și genele funcționează într-un mediu ecologic. Și aici se aplică principiul după
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
anti-HBs [6-8,10]. Vaccinarea membrilor din familie AgHBs negativi, dacă în familie există o persoană AgHBs pozitivă Vaccinarea contra VHB este recomandată membrilor de familie ai unui purtător al infecției cu VHB, pentru a preveni transmiterea infecției [6-8,10]. Tendințe evolutive ale infecției cu VHB Incidența cazurilor noi de infecție cu VHB manifestă o tendință de declin în cele mai multe state, mai ales la vârstele tinere, inclusiv în România. Scăderea a fost explicată, în principal, în relație cu aplicarea strategiilor de vaccinare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
aprecierea riscului de transmitere a infecției la făt, deoarece poate fi contaminat cu sânge matern [32,33]. La subiecții VHC pozitivi este recomandată vaccinarea contra hepatitei A și contra hepatitei B, dacă prezintă un risc pentru contactarea acestora [31-33]. Tendințe evolutive ale infecției cu VHC Incidența cazurilor noi de infecție cu VHC apare ca fiind în scădere, în relație cu controlul sângelui și a donatorilor, cu siguranța tratamentelor medicale și chirurgicale, cu măsurile de educație sanitară în populația generală și la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
a diabetului zaharat de tip II, în prezent fiind cea mai frecventă cauză de afectare hepatică în lumea occidentală [49,51,76-80]. Potențialul de progresie spre ciroză a NAFLD apare ca fiind redus (0-4% în interval de 10-20 ani). Potențialul evolutiv a NASH spre ciroză a fost aproximat la 38-45% dintre pacienți, în interval de 7-10 ani. Pe un fond de ciroză metabolică nonalcoolică, frecvența CHC a fost apreciată la 2-5% dintre pacienți, pe an [76]. Având în vedere frecvența factorilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
ANA și/sau SMA, HAI tip II cu antiLKM, HAI tip III cu anti-SLA), ciroza biliară primitivă (CBP) și colangita sclerozantă primitivă (CSP) sunt influențate esențial de tratamentul cu corticosteroizi, imunosupresoare și acid ursodeoxicolic [88-93]. Au fost constatate câteva tipuri evolutive: remisiune, stabilizare, recădere (la întreruperea tratamentului) sau ineficiența tratamentului [89]. Aproximativ 10% dintre pacienți ajung la transplant hepatic pentru ciroză și insuficiență hepatică. Candidații la transplant sunt de obicei pacienții la care nu se poate obține remisiunea după 4 ani
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
verigile lipsă au avut timp să dispară în negura vremurilor. Veriga lipsă nu poate fi căutată decât cu peste 40.000 de ani în urmă, înainte de apariția lui Homo Sapiens. Este vorba despre mai mult de o mie de generații evolutive. Nu este de mirare că multe din cele spuse de noi despre epoca aceea pot fi interpretate ca simple supoziții sau presupuneri. Un alt principiu enumerat de Darwin este acela al concurenței naturale și al supraviețuirii celor mai bine adaptați
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
soluții la nevoile sale. Omul social se desparte de natură și începe să folosească natura în favoarea sa. Economia omului social nu mai este una de subzistență. Principiul diviziunii muncii este unul dintre marile principii fundamentale ale devenirii cosmice și transformării evolutive"217. Diviziunea muncii sociale se deosebește în mod fundamental de diviziunea naturală a muncii. La momentul primei diviziuni a muncii sociale, omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
subliniat-o, ne putem imagina că în epocă moneda marfă nu a înlocuit nici brusc și nici definitiv trocul. Toate formele și modalitățile de schimb monetar de-a lungul istoriei, dețin această capacitate de a coexista împreună, într-un proces evolutiv, de acumulări și mutații. Astfel, trocul a existat alături de toate formele de monedă, după cum, de exemplu, moneda metalică a existat multe sute de ani alături de moneda de hârtie și chiar alături de forma perfecționată a monedei de hârtie, care este bancnota
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
a se constitui în grupuri sociale (ca forme prime de organizare socială), în cete, ginte, triburi, așa cum am arătat. Evident că a existat viață și înaintea monedei, după cum tot așa de evident este că au existat oameni sub diferite forme evolutive. Odată cu recolta, cu munca, apare și schimbul, după care se impune moneda. Moneda este, deci, o instituție a organizării umane, un "ceva" care întregește și potențează civilizația umană. Munca este o activitate conștientă a omului de desprindere a unor obiecte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ciclicitate, o repetitivitate, precum și o dinamică în etape a devenirii naturii. Tot ceea ce există apare, crește, ajunge la maturitate, după care intră în declin și dispare. "Formele materiei, după modul stabilirii și dezvoltării lor se împart în două categorii, în evolutive și neevolutive"839 și "o formă evolutivă ia naștere atunci când un echilibru principal s-a stabilit între forțele în virtutea cărora forma respectivă există"840. Vasile Conta asemuiește viața cu echilibrul 841 și moartea cu dispariția echilibrului forțelor. "Orice formă evolutivă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]