12,343 matches
-
cu precizie și claritate, într-un stil specific normativ, permițând destinatarilor lor să își adapteze în mod corespunzător conduita la exigențele juridice. ... 44. Având în vedere considerentele mai sus arătate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate sunt în acord cu exigențele constituționale analizate și, prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală. ... 45. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 47 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că, prin conținutul
DECIZIA nr. 692 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299624]
-
reține că, în jurisprudența sa, a subliniat că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, inclusiv obținerea avizelor, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea respectivului aviz. În acest caz, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele prevăzute de Constituție referitor la avizarea actelor normative. În ipoteza în care Curtea ar constata încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale, trebuie analizat dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii condițiilor constituționale de avizare și numai
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
participat în calitate de persoană privată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate nu sunt formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât destinatarii acestora să își poată conforma conduita socială cu exigențele legii, mai precis să cunoască exact care sunt acele infracțiuni intenționate de natură să facă o persoană incompatibilă cu exercitarea funcției publice. Legea nr. 188/1999 nu prevede cazurile de incompatibilitate ce ar fi incidente ca urmare a săvârșirii infracțiunii intenționate
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Curtea Constituțională a amintit și jurisprudența
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 31. Prin raportare la aceste exigențe se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care, astfel, este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practică. ... 35. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
În egală măsură, chestiunea de drept deferită instanței supreme nu a făcut obiectul unei statuări anterioare punctuale a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul vreunuia dintre mecanismele de unificare a jurisprudenței. ... 51. Cu toate acestea, prin raportare la exigențele de admisibilitate expuse, rezultă că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, veritabilă și dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ci și de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Prin urmare, modificările realizate de Camera decizională, sub aspect cantitativ și calitativ, contravin exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și de art. 75 din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii criticate. ... 9. În susținerea criticilor de neconstituționalitate raportate la principiul bicameralismului sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale. ... 10. De asemenea
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
funcție de activitățile certificate ale locatorului, în comun acord cu acesta. Această modalitate de reglementare imprimă un caracter arbitrar normelor nouinstituite, fiind contrare cerințelor de calitate a normelor. ... 15. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate sunt invocate considerente referitoare la exigențele de calitate a legii cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale. ... 16. De asemenea, autoarea sesizării formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024, sens în care susține că acest act normativ încalcă art. 115 alin. (4
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
îndeplinește toate aceste condiții. ... 25. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, în ceea ce privește principiul legalității și principiul securității raporturilor juridice, președintele Camerei Deputaților invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de calitate a legii și arată că susținerea autoarei sesizării nu poate fi acceptată, întrucât limbajul juridic folosit de legiuitor este clar, predictibil și neechivoc, din conținutul acestuia lipsind pasaje obscure sau soluții normative contradictorii. Dispozițiile sunt redactate într-un
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
într-un limbaj juridic, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc. În același timp, întrucât dispozițiile referitoare la concesionarea bunurilor proprietate publică instituie soluții derogatorii de la normele referitoare la închirierea bunurilor proprietate publică, nu sunt îndeplinite exigențele care trebuie să caracterizeze normele derogatorii, astfel cum sunt prevăzute de art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia „reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
de neconstituționalitate extrinsecă formulate asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024, prin raportare la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că susținerile autoarei obiecției de neconstituționalitate potrivit cărora actul normativ menționat a fost adoptat cu încălcarea exigențelor constituționale care impun existența unei situații extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată și obligația motivării urgenței sunt neîntemeiate. ... 73. Astfel, în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, Curtea
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
doar legea de aprobare, iar nu și conținutul normativ al ordonanței sau al ordonanței de urgență a Guvernului, dar nu a făcut vorbire despre ordonanțe ca izvoare de drept de sine stătătoare: „soluția din cauza de față sancționează exclusiv nerespectarea exigențelor impuse de Constituție în ceea ce privește procedura legislativă de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate, Parlamentul având competența de a proceda la adoptarea acesteia în conformitate cu dispozițiile din Legea fundamentală“ (a se vedea paragraful 54 din Decizia
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 31. Prin raportare la aceste exigențe se constată că sesizările conexate nu întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca acestea să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 33. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei, în sensul de a indica instanței de trimitere dacă trebuie să admită sau să respingă acțiunea reclamanților. ... 39. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu se circumscrie însă exigențelor legale, pentru că nu urmărește, în realitate, o interpretare și o dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de temeinicie a acțiunii ce face obiectul Dosarului nr. 1.873/121/2023. ... 40. Or, acesta este atributul
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se stabilirea atât a sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. Prin urmare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite și, în consecință, a constatat încălcarea exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 44. Curtea a mai reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
nr. 62 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 27. Prin raportare la aceste exigențe, Înalta Curte constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o "chestiune de drept" care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuind să asigure părților posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate defavorabile, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale. Instanța de contencios constituțional a statuat că se impun noi exigențe în sarcina legiuitorului sau adaptarea exigențelor constituționale deja existente în materia asigurării unei protecții efective a drepturilor și libertăților fundamentale, integrate conținutului normativ al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (3) sau al art. 129 din Constituție, după
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
să asigure părților posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate defavorabile, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale. Instanța de contencios constituțional a statuat că se impun noi exigențe în sarcina legiuitorului sau adaptarea exigențelor constituționale deja existente în materia asigurării unei protecții efective a drepturilor și libertăților fundamentale, integrate conținutului normativ al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (3) sau al art. 129 din Constituție, după caz, prin raportare la căile extraordinare
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 30. Verificându-se îndeplinirea cerințelor legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele sunt îndeplinite doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 31. Astfel, se constată că obiectul litigiului îl reprezintă solicitarea reclamantei de revizuire a drepturilor de pensie prin valorificarea în condiții speciale de muncă a perioadelor 1.11.2016-1.12.2020 și 1.01.2021-4.05.2021, precum și acordarea
DECIZIA nr. 199 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299799]
-
fost posibilă pe tot parcursul perioadei de punere la dispoziție în condițiile art. 27^21 alin. (1) la care face trimitere, în mod expres, art. 69 lit. j) din Legea nr. 360/2002. ... 12. Se apreciază că o asemenea reglementare nu corespunde exigențelor prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la calitatea actelor normative, așa cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014. Astfel, dispozițiile art. 27^21 alin. (1) lit. d ) și ale
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]