2,373 matches
-
Bălușești, Boatca, Buzdug, Dagâța (reședința), Mănăstirea, Piscu Rusului, Poienile, Tarnița și Zece Prăjini. Teritoriul aparține sectorului vestic al Podișului Central Moldovenesc, cu o structură geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele și , în zona de unde izvorăște râul Gârboveț (un afluent al Bârladului). Este străbătut de drumul județean DJ 280, care îl leagă spre nord în județul
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
dolomite, etc. În această zonă Nădrag - Obreja - Crivina -Tincova - Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 - 1980 au pus în evidență însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și zinc exploatate mai de mult. Cercetările miniere au dovedit că pe valea Nădragului și Cornertului s-au depus în permanență sedimente, în mod deosebit în zona de confluență a pârâurilor Padeș și Cornet, fapt ce a făcut ca în locul mlaștinilor existente în
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
a râului Crișul Alb în lungul șoselei E 76, între orașele Brad (județul Hunedoara) și Arad; Talagiu, Dumbrava (situat pe partea stângă a râului Crișul Alb) într-o locație superbă înconjurată de păduri. Localitatea Aciuța deține o carieră de piatră exploatată încă din secolul al XIX-lea, calitatea pietrei extrase de aici fiind de foarte bună calitate, folosită la terasamentele de cale ferată, drumuri, etc.
Aciuța, Arad () [Corola-website/Science/300282_a_301611]
-
prin cimitirele evreiești rămase în urmă sau prin memoriile bătrânilor care au trăit vremurile acelea. Din punct de vedere economic, de-a lungul vremii localitatea nu a fost foarte dezvoltată, principala bogăție a zonei, pădurile, fiind singura ramură industrială importantă exploatată. După anul 2000 numeroși localnici, în special tineri, au migrat spre țările occidentale în speranța unui câștig substanțial. Din punct de vedere cultural Bistra este un adevărat sanctuar de păstrare al tradițiilor și obiceiurilor ucrainene seculare. Acestea cum ar fi
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
moștenite de British Museum în 1857. Cu toate astea, în secolul al XX-lea unii au continuat să prefere și să utilizeze acuarela. Studiile lui Auguste Rodin având ca subiect dansatoarele și nudurile lui Georges Rouault au demonstrat posibilitățile acuarelei, exploatate și de Vasili Kandinski, Egon Schiele, Emil Nolde, August Macke sau Paul Klee. Paul Signac a pictat foarte bune peisaje și marine în stil pointilist, ca "Vechiul port din Marsilia" (1931) și "Peisaj corsican (Ajaccio)" (1935). Începând cu anul 1960
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
terenurile au fost retrocedate vechilor proprietari. Ocupația de bază a locuitorilor comunei a fost și este în continuare agricultura, în special cultivarea cerealelor, desfășurată în prezent în cadrul a câtorva mari exploatații agricole moderne. În subsolul comunei au fost descoperite și exploatate, începând cu anii 1970, importante zăcăminte de petrol și gaze naturale. Comuna Bordei Verde este situată în mijlocul Bărăganului, mai precis în Bărăganul de Nord cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei. Termenul „Bărăgan” provine din cuvântul "Buragan", de origine orientală
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Brumele cad destul de timpuriu toamna și destul de târziu primăvara ca rezultat al curenților reci de pe valea Tărlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
în zonele locuite de minoritatea romă. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.253 locuitori, dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
Frescele cu Adormirea Maicii Domnului și autoportretul pictorului - unicat, păstrate azi la Muzeul de Artă al României, sunt emblematice. Până la un punct, ctitoriile surori ale căpitanului Mănăilă, Bordești și Recea, au avut un destin similar: au fost închinate altor mănăstiri, exploatate, distruse și părăsite de monahi. Mănăstirea Bordești, înzestrată de căpitanul Mănăilă cu peste 40 de pogoane de vie, a fost închinată de fii acestuia Episcopiei Buzăului, iar către sfârșitul secolului XVIII, Episcopia a închinat-o Schitului Băbeni, care a exploatat
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
al Consiliului de Miniștri, Léon Blum), că era un om de stat și de caracter. El însă a refuzat să părăsească Franța pentru a nu se expune criticii de a fi un dezertor - lucru care ar fi fost de îndată exploatat, cu atât mai mult cu cât el era evreu. Se cunoaște astăzi că întreaga zi de 18 iunie cabinetul britanic a discutat textul care urma a fi citit de către de Gaulle. Vechii artizani ai Acordului de la München, al căror exponent
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
este specifică zonei de silvostepă. Are importanță turistică datorită zonei deosebit de frumoasă, partea de vest fiind practic înconjurată de pădure, și a apropierii de Stațiunea Băile Cojocna, unde există băi cu apă sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale cum ar fi
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
fiind poziționat între acestea. Primul document scris legat de localitatea Sic datează din 1291 și amintește de ""hospites nostri de Zek"". Localitatea s-a dezvoltat pozitiv în secolele XIV-XVI, favorizată de prezența în subsol a sării geme, multă vreme intens exploatată. Sarea a fost extrasă din trei mine subterane și transportată cu căruțele la Dej, de unde era dusă cu plutele pe Someș și apoi depozitată la Satu Mare sau în Ungaria. Sic a beneficiat de multe privilegii acordate de Matia Corvin în
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
700-800ml. Direcția dominantă a vânturilor este Nord - Nord-Est. Curenții sunt canalizați pe valea Someșului. Amplitudinile medii termice variază între 22-23 °C. Resursele minerale sunt puține: nisip și pietriș în albia Someșului, piatră de calcar în pădurea de pe Huhu, odinioară intens exploatată și saramură.
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
vest a grajdului, iar la mijloc era un culoar de trecere a căruțelor pentru furajare și curățarea de bălegar a grajurilor, avînd lățimea de circa 4 m. În vara anului 1962 "colhoznicii" au construit exact în centrul satului, din piatră { exploatată manual în cele 3 cariere din sat }, o magazie pentru uscat și depozitat cereale de circa 500 mp.,- care există și în prezent - la următoarele dimensiuni: lungime = 55 m, lățime = 10m. Lucrarea a fost executată de săteani, " meșterul " fiind un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
între dorința de a avea Giuvaerul Sacru și sentimentele sale pentru Kagome, considerând că latura sa demonică este cea care îi conferă cea mai multă putere; cu toate acestea, se dezvăluie că latura sa umană este cea mai puternică, latură exploatată atunci când Inuyasha găsește sabia Tessaiga. Aceasta poate fi mânuită doar de către o ființă care are compasiune față de oameni sau încearcă să îi protejeze, abilitate dobândită în momentul în care Inu no Taisho a făurit sabia pentru a o proteja pe
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
Marii Britanii într-un stat ce s-a numit "Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei" (sau, neoficial, "Imperiul Britanic") și care, ca putere colonială, a atins apogeul în timpul Reginei Victoria (1837 - 1901), contemporană lui Joyce. Supuși proastei administrații a britanicilor, exploatați și dezrădăcinați în mod forțat de propria cultură, irlandezii au început să nutrească sentimente anti-engleze și s-au dedicat unei forme de naționalism inaugurate în 1858, fenianismul. Sub influența ideilor romantice, fenienii visau la o republică irlandeză independentă și acceptau
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
programatice romanul reprezintă un pretext pentru a face cunoscute cititorului frumusețile teritoriului american prin intermediul peripețiilor jucătorilor fulger un fenomen meteorologic ce are loc pe timp de furtună însoțit de tunet contactul viitorului fabulist cu poporul cu masa celor mulți și exploatați a constituit factorul principal al dezvoltării lui la nivelul artistic cel mai înalt valoarea penjing este perfect similară cu valorile poeziei caligrafiei picturii și artei grădinăritului ar trebui să plâng pentru nașterea lui mult mai mult decât pentru moartea lui
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Beneficiind de o cromatică de excepție unde lumina aurie se distribuie calm într-o atmosferă de toamnă târzie, momentul dramatic este învăluit diafan într-o boare de tristă meditație. În fapt, Luchian a redat aici o situație tragică a țărănimii exploatate și dă în mod artistic glas unui strigăt de revoltă ce pare a izbucni din pieptul lor. Ștefan Luchian a mai pictat lucrări similare ca "Dijma în Moldova", "Muncitori" și „"După muncă, spre casă"”. În cel din urmă tablou de
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
cuplu) și în mâinile a doar doi oameni asupra copiilor. În așa fel, ne obișnuim de mici cu disciplinarea și reducerea la tăcere, cu obedienta, si ne transferam în viață adultă cu aceste cunoștințe despre lume, în care ori sutem exploatați, ori în poziții de putere, ori aspiram la putere din niște locuri în care nu o avem. </p> Individualismul și izolarea sunt opuse rezistenței. Să reziste unui sistem injust poate doar o comunitate. O comunitate care practică artă iubirii este
De ce să citești All about love, de bell hooks () [Corola-website/Science/296161_a_297490]
-
protecție din partea bandiților. Ele intrau la caste inferioare. Vorbim totuși de o lume destul de dură, cu o etică foarte diferită de cea „umanista”. Privind dinspre istoria acestei lumi, vedem că femeile au fost un soi de marginalitatea marginalilor, și foarte exploatată. Dacă tot suntem la acest capitol, o să mai spun ceva. Cea mai gravă situație este cea a minorităților sexuale. De exemplu, toate cele patru caste au atribuite anumite culori. Ultima casta, casta decăzuților, are atribuită culoarea albastră, culoare ce devine
Bandiții – puțin loc pentru femei () [Corola-website/Science/296178_a_297507]
-
pidar </i></spân><spân lang="ro-RO">sunt printre cele mai dure forme de umilire a celuilalt în limbajul cotidian popular, care își are rădăcinile cumva în zona asta. În lumea hoților, puțini sunt cei care sunt mai umiliți și mai exploatați decât acesta comunitate. Asupra lor se răsfrânge o violență chiar mai dură decât asupra comunității de de cerșetori, alți năpăstuiți. Povestesc puțin și despre asta. Nu am intrat foarte mult în acest subiect pentru că-ți trebuie nervi foarte țări. Sunt
Bandiții – puțin loc pentru femei () [Corola-website/Science/296178_a_297507]
-
și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură corect, că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru care lucrează”, viața lor fiind prezentată cu mult mai puțin dezirabilă decât cea a exploatatorilor din Cuba prerevoluționară. „Aici nu este vorba de hedoniști (...), ci de oameni munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele la care
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru care lucrează”, viața lor fiind prezentată cu mult mai puțin dezirabilă decât cea a exploatatorilor din Cuba prerevoluționară. „Aici nu este vorba de hedoniști (...), ci de oameni munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele la care lucrează”. De fapt, lucrurile sunt ceva mai complexe, hedonismul și munca în exces nefiind deloc incompatibile, ci, dimpotrivă, prezente la foarte multe dintre persoanele cu resurse financiare mari, indiferent că sunt angajați exploatați, sau
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele la care lucrează”. De fapt, lucrurile sunt ceva mai complexe, hedonismul și munca în exces nefiind deloc incompatibile, ci, dimpotrivă, prezente la foarte multe dintre persoanele cu resurse financiare mari, indiferent că sunt angajați exploatați, sau patroni care muncesc foarte mult. Tocmai aici intervine perspectiva politică diferită a celor două filme. În <strong>Soy Cuba</strong>, autorii aleg să prezinte aproape exclusiv latura hedonistă a exploatatorilor, ceea ce îi distanțează și antagonizează în ochii spectatorului, făcând
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
sunt prezentați, în bună parte, în umanitatea lor, în vulnerabilitățile lor, în micile lor drame și probleme existențiale. <strong>Pe cale de consecință, publicul este invitat să empatizeze cu ei, să le înțeleagă condiția de, până la urmă, nu-i așa?, muncitori exploatați, simple „rotițe în sistem”, care, după cum vedem până la sfârșit, nici măcar după ce suferă „treziri” de conștiință, nu pot face nimic pentru a schimba situația.</strong> Tocmai această umanizare a exploatatorilor fără scrupule este atât de periculoasă politic în <strong>Toni Erdmann
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]