3,283 matches
-
contextual. Copilul poate să efectueze operații în plan mintal, verbalizând acțiuni și raporturi pe care le-a savârșit pe plan concret (obiectual). În grădiniță are loc un proces complex de socializare a limbajului sub toate aspectele: fonetic, lexical, gramatical, fluiditate, expresivitate cu accent permanent pe dezvoltarea auzului și percepției fonetice, îmbunătățirea percepției auditive și a discernământului auditiv, formarea abilitații de a distinge cuvintele în propoziții și a pronunța corect sunetele, obișnuirea cu ritmul silabic al cuvintelor, formarea unor propoziții închegate, folosirea
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
constitutiv, indispensabil al operei, de aceeași natură ontologică ca toți ceilalți ,,atomi” ai acesteia. Decorul poate fi sculptat În piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspirație orientală). Ornamentul conferă construcțiilor În stil brâncovenesc expresivitate și eleganță barocă. Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, mânăstirea Hurezi, este o interpretare simplificată a bisericii episcopale de la Argeș. Practic, Manea zidarul, Încearcă să mențină la mânăstirea Hurezi linia stilistică specific românească. Acest ansamblu monastic, cu incintă de spital
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
orală și improvizație; - lectura muzicală a unor cântece învățate și a altor exemple muzicale noi, înscrise în manualul de muzică; - cântarea instrumentală a exemplelor muzicale în lecții de consolidare, va putea îmbrăca forma unor acompaniamente, care să contribuie la sporirea expresivității muzicale a cântecelor și la antrenarea copiilor la cântare vocală și instrumentală. 5. Lecția de audiție muzicală Partea I - reeptarea cântecului învățat în ora precedentă; Partea a II-a - anunțarea subiectului audiției prezentarea piesei propuse pentru audiție, familiarizarea cu conținutul
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Expresie a unei firi hotărâte, care spune ce are de spus direct și fără prea multe menajamente, lucrările sale în lemn, transfigurate prin utilizarea cu măiestrie a încărcăturii emoționale potențiale a elementelor materialului brut (goluri, noduri, scorburi, etc.), impresionează prin expresivitatea accentuată de cioplitură sigură și tranșantă. Prelucrarea frustă, alungirea exagerată a figurilor în posturi încremenite, amintesc parcă de maiestuozitatea și severitatea coloșilor din Insula Paștelui. Ceea ce este remarcabil e faptul că, așa cum mai rar se întâmplă în zilele noastre
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 31. Lucrare publicată: Albumul Doina & Gustav Hlinka, Pictură naivă - Naive Malerei, Ed. Colorprint, Reșița, 2004; coautoare alături de Viorica Farkaș la volumul Culorile lumini, Ed. Pim, Iași, 2009. „Expresivitatea sa cromatică ține de recuperarea povestirii, în cheia naivă și de parcursul unui traseu de la proiecție ideatică la ansamblu compozițional, printr-o asemenea inteligență a echilibrelor culorii și un demers caracterologic al personajului abordat. Picturile sale comunică, în relație cu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Gabriela Păunescu au personalitatea și frumusețea lor. Floarea, ca motiv pictural, îi oferă resurse nebănuite pentru compoziții cromatice cu profunde semnificații. Am întâlnit în compozițiile sale multe peisaje, predomină însă cele hibernale. Se autodepășește în mânuirea albului, dându-i o expresivitate aparte. În pictura românească sunt puțini artiștii care au reușit să pună în evidență valorile albului. Gabriela Păunescu se străduiește și, de cele mai multe ori, reușește să le urmeze exemplul.” (Iuliana Cârnaru, Buletin Informativ, nr. 12 (163)/2005) „În competiție cu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă semnătură Kissing. Manieră de concepere și realizare ne duce cu gândul la Celești Fabio. Avem în vedere finețea realizării detaliilor, expresivitatea figurilor umane, încărcătură cu elemente absolut utile în sugestiva compoziție de pe avers și suplețea realizării sediului de expoziție de pe revers. Manieră aceasta este caracteristică și medaliilor din 1913, Dreptul Nostru și Apărătorilor ei Țară Recunoscătoare, semnate F.Saraga și Kissing
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
privește, așa cum arătăm mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin artă reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viața efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de artă realizării portretului, motiv pentru care, este posibil ca în cazul medaliilor Lippe și Alecsandri, ale căror efigii impresionează prin expresivitate, să fi apelat la Celești Fabio. Observăm că în perioada
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viața efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de artă realizării portretului, motiv pentru care, este posibil ca în cazul medaliilor Lippe și Alecsandri, ale căror efigii impresionează prin expresivitate, să fi apelat la Celești Fabio. Observăm că în perioada 1881-1899, Sternberg a evitat realizarea medaliilor cu efigii. Mai observăm că, pentru realizarea medaliei statuii lui Alecsandri din 1905, Sternberg a intrat în competiție foarte târziu, numai atunci cand disputa dintre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dintr-o inspirată perspectiva sudică, care-i accentuează notă de măreție, de edificiu simbol, cât și prin certe calități artistice în redarea imaginii iconice a Sfintei Parascheva (prezenta pentru prima dată pe o medalie și având o notă specifică de expresivitate, care îl pune pe contemplator în contact vizual cu sacralitatea). Reflectarea medalistica actuala a Bisericii „Trei Ierarhi”, o ilustram cu o realizare din anul 2002 (bronz aurit, 75mm). Aceasta marchează împlinirea a 360 de ani de la Sinodul ținut la Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginala cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860-1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginala cu inscripția UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA IAȘI” (sus) RECTORUL ȘI PROFESORUL (jos). După cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Vasile Gabor. Cunoaștem două variante - una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătură autografa / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCUREȘTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCUREȘTI în legendă. Medalia are elemente de o expresivitate aparte care onorează deopotrivă atât pe gravor, cât și pe cel ce a gândit proiectul. Impresionează în mod deosebit capul dirijorului, cu figură puternic marcată de ani si bărbia sprijinită în mâna stângă, de pe avers, precum și mâinile cu baghetă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența sugerate de maxilare puternice, de proeminenta pomeților și a bărbiei, accentuată de gropita, mai accentuate la Haralamb Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atât pe avers, cât și pe revers. Menționam că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri dur accentuate, care dau trăsăturilor fetei o expresivitate aparte, interiorizare și tenacitate, dar și însemnele vârstei. Așa cum arătăm mai sus, medalia impresionează în mod deosebit prin subtilitatea și puterea de sugestie a reprezentărilor de pe revers. ION TĂNĂSESCU În lumea academică medicală ieșeana cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistica prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată grosier și luciul metalic îmbinat cu nuanțe de patinare artificială. Date despre personalitatea acestui fiu adoptiv al Iașului spicuim din des uzitata lucrare a lui Ionel Maftei{\cîte 115}, așa cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
celui dispărut și consemnează atribuirea numelui acestuia institutului pe care-l fondase. Cât privește modalitatea în care sculptorul-gravor realizează chipurile savantului pe cele două medalii, observăm că acestea, deși sunt asemănătoare că tehnică de realizare grafică, ele nu sunt, în privința expresivității, identice. Ion Jalea se etalează aici, ca și în celelalte portrete medalistice, ca un fin observator al personajului reflectat, căruia îi surprinde notele definitorii, caracteristice atât pentru aspectul exterior, strict fizice ale chipului, cât și pentru trăirile interioare. Dacă la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
un anumit ritm de asimilare. Din experiența personală - am constatat că nici într-un caz, predarea pozițiilor și a schimbului de poziții și alte elemente de tehnică instrumentală mai avansată cum ar fi specialitățile de arcuș sau elementele de înaltă expresivitate ca accentele sau vibrato-ul nu trebuiesc abordate până ce elevul nu stăpânește mulțumitor deprinderile elementare.
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită de asemenea integrate în analiza imaginii, a simbolurilor și a expresivității produselor imaginației, mai ales prin stabilirea diferențelor în raport cu motivele cu circulație mai largă în imaginar. Pentru cercetarea de față, care nu ia în discuție valoarea scrierilor, căutată sau obținută involuntar de autori, și care nu ierarhizează acești martori ai identității
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarului laic, refuzând nu imaginea în sine (mentală sau vizuală), ci doar imaginea divinității și "pervertirea" sensului cuvântului sacru. Nici măcar prevalența scrisului nu a diminuat forța imaginii, pentru că ea supraviețuiește tocmai prin cuvânt, fie în formele lui stilizate, fie prin expresivitatea lui involuntară. În plus, toate civilizațiile contemporane sunt supuse astăzi retoricii imaginii, căci nicio societate nu se (mai) poate apăra de seducția publicității (religia contemporană a obiectului). În definitiv, prin ce s-ar mai putea motiva astăzi confruntarea iconoclaștilor cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
culture des élites dans la France moderne(XVe-XVIIIe siècle). Paris: Flammarion, 1978. ---. O istorie a diavolului. Civilizația occidentală în secolele XII-XX. București: Cartier, 2002. [2000] Murgescu, Bogdan. Țările Române între imperiul otoman și Europa creștină. Iași: Polirom, 2012. Negrici, Eugen. Expresivitatea involuntară. București: Cartea Românească, 1977. ---. Imanența literaturii. București: Cartea Românească, 1981. ---. "Panorama prozei medievale epice în limba română". România literară 6, an XXVI: 12-13 și 19 (18-25 februarie 1993). Nicoară, Toader. Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Cluj- Napoca: Dacia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și nici nu pot fi eliminate total, deoarece se pleacă de la ideea că ele sunt o caracteristică și un efect al spiritualității umane. Astfel, umanismul trebuie înțeles ca humaniores litterae, termen ce definește capacitatea umană în raport cu științele, dar și cu expresivitatea sensibilă. Înțelegerea operei de artă prin intermediul ontologiei va duce către o înțelegere a umanismului. Determinarea aparatului conceptual ontologic necesar în descifrarea operei de artă ține de existența simplă a omului. Arta, ca un concept universal, definește, explică și este un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
necesar în descifrarea operei de artă ține de existența simplă a omului. Arta, ca un concept universal, definește, explică și este un fel de existență a omului. De aceea, introspecția ontologică va aduce în discuție natura umană ca formă de expresivitate, dar și ca început al artei. Dar acest început al artei nu trebuie înțeles în mod determinist ci, mai de grabă, ca formă originară a ei. Urmând ideile prezentate mai sus, cercetarea ontologică a operei de artă va cuprinde două
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Wittgenstein 9, fenomenalitatea artei este, prin natura sa, prea diversă pentru a se admite o unificare cu scopul de a oferi o definiție satisfăcătoare sau o definiție completă a artei, deoarece ar limita creativitatea. În acest sens, forma liberă de expresivitate a imaginației este văzută ca un impuls 10. Orice concept artistic este un concept deschis pentru ca o situație dată să poată fi imaginată și care, atrage după sine orice formă de extensie a conceptului prim pentru a acoperi ideea de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pentru un anumit public sau pentru anumiți subiecți, atunci acest sistem de prezentare a artei în general nu este decât un construct artificial ce elimină orice obiect natural artistic. Arta, ca finalitate prin sine însăși, trebuie gândită în termenii unei expresivități universale și nu în termeni sociali. Din acest punct de vedere înțelegerile convenționale nu doar că elimină jocul liber al imaginației dar totodată limitează arta la anumite obiecte valorificate de anumiți subiecți. Această aglomerație de obiecte artistice nu este nimic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înseamnă o intensificare a modului nostru de a trăi, o relație cu experiență trăită (Erlen - das Erlebnis) și viață (Lebens). Pericolul apropierii artei de viața vine din posiblitatea unei deschideri infinite a artei. Obiectul de artă poate fi rezumat la expresivitatea sa care, prin intermediul experienței estetice, ridică obiectul la rangul de operă de artă. Opera de artă ca obiect este o înțelegere clară a expresiilor unei vieți experimentate de către subiectul artistic, iar aceasta conduce către un izomorfism estetic între expresie și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]