12,155 matches
-
de 40 MHz, 60 MHz sau 100 MHz, precum și dacă δ se exprimă în funcție de câmp sau de frecvență. O altă posibilitate de exprimare a poziției semnalului protonului este dată de diferența frecvenței protonului și a standardului. Valoarea deplasării astfel exprimată, este proporțională cu intensitatea câmpului (respectiv frecvența) și din acest motiv se utilizează rar pentru exprimarea deplasării chimice. Astfel pentru δ=1 ppm corespunde o "frecvență" de 60 Hz la un aparat de 60 MHz sau de 100 MHz. De
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
a întrunit delegați ai minorităților din țară, ai comunităților din țările învecinate, Albania, Jugoslavia, Nord Carpatia, Transnistria, Regiunea Odesa precum și din teritoriile tradiționale - Basarabia, Nordul Bucovinei, Herța. Au fost prezenți parlamentari, delegați ai organizațiilor neguvernamentale, reprezentanți ai autorităților locale. Opțiunile exprimate urmează să fie susținute în fața autorităților din țară, iar reprezentanții comunităților se vor adresa autorităților executive și legislative din țările de origine. Revendicările formulate s-au referit, în rezumat la: - Folosirea limbii materne în școli și biserici, accesul în școlile
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Comisarii dețin un mandat pe 5 ani și sunt reeligibili. Ei pot fi demiși doar de Curtea Europeană de Justiție, iar comisia în ansamblul său poate fi demisă prin moțiune de cenzură a Parlamentului european, cu două treimi din voturile exprimate. Atribuțiile Comisiei Europene: - Comisia Europeană are largi atribuții legislative. Ea deține monopolul inițiativei legislative în sfera primului pilon (cel comunitar). Comisia este asociată Consiliului Uniunii Europene în privința celui de al doilea pilon și cu guvernele statelor membre în cel de
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
sub domnia lui Brâncoveanu. Tot acum, se traduc În limba românească predicile lui Ioan Gură de Aur sub titlul ,,Mărgăritarele’’. Dar voievodul martir rămâne scris În cartea vieții nu prin iscusința sa diplomatică, ci prin evlavia și credința sa nezdruncinată, exprimată și prin numeroasele ctitorii, adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
succes dacă apar imediat după o schimbare majoră în distribuția viziunilor ideologice ale votanților"62. Înregistarea partidelor politice și condițiile de participare la alegeri din perspectiva Constituției Înființarea partidelor politice este considerată a fi parte a libertății de asociere, fapt exprimat expres de textul Constituției României, art. 40, alin.1 care prevede că "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice". Aceeași viziune este împărtășită și de sistemul de protecție a drepturilor omului din cadrul Consiliului Europei. Art. 11 al Convenției Europene
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
privită de obicei ca opusul convingerii, ca ceva ce se infiltrează În om fără acceptul acestuia. Totuși, la o privire mai atentă, o prezentare logică, rațională, are și ea un efect sugestiv: este vorba de autoritatea logicii, a ideii corect exprimate, care, dincolo de valoarea ei de adevăr, poate avea o mare putere sugestivă. Mai mult Încă, și reversul este adevărat: activitatea cea mai logică, rațională și conștientă se sprijină pe numeroase detalii, coduri și elemente inconștiente și automate; de asemenea, sfera
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
se regăsește, în zeci de variante, la poeți și descoperirea Europei luminători profesioniști, la oficialități, în presă și literatură. Toți vor să lumineze nația românească: Negura să depărteze Ci dimult se-au răspândit p'acest continent slăvit. Era convingerea naiv exprimată, dar autentică și adâncă, a unui versificator obscur, G. Stihi. Ea este însă a epocii, a curentului iluminist întreg, plin de admirație pentru luminata Europă, în cadrul căreia conștiințele românești înțeleg să se integreze și să acționeze. Nu cu ostentație, nici
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în sensul că la baza lor se află constatări sau observații corecte (sau măcar parțial corecte) cu privire la moralism. Celelalte obiecții realiste cuprind, după cum am încercat să atrag atenția pe întreg parcursul cărții, afirmații extrem de ușor de demonstrat drept false (obiecții exprimate fie în urma unei documentări mult prea sumare și neatente, fie în baza unei strategii extrem de neprofesioniste de interpretare a lucrărilor moraliste de filosofie politică) sau afirmații lipsite de credibilitate proclamate aproape fără niciun fel de suport argumentativ (așa cum stau lucrurile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la 100000 de locuitoriă se prezenta asfel: aproape zero(Norvegia); sub 1(Anglia); 2(Canada și Ghanda); 3(India și Italia); 4(Ungaria); 9(SUA); 13(Irlanda de Nord); aproape 14(Thailanda). 2.1.3.Modelul neurobiologic Modelul neurobiologic (Bernardă pleacă de la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivăă, diferite de mesajul propriu-zis. Ea constituie o modaliatte de agresare a unei persoane, Întâlnindu-se În situații marcate de jocul subtil al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat un prejudiciu sau traumă psihică
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
făcut un act de cultură de o noblețe aparte, s-au limitat la preluări și adaptări în realizarea reversului medaliilor respective. Această practică ne duce cu gândul la una dintre ideile marelui om de cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscută „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE AR FI, ACESTEA NU FAC O LITERATURA ORIGINALĂ. Încheiem cu referiri la un medalion care imortalizează împlinirea a trei decenii de înființarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
marelui diplomat. Aceasta prezintă pe avers chipul cu bust în costum de diplomat al lui Nicolae Titulescu (fig. 137av), iar pe revers biserică Sf. Nicolae, din Scheii Brașovului, unde sunt reînhumate rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetata de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acestui stil sunt foarte puțin deschiși informațiilor sau influențelor venite dinspre copii. Rolul parental este văzut ca fiind cel al șefului casei, al creatorului de reguli, care disciplinează și planifică. Deși pot simți afecțiune pentru copii lor, ea este rar exprimată verbal sau comportamental. Rareori apare dialogul sau negocierea, afirmațiile de tipul ,,Fac acest lucru pentru binele tău. Pe mine mă doare mai mult decât pe tineˮ sau ,,Vei face acest lucru pentru că așa spun euˮ, fiind frecvente. De obicei, părintele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
nevoie fundamentală a omului, aceea de a-și clădi liber propria credință. Secolul XVI, după cum amintește Alain Besançon, continuă dilemele și dezbaterile din antichitate și din evul mediu creștin în jurul imaginii. Credința guvernează oricum gândirea colectivă, indiferent dacă e bogat exprimată vizual sau rămâne doar la nivelul unei trăiri interiorizate și austere în practica religioasă (cum e protestantismul). Paradoxurile imaginarului european țin de faptul că până și iconoclasmul se afirmă tot prin raportare la problema imaginii. Am preferat să numesc acest
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
meditație, în Cetatea de scaun, într-o chilie sau într-un colț privilegiat al casei. Cu siguranță, acest timp românesc întâlnește, mai puțin inventiv și mai puțin sensibil decât occidentul, dar tot atât de interesat, poate cu o admirație discretă, dar rareori exprimată, chipul și sufletul feminin. Imaginarul cotidianului De la femeie este începutul păcatului și prin ea toți murim. (Ecclesiastul) Cusutu-mi-a haine de piele/ păcatul și mie,/ dezbrăcându-mă de veșmântul țesut de Dumnezeu. (Canonul Mare, II a 12) Textul și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte. În exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din poziția subiectului de a percepe stimulii vizuali, în timp ce în exemplul (16
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
distorsionată, fără corespondent în realitate: She's hearing voices ' Aude voci', She's seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepe auditiv; a poseda simțul auzului", a simți, a arăta, a suna, a mirosi "a emana un miros". Stările sunt nedeterminate temporal, deci nu pot fi descompuse în unități discrete de timp în care să se urmărească evoluția procesului exprimat. (b) Verbe de activitate 43 (sau de proces): a vedea "a privi", a privi, a se uita (la), a contempla, a asculta, a audia, a gusta, a degusta, a mirosi "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru percepe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cartofii.' (5) Mary baked a cake 'Maria a făcut o prăjitură.' (apud Pustejovsky 1995: 47) În cele două exemple, verbul bake 'a coace' are două citiri: în primul exemplu, exprimă o schimbare de stare, în timp ce în al doilea exemplu acțiunea exprimată este de tip producere. Diferența este dată de tipul referentului din poziția de argument intern al verbului. Aceeași situație este ilustrată în exemple cu verbul cook 'a găti' ca: (6) Mary cooked the carrots. 'Maria a gătit morcovii' (7) Mary
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
situation) mentally). Unele sinseturi nu cuprind lexeme, ci parafraze explicative. Fiecărui sinset (sau fiecărui verb dintr-un sinset) îi este asociată o configurație sintactică, conținând indicații despre modul în care acesta își selectează constituenții. Acest procedeu demonstrează interdependența dintre sensul exprimat și tiparele sintactice "disponibile" pentru respectiva structură semantică. De exemplu, pentru sinsetul: S: (v) understand, realize, realise, see (perceive (an idea or situation) mentally), grila sintactică generată de rețeaua WordNet este: * Somebody ----s * Somebody ----s something * Somebody ----s that CLAUSE
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunt suficiente trăsăturile semantico-sintactice ale acestuia, Grezka folosește ca model de analiză în abordarea polisemiei verbelor de percepție vizuală teoria claselor de obiecte, definite ca ansambluri de cuvinte omogene semantic. Fiecare verb din clasa analizată va selecta, prin natura sensului exprimat, o clasă de argumente specifice în raport cu categoria de percepții redată: predicatele de percepție vizuală selectează stimuli care desemnează forme sau culori, cele de percepție auditivă, sunete sau zgomote, cele de percepție olfactivă, stimuli care exprimă mirosuri etc. În contextele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
natura sa.' Je vois ce que tu veux dire. (voir17) ' Văd ce vrei să spui.' Autoarea face o ierarhizare a sensurilor verbului a vedea, definind trei hiperclase 67 - fiziologică, fizio-cognitivă și cognitivă - în care se încadrează sensurile, în funcție de natura percepției exprimate. Utilizările de tipul J'ai vu l'accident exprimă strict percepția vizuală, față de contexte ca J'ai vu ton problème, în care se exprimă o reprezentare cognitivă, fiind implicată o interpretare, o vizualizare mentală a unui eveniment. În alte situații
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
complementizatorul that au o situație specială, în sensul că nu descriu direct evenimentul subordonat predicației regente, așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul structurilor cu verbe to-infinitive81. Totodată, autoarea precizează importanța altor doi factori în stabilirea tipului de percepție exprimat: natura referenților percepuți și corespondența temporală dintre predicația regentă și cea subordonată. În procesul de percepție directă, perceptorul primește informațiile despre lumea exterioară direct, ca urmare a capacității vizuale pe care o posedă, aflându-se în prezența entităților percepute sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]