2,882 matches
-
odinioară, dar între timp șters din memorie. Ce basm?, te întrebi imediat. Luînd de bună informația poetului, am încercat să-l reperez în diverse lucrări. N am reușit. Dacă într-adevăr a existat, „basmul” va fi fost, presupun, o mică fabulă improvizată de cineva din familie, un avertisment despre consecințele patimii băuturii: strigoii sînt - rezultă din ea - inși care, în timpul vieții, pentru a și-o satisface, și-au amanetat bunurile la crîșmă, un loc malefic, iar acum, din remușcare, vor să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e vremea mea. Eu mă lupt ca orașului să i se spună «urbea lui Sechelariu». Țara are nevoie de scriitori? Ferească Dumnezeu!” („Imparțial de Bacău”, 1, nr. 27, 2-8 septembrie 1999, p. 3) O comparație Sechelariu-Bacovia este posibilă doar în fabule. Altminteri, nu. Cei doi aparțin unor tipologii incompatibile. Ce poate fi comun între un „senzitiv” și un cinic, care, în aproape toate situațiile, debordează de vulgaritate? Invitat (în 29 ianuarie 2002) de foiletonistul Dan Diaconescu la OTV (o televiziune-exutoire), Sechelariu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nemulțumirea că aceia ce mă înțeapă pentru întîrziere nu văd zecile de pagini publicate ici și colo, uneori cu mențiunea expresă „Fragment din...” Ca să mă mai îndulcesc după „apropourile” lor, mă mustru, într-un mod special, cu aceste versuri din fabula lui Caragiale: „Tu, Șmul, ești leneș, zice Ștrul,/Tu nu vrei să lucrezi destul...” E util uneori să notezi data și locul unde ai vorbit despre cutare sau cutare autor. Devii mai sigur pe proprietatea propriilor idei. înainte de a le
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Britain, Calina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry, Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu • The Phrasal Verb, Mihai Stroe, Oana Godeanu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu Colecția ALBION BOOKS • Essays on American Literature and Ideas, Manfred Pütz • Fabula identității, Manfred Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Televiziunea pe înțelesul tuturor, Andrew Goodwin, Garry Whannel (seria
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Maupassant, La femme de Pau, în La parure, p.206]. 61 "Actorii se pot schimba, funcțiile rămân, de vreme ce știm că în existența situațiile nu depășesc un foarte mic număr de teme posibile" [Benoist, p.120]; "mitul este o poveste, o fabula simbolică, simpla și tulburătoare, care rezumă un număr infinit de situatii mai mult sau mai putin asemănătoare. Mitul ne permite să observăm dintr-o dată anumite tipuri de relații invariabile și să le desprindem din mulțimea aparentelor cotidiene" [de Rougemont, 2000
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și ritmul sunt atribute importante ale versificației clasice. De regulă, Într-o poezie, versurile au aceeasi măsura. Există, totuși, și versuri cu o măsura diferită, mai ales În fabule. 4. rima Înseamnă potrivirea silabelor de la sfârșitul a doua sau mai multe versuri, Începând cu ultima vocala accentuată. Când rima este imperfectă, se numește asonanță. În această situație, se potrivesc ultimele vocale ale versurilor și, aproximativ, consoanele. Considerată, În literatura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
patrulea; - rima Îmbrătișată; primul vers rimează cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea. Este un tip de rima mai rar folosit de poeti. Se Întlnește În sonete, poezie cu formă fixă; - rima variată sau amestecată apare, deseori, În fabule, unde poeții recurg la Îmbinarea diverselor tipuri de rimă. Pentru mulți poeți, rima este sinonimă cu poezia, fiindcă rima, combinată cu ritmul, este cea care dă muzicalitate poeziei. Rima grupează versurile În strofe, indicând și sfârșitul versurilor. De cele mai multe ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
antichitate, evul- mediu) Modul de viață al burgheziei, aflată În plină ascensiune În secolul al XVII-lea, nu ocupa un loc important În preocuparea creatorilor de artă. De lumea aceea se ocupau speciile literare socotite de către clasici inferioare: comedia, satira, fabula. Speciile acestea, considerate modele negative, condamnau viciile (de exemplu, Aristotel vedea În comedie posibilitatea condamnării viciilor umane, numai aceasta putea prezenta aspecte negative, cu dorita posibilitate a Îndreptării lor...) Pe toate planurile afirmării, clasicismul presupune ordine, echilibru, rigoare, normă, canon
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fundamental de superioritate, când rațiunea se impune asupra fanteziei și pasiunii. Cei mai de seamă reprezentanți ai clasicismului sunt: N. Boileau (Arta poetică, tratat de poetică normativă clasică). P. Corneille (Cidultragedie), J. Racine (Fedra - tragedie), Moliere (Avarul - comedie), La Fontaine (Fabule) etc. Clasicismul se opune barocului În secolul al XVII-lea european. Cum s-a mai spus, curentul clasic afirmă o artă bazată pe armonie, echilibru și seninătate; toate acestea presupun rigoare impusă prin normele artei clasice. Regulile definesc pictura, literatura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
utilul cu plăcutul, să exprime adevărul, identificat cu binele și frumosul. În teoria genurilor literare, clasicismul respectă puritatea speciilor literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii și al familiei regale. Dominat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii și al familiei regale. Dominat de o singură trăsătură de caracter, personajul clasic nu evoluează (se confundă cu caracterul ilustrat). Acestea se leagă de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe Chir Costea Chiorul, pentru a ajunge mai ușor În posesia averii stapânului sau. Este una dintre laturile caracterului lui Dinu Păturică. Atitudinea lui față de propriul părinte completează imaginea descompunerii morale a acestui personaj Înfierat de Nicolae Filimon, ca În fabula „Boul și vițelul” a lui Grigore Alexandrescu. Dar cea mai Înaltă expresie a acestei descompuneri morale este actul de trădare fața de Tudor Vladimirescu, greșeala făcută de Dinu Păturică față de „cel mai mare bărbat al României” cum Îl numește scriitorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-a mai spus, face parte dintro trilogie dramatică, alături de „Paracliserul” și „Matca”. Tema fundamentală a trilogiei este setea fără limite de absolut a omului. Pentru aceasta era necesar apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu de a merge În cetatea Ninive pentru a propăvădui cuvântul sfânt, unei lumi ale cărei păcate ajunseseră până la cer. Iona primește misiunea, dar Între timp se răzgândește, se ascunde pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Desigur, Anul iepurelui nu e genul de lectură care să se potrivească tuturor grilelor cu care cititorii occidentali s-au obișnuit atât de bine, dar cartea cucerește tocmai prin întrebările pe care le stârnește: să fie vorba despre o simplă fabulă, despre o pledoarie ecologistă sau de ceva mai mult? Răspunsurile facile sunt întotdeauna excluse, iar cartea implică, nu o dată, pagini întregi de adevărate comedii de situație"822. Arto Paasilinna, prin intermediul originalului și imprevizibilului său personaj, subliniază și prejudecata și lipsa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954). Schițe și povestiri. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Agârbiceanu Ion (1957). Din munți și din câmpii. București: Editura Tineretului. Alecsandri, Vasile (1987). Legende și pasteluri. București : Editura Ion Creangă. Alexandrescu, Grigore (1952). Fabule. București: Editura Tineretului. Alexandrescu, Grigore (1985). Poezii. Proză. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1952). Povești. București : Editura Tineretului. Andersen, Hans Christian (1992). Mica sirenă. Traducere de Al. Philippide. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1998). Basme și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de Valeria Moldovan. București: Editura Corint. Hogaș, Calistrat [s.a.]. Părintele Ghermănuță: nuvelă. București: Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu. Hogaș, Calistrat (1983). Pe drumuri de munte. București: Editura Minerva. Ispirescu, Petre (1966). Basme. București: Editura Tineretului. La Fontaine, Jean de (1958). Fabule. Traducere și note de Aurel Tita. Prefață de Valentin Lipatti. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Malot, Hector (1965). Singur pe lume. În românește de Anda Boldur. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Martin, Matei (2012). Florentina
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
George (1953). Poezii. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Al. Săndulescu. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Topârceanu, George (1953). Balade vesele și triste și alte poezii. București: Editura pentru Literatură. Topârceanu, George; Alexandrescu, Grigore; Constantinescu, Crișan (1998). Fabule. Desene de Andrei Costan. București: Editura Elf. Travers, Pamela L. (1993). Mary Poppins. Traducere de Ana Canarache. Chișinău: Editura Gramma. ***. Declarația universală a drepturilor omului, http://www.irdo.ro/sectiu ni. php?subsectiuni id=16. *** (1996). Miorița: balade populare românești. Ediție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
minunată! Am impresia că însăși copilăria mea aleargă de-a lungul acestui parc, unde cei patru cai tropăie vesel, și în mod bizar, copilăria mea legănată în versuri franțuzești dar și pedepsită, tot cu versuri franțuzești, cu zece rânduri din fabulele lui La Fontaine 21, fragmente din Florian 22, și dictări din scrisorile lui Voltaire, cu analiza lor logică! Ajungând la o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai la timp ca să zăresc, deasupra vârfurilor copacilor, pe un mic promontoriu, aripile
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai la timp ca să zăresc, deasupra vârfurilor copacilor, pe un mic promontoriu, aripile unei mori de vânt, vechea mea cunoștință, moara de la Sans-Souci! Este fantezia prinților: Respectă o moară, / Fură o țară! Recitam fabula asta la șapte ani, cu mâinile încrucișate pe șorțulețul meu alb, pe Avenue Marceau, și recitam cu convingere că la Berlin sunt judecători. Și toate astea fac parte din domeniul însoțitorului meu, care participă la istoria Europei din trecut, prezent
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
a proprietății intelectuale la locul meritat“. În timpul vieții dar și mult timp după aceea Alecu Donici a fost considerat un fabulist original, care uneori a mai Împrumutat de la alții subiecte cărora le-a impregnat talentul propriu. Însă Donici a publicat fabule În revista Dacia literară, considerate de Kogălniceanu originale, căci revista Încuraja scrierile originale și nu traducerile. George Crețeanu și-a arătat admirația pentru „ingenioasa fabulă” Frunzele și rădăcina, dovedită ulterior a fi Împrumutată de la Kralov. Donici este considerat „unul din
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
mai Împrumutat de la alții subiecte cărora le-a impregnat talentul propriu. Însă Donici a publicat fabule În revista Dacia literară, considerate de Kogălniceanu originale, căci revista Încuraja scrierile originale și nu traducerile. George Crețeanu și-a arătat admirația pentru „ingenioasa fabulă” Frunzele și rădăcina, dovedită ulterior a fi Împrumutată de la Kralov. Donici este considerat „unul din poeții cei mai buni”, iar Împrumutarea unor subiecte de la renumitul fabulist rus Kralov e caracteristică exclusiv Începuturilor sale literare . Abia În anul 1886, (poetul murise
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit la una din lecțiile prevăzute în programa clasei a VI-a, la predarea fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
din lecțiile prevăzute în programa clasei a VI-a, la predarea fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana” în specia literară și în genul literar, la explicația titlului, la aspectul general de viață prezentat de Topârceanu, la părțile din care este compus textul literar și la povestirea
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana” în specia literară și în genul literar, la explicația titlului, la aspectul general de viață prezentat de Topârceanu, la părțile din care este compus textul literar și la povestirea fabulei pe momentele subiectului, am sugerat elevilor să împartă o coală în patru cadrane. Se solicită elevilor să recitească, în gând, textul încă o dată, în mod serios, deoarece în momentul de după lectură, urmează să primească, în cadrul activității pe echipe, sarcini de
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit la una din lecțiile prevăzute în programa clasei a VI-a, la predarea fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]