3,990 matches
-
înțelegi de unde au putut ieși surprinzătoarele icoane de pe pereții externi ai bisericilor vechi bucovinene...”. Prin Convenția de la 7 mai 1775, Imperiul Otoman cedează Imperiului Habsburgic partea de Nord a Moldovei, pe care o va numi „Die Bucheland”, Tărâmul Pădurilor de Fag, adică Bucovina. Timp de 144 de ani de acum înaite, românii bucovineni au luptat pentru apărarea intereselor lor economice, politice și culturale, a ființei lor naționale, „menținând vie flacăra conștiinței de neam și țară”. După anexare, Curtea de la Viena era
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
noastre, cu o sârguință de fier”, Nicolae Cotlarciuc își termină studiile teologice în 1899, luându-și licența și obținând doctoratul în Teologie și Filosofie, pentru disciplinele istorie, filosofie și filologie română, la această „unică instituție de învățământ superior din Țara Fagilor”. Înclinările sale științifice îl făcuseră să nu se oprească aici, ci îl îndrumară la școlile de înalt prestigiu din Apus, așa cum se și cerea pe atunci, pentru a-și adânci și desăvârși cultura sa teologică, urmând Universitățile din Bonn, cu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
avut mare răspândire. Fulga sau Ideal și real, roman liric, e azi ilizibil. Interesul istoric stă în sentimentalitatea vaporoasă, în exaltare, în reverie, în viziunea ossianescă a naturii. Cuprins de un wertherianism tardiv, eroul citește, în poze melancolice, la umbra fagilor, rătăcește călare în munți, se zbate de durere "ca o hiară sălbatecă care poartă în pântece săgeata vînătorului" și când aude că Zoe se va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n creieri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evoca în linia lui Verlaine secolul lui Watteau, parcurile, menuetele și carnavalurile. În loc de "masques et bergamasques" avem epoca "bonjuriștilor" și a crinolinelor, printr-o reluare de altfel a unei idei din C. Stamati: Caleașcă, drum de noapte, păduri adânci de fag, Și prin frunzișe lună cernită-n ceață fină, Poiene necosite de mult, și miros vag De flori de fân în floare, de fragi și de sulfină... În pace sufletească topindu-se se-alină Realitatea vremii pe al naturii prag. Prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
două mari categorii: esențe moi și esențe tari, cărora li se aplică tehnica de prelucrare corespunzătoare, ținând seama și de folosirea lor pentru obiectele cele mai potrivite. între esențele moi se înscriu: bradul, alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ȚARA FAGILOR, almanah care apare la Cernăuți - Târgu Mureș din 1992, editat de Societatea Culturală Arboroasa din Cernăuți. Redactor: Dumitru Covalciuc. Fiecare volum se deschide, de obicei, cu un „cuvânt înainte” al unei personalități culturale (subliniindu-se caracterul publicației de „muzeu al
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Mult zice cu drag; Fluieraș de os, Mult zice duios; Fluieraș de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele-a răzbate Ș-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ființă umană, cât și superioritatea sa morală față de aceștia. La fel de profund se desprind din această rugăminte dragostea de meserie, atașamentul față de câinii credincioși și față de tovarășele de-o viață, mioarele. Baciul moldovean dorește ca la cap să aibă "Fluieraș de fag,/ Mult zice cu drag/ Fluieraș de os/ Mult zice duios,/ Fluieraș de soc,/ Mult zice cu foc!", aceasta fiind singura posibilitate de a comunica postum cu turma sa, de a determina împlinirea ritualului bocirii pe care nu-1 poate solicita dușmanilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită versurilor încât fiecare cuvânt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cică aproape toți colegii lui erau de părere că poetul trebuie să moară, altminteri nu va fi cineva. Un generos, autorul Primelor iubiri împrumuta cărți din biblioteca proprie (procurate de la anticariatul lui Sterescu), ținută într-un dulap din lemn de fag. N. s-a arătat, apoi, critic față de Tomozei, care „a falsificat unele scene din viața lui Labiș”. Alte amintiri de la școala de Literatură? Un tînăr scriitor ungur s-a spînzurat, într-o zi pe o ușă a apărut o zvastică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sanatorizați l-am cunoscut pe istoricul sucevean Nicolae Ceredaric. Avea asupra-i recentul volum al Anuarului Muzeului-Bucovina. Un articol despre C. Porumbescu e semnat de E. Dimitriu. Aceeași semnătură se afla și În nr. 2/1993 al Buletinului Cultural „Țara Fagilor”. Felicitări. Deși perspectivele pentru publicarea lucrărilor manuscris ce am Întocmit se depărtează, e necesar totuși să refac lucrarea Județul Suceava și localitățile sale - pe baza sugestiilor date de cele 2 referate cu semnături indescifrabile (Poate Întâlnești pe d. Mihai Spânu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și Horia Lovinescu (16 iunie 1972). 1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de redacție la revista « Pagini bucovinene ». 10. Membru În colegiul de redacție al revistelor « Pagini bucovinene », « SUCEAVA-Anuarul Muzeului Județean », « Țara fagilor », Suceava. 11. Preocupări temeinice de genealogie, remarcate În scris de acad. Constantin Ciopraga. 12. Muzeograf (1975-1985) : la Muzeul de Istorie Suceava (1975-1978) și la Casa Memorială Simion Florea Marian (1978-1985). CĂRȚI PUBLICATE 1. știința În BucovinaGhid bibliografic, vol.II, 1983
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Liceul Național din Iași, iar după conflagrație și-a continuat activitatea didactică în câteva localități transilvănene, cu excepția perioadei 1953-1962, când a lucrat în redacția revistei „Steaua” (Cluj). A debutat în 1931 cu versuri, concomitent într-o revistă locală, „Țara Fagilor” (Soloneț), și într-una bucureșteană, „Crisantema”. A continuat să colaboreze frecvent cu poezii și cu articole la „Crainicul cetății” (Burdujeni - Suceava), „Glasul studențimii”, „Chemarea”, „Cârma vremii” (de a cărei apariție se îngrijea), „Cuget moldovenesc”, „Arhiva”, „Prutul”, „Cetatea Moldovei” ș.a. În
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor.// Despoticul, seducătorul fior liric!, strig, în timp ce mănânc,/ în amurg, fragi culeși unul câte unul din rugii gălbui,/ simțind roua, puzderia de fire de nisip între dinți,/ pe limbă, în crăpăturile faringelui și, desigur
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
fiind, de fapt, o măsură sanitară profilactica antibacteriană, antifungică (Andrițoiu, 2005). 3 Ghisalberti, E.L., Propolis: A Review, Bee World, 60, 59, 1976. 4 Albinele recoltează substanțe rășinoase de pe mugurii, cozile frunzelor și coaja unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
din Abies balsamea; balsam de Peru, antiseptic de uz extern; balsam de Tolu, antiseptic și fluidifiant al secrețiilor respiratorii [4], utilizate în trecut ca medicamente, balsamurile prezintă actualmente un interes limitat [4]. Principalele specii lemnoase producătoare de propolis sunt: plopul, fagul, pinul, bradul, prunul, salcia, ulmul, stejarul, castanul, frasinul și arinul, dar probabil că albinele vizitează și alte specii pentru a recolta acest prețios material (Mărghitaș, 20057). Alte studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
prunul, salcia, ulmul, stejarul, castanul, frasinul și arinul, dar probabil că albinele vizitează și alte specii pentru a recolta acest prețios material (Mărghitaș, 20057). Alte studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de pădure (Corylus spp.), stejarul (Qnercus spp.), plopul (Populus
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Zori noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor”, „Ateneu”, „Argeș”. „Ultimul cunoscător complet” al spiritualității din zona Fălticenilor, cum se autorecomandă, „sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse în biblioteci”, cum îl aprecia Vasile Lovinescu, D., împătimit al cercetării tradițiilor literare, artistice și culturale ale orașului de pe Șomuz, și-a
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
scrisoare de dragoste, fără însă a-și dezvălui direct sentimentele. Astfel, iubitul află că, de când a plecat departe, i s-au îmbolnăvit mioarele rămase acasă, i se năruie târla ce le adăpostește și, tot de atunci, plâng de dorul lui fagii, pinii și izvoarele codrului. Poemul se încheie, totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
neprihănitei Minerve și coarne de toamnă păstrată în drojdie de vin, și cicoare, și hrean, și caș și ouă coapte în spuză. Toate vasele erau de pământ. Apoi aduce un vas de vin tot din argilă și pahare făcute din fag unse cu ceară gălbuie pe unde sunt scobite. Nu trece mult și sunt aduse mâncărurile calde de la foc și iarăși vin ce n-avusese timp să se învechească și fac loc felului al doilea de bucate. Urmează, în coșuri deschise
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
NASTASE Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 21 februarie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN Anexă 1 PRODUSE LEMNOASE CONTINGENTATE *) 1. Cherestea de rășinoase, fag, esențe moi și țări 2. Furnire 3. Celuloza 4. Pălețe simple, europaleți, pălețe și lăzi. Anexă 2 PRODUSE LEMNOASE INTERZISE LA EXPORT 1. Bușteni, căpriori, lemn de mină, traverse de cale ferată, bile-manele 2. Lemn de foc și pentru celuloza
LEGE Nr. 12 din 7 martie 1994 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109932_a_111261]
-
Articolul 1 Se aprobă majorarea contingentului de cherestele pentru export pe anul 1994 cu 100 mii mc cherestea de rășinoase, poziția tarifara 4407.10.91, si cu 50 mii mc cherestea de fag, poziția tarifara 4407.92.90, prin valorificarea stocurilor existente în porturi și în depozitele societăților comerciale, la prețuri normale de piață. Articolul 2 Licențele de export se vor elibera cu valabilitate până la 31 decembrie 1995 numai pentru mărfurile existente în
HOTĂRÎRE Nr. 849 din 2 decembrie 1994 privind majorarea cantităţilor de cherestea de rasinoase şi fag, contingentate la export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111471_a_112800]
-
OLIVIU GHERMAN Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 26 aprilie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE Anexă 1 PRODUSE LEMNOASE CONTINGENTATE *) 1. Cherestea de rășinoase, fag, esențe moi și țări 2. Furnire 3. Celuloza 4. Pălețe simple, europaleți, pălețe și lăzi. Anexă 2 PRODUSE LEMNOASE interzise la export 1. Bușteni, căpriori, lemn de mină, traverse de cale ferată, bile - manele 2. Lemn de foc și pentru
LEGE Nr. 23 din 6 mai 1993 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109126_a_110455]
-
formă de bare și sîrme Scoarțe și mate plumbo-cuproase Cupru electrolitic obținut din concentrate de cupru importate Benzine (fără a se efectua fondul pieței) Motorine Uleiuri minerale de natură naftenica Îngrășăminte chimice pe bază de azot și uree Placaj din fag Penel Parchet fag PAL Lădițe din lemn pentru citrice Cherestea și semifabricate din rășinoase, fag și diverse esențe moi (plop etc.) Uși - ferestre Caiete Benzen Toluen Tereftalat de dimetil (dimetiltereftalat) Acrilonitril Monoetilenglicol (etilenglicol) Marmură brută C. Lista materiilor prime și
ANEXĂ din 1 februarie 1993 completare la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109104_a_110433]