3,332 matches
-
nici nu-l putem încheia încă, limitându-l la jerfele făcute de mongoli numai la venirea lor. E absolut necesar să urmărim și să adăogăm și pe acela al bătăliei de la Mohi, unde românii au participat în mare număr cu feudalii români și maghiari din Transilvania, și apoi victimele din timpul retragerii lor, care s-a făcut tot pe teritoriul țărilor. INVAZIA MONGOLĂ ÎN UNGARIA S-ar putea ca împotriva introducerii acestui capitol în lucrarea de față să se facă obiecții
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Din această vreme ne-ar fi rămas în comerț termenul de tarcan și iliș, precum și tezaurul monetar de la Oțeleni, din ținutul Fălciu. A treia perioadă ar începe în preajma anului 1301 și s-ar încheia în anul 1359, cu formarea statelor feudale românești de sine stătătoare, Țara Românească și Moldova. Ea se caracterizează prin îndepărtarea treptată a stăpânirii Hoardei de Aur, ca urmare a luptei dârze a poporului împotriva asupritorilor tătari. Cu alte cuvinte, după Nicolae Iorga, pe teritoriul românesc nu au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe care, cu o distanță de 20 de picioare între roți în lungime și atât de mari încât trebuia să le tragă 22 de boi la câte o oiște, care atingea mărimea unui catarg. Un tătar bogat, adică un stăpân feudal, avea până la două sute de asemenea care cu case pe ele și acolo unde avea pășuni mai bogate cobora casele pe pământ. Giagatai, o rudă a lui Batu-khan, întâlnit între Don și Volga, avea o mulțime de cirezi de vite, boi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care, când isprăvesc pășunile într-un loc, pleacă în altă parte. Despre acest mod de viață nomad și după anul 1290 ne relatează și Hayton. Cu o asemenea organizare, statul Hoardei de Aur trebuie privit ca o monarhie de tip feudal în care, din anul morții lui Giuci (1227) și până în 1359 (sfârșitul domniei lui Berdibek (1357-1359) și anul întemeierii Moldovei, domnia a aparținut familiei lui Batu-khan. În ținuturile în care se găseau din abundență ierburi și ape, dintre Volga, Don
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui, Batu-khan a luat hotărârea de a organiza strângerea dărilor din țările subjugate, cu trupe mongole, având în fruntea lor dregători specializați în materie financiară - numiți daruga. A fost creat, astfel, un adevărat aparat fiscal, pentru perceperea dărilor și prestațiilor feudale de la agricultori și păstori și din toate orașele, în timp ce viața comercială obținea o libertate deplină în toate regiunile cucerite. Pentru asigurarea vieții și averilor acestora, el a organizat serviciul de poște din distanțe de 25-30 km. La fiecare stațiune de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
introdusă de către baskaki în aplicarea dărilor și, mai ales, metodele folosite în urmărirea lor, care mergeau până la deportarea familiilor ce nu plăteau dările în aur sau argint, în stepă, spre a păzi turmele de vite, confiscate și ele, ale marilor feudali tătari, a devenit curând insuportabilă. Semnalul unei răscoale generale a fost dat de către principele Daniel de Halici, cu fiul său Lev, viitorul fondator al orașului Liov (Lemberg). În 1255, aceștia gonesc pe baskakii din Halici, din Camenița Podoliei și din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe tătari, se impunea neapărat o colaborare cu românii, aflați sub suzeranitatea mongolă. Dar cum se putea face așa ceva când românii schismatici de pretutindeni, chiar și din Transilvania, erau obiectul unor agresiuni de ordin spiritual și umiliri săvârșite de către dregătorii feudali ? Faptele creaseră o stare de animozitate de neîmpăcat, care era alimentată mereu de refugiații veniți dincoace de Carpați. Dintre aceștia făceau parte chiar fiii fostului voievod al Transilvaniei, Ladislau Kan, aflați în exil și cu azil politic la Curtea de Argeș, de unde
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
confruntarea de la Posada, era de așteptat. Ajutat de tătari și, probabil, și de moldoveni Ivanco Basarab a demonstrat, în desfășurarea lui de forțe, că românii sunt sătui de suzerani. Pierderea bătăliei de la Posada, în care a pierit aproape întreaga armată feudală maghiară, a fost urmată de consecințe amare pentru românii din Transilvania. Drept represalii, mongolii, în alianță cu românii din Țara Românească, au năvălit, în anul 1331, peste munți, au prădat și au pustiit localitățile românești și săsești întâlnite în cale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vrednic de crezare” − „relatio fide digna” − scris de Curtea de la Buda, aducea la cunoștința Vaticanului știrea că în Moldova la granițele Transilvaniei dinspre tătari − „in regno Hungariae, in finibus videlicet Tartarorum” − averile fostei Episcopii de pe Milcov erau stăpânite de către puternici feudali ai acestor ținuturi. Cererea de reînființare a ei, prin numirea franciscanului Vitus de Monteferreo, capelanul regelui, a fost aprobată de către papa Ioan al XXII-lea, în 4 octombrie 1332, prin ordinul trimis arhiepiscopului de Strigoniu. Dar sfințirea lui, abia în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anii 1342-1359 în contra tătarilor, bulgarilor și lituanienilor, dar gloria a revenit Coroanei ungare. E de mirare că izvoarele istorice narative, scrise la Buda sau Vișegrad, nu vorbesc niciodată nimic despre faptele de arme ale românilor, care formau întotdeauna grosul oștilor feudale. Ele nu vor însemna niciodată măcar numele lui Alexandru Basarab, voievodul Țării Românești și nici pe acela a căpitanului regal Dragoș din Bedeu și fiul său, Sas, însărcinați cu misiunea de a elibera Moldova de sub mongoli, în expedițiile din anii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regele a trebuit totuși să se preocupe, în acest timp, și de problemele ridicate de Războiul strâmtorilor, izbucnit în 1347 între Veneția și Genova. Ca aliat al acesteia din urmă și la cererea Papei, tocmai acum, mare parte din oastea feudală ungară, comandată de Ștefan, voievodul Transilvaniei, în care erau foarte mulți români transilvăneni, a fost trimisă, cum am văzut, contra lui Ludovic, regele Siciliei. Discuțiile începute, prin Toma de Nympti, pentru încetarea ostilităților cu Veneția, au durat. La 10 ianuarie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
restaurare a Moldovei față de Coroana regală”. Pentru acest mare succes diplomatic, Dragoș din Giulești a fost dăruit, în martie 1360, cu eșarfa și centura de cavaler și întărit, împreună cu fiii săi, în șase sate din Maramureș. În așteptarea depunerii omagiului feudal de către voievozii Moldovei, regele ungar a căutat să atragă atenția lui Bogdan voievod și moldovenilor printr-o continuare de danii neobișnuit de mari acordate unor credincioși ai Coroanei, români din Maramureș. În 14 mai 1360, el recompensează meritele lui Vanciuc
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
așezară în Sudul țării, în drumul lor spre marea bătălie, din 1402, de la Ankara, la care aveau să se alăture și contingentul de români trimis de Mircea cel Bătrân. Urmarea imediată a acestui act de bunăvoință și promisiunea prestării omagiului feudal au determinat recunoașterea lui Alexandru cel Bun ca domn al Moldovei de către Coroana polonă și intervenția, pentru anularea pretențiilor de înscăunare a pretendentului Ivașco. Primul pas făcut în acest sens îl desprindem din enunțul privilegiului comercial acordat liovenilor de către Vladislav
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
craiului, în schimbul Hotinului, târgul Siret și Volhovățul cu tătarii ce se aflau acolo. Desigur, e vorba de robii prinși în luptele anterioare, de voievozii precedenți și nu de fiii lui Sed Ahmet. Dar, în actul de promisiune a prestării jurămânului feudal, el făgăduiește că va da ajutor în contra prușilor numai 400 de călăreți înzăoați și cu sulițe, iar în contra tătarilor din Hoarda lui Sed Ahmet va pleca cu întreaga cavalerie moldovenească. În ce privește „pe fiii lui Sed Ahmet, odinioară hanul tătarilor, pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
turci de către Radu cel Frumos. Din izvoarele cunoscute până acum nu se poate desprinde așa ceva. Ipoteza, însă, este confirmată de prezența lui Ștefan cel Mare, în iulie, la Vaslui, de unde scria regelui polon, că nu poate veni să presteze jurământul feudal, fiind amenințat de tătari și de transalpini (munteni) cu turci. La fel, nu știm unde au fost ajunse trupele lui Eminek de către moldoveni și nici dacă au mai fost și alte incursiuni ulterioare, cu care moldovenii să fi angajat dueluri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prilejul ocupării Bucovinei în anul 1774, a ales să rămână acolo până astăzi"74. Reformismul absolutismului luminat austriac i-a apărut mai potrivit temperamentului său dinamic, decât imobilismul oriental al lumii fanariote. Pentru aceasta a sacrificat așa cum singur mărturisea avantaje feudale pe care rangul și proveniența sa aristocratică i le-ar fi oferit "după legea din Moldova și din Valahia", spre a putea trăi "sub o stăpânire umanitaristă" și "luminată", precum cea a habsburgilor. Aceasta în pofida faptului că membrii familiei sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ceva mai înainte. Măsurile organizatorice cerute de încorporarea Bucovinei în Galiția au impus autorităților vieneze înființarea unor posturi, ce necesitau cunoașterea limbii române, pe lângă Tribunalul provincial din Lemberg. Dat fiind faptul că nobilimii poloneze i-au fost recunoscute toate privilegiile feudale anterioare intrării în Imperiul habsburgic, prin tratatul din 1772, care consfințea anexarea de Austria a Galiției, din același an a fost înființată o instanță de judecată pentru nobili, în Lemberg, cu titlul de "Forum Nobilium". În timpul domniei lui Iosif al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Marea Neagră era închisă, Nistrul era neatins și Dunărea mai puțin navigată, când Crimeea și zona înconjurătoare până la Oceakov o stăpâneau numai tătarii nomazi și câțiva turci; când porturile nu vedeau nici un pavilion străin... când Polonia era dominată de spiritul sistemului feudal apăsător pentru industrie, când activa Rusie ca și cum nu exista pentru aceste țări..."80. Din argumentele scriitorului politic bucovinean se poate observa influența ideilor utilitarismului politic iluminist al secolului al XVIII-lea, care subordona politica, economiei 81. În acest sens, făcând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în care urmau să fie incluse aceste țări în Imperiul habsburgic, ne putem întreba care era sensul acestei includeri în viziunea lui Vasile Balș, o vedea el ca pe o înglobare totală sau cu păstrarea unei autonomii, în sensul raporturilor feudale de vasal-suzeran? Luarea în considerare a apelului pe care îl face la vechile tratate, încheiate de Principatele Române cu Poarta, ne face să credem că răspunsul la această întrebare este acela că omul politic bucovinean vedea realizarea acestei includeri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
puteau să întrețină nici principiile comerțului, nici purtarea lui cu folos, și o lăsau nefolosită, sunt alungați. Crimeea nu mai este locuită de un popor a toate pustiitor, rușii o au. Polonia începe să se trezească din ațipeala unui sistem feudal lipsit de orice sârguință și să-și caute locul său, pentru ca s-o folosească. Rusia, care împacă în același grad spiritul de cucerire și cel de abținere, care simte independența superiorității sale, este în prezent în posesia acestei mări plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
era neatins și Dunărea mai puțin navigată; când Crimeea și zona înconjurătoare până la Oceacov o stăpâneau numai tătarii nomazi și câțiva turci; când porturile nu vedeau nici un pavilion străin, nici o navă comercială străină; când Polonia era dominată de spiritul sistemului feudal apăsător pentru industrie; când activa Rusie ca și cum nu exista pentru aceste țări; când comerțul, navigația, consulii, influența puterilor străine și alte mii de noi situații în jurul Mării negre și în aceste țări erau nume necunoscute. K. Aceste țări stăpânesc un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cei de rangul său petiționarul este singurul care, cu prilejul ocupării Bucovinei în anul 1774, a ales să rămână acolo până astăzi și este unic în această privință în ținuturile cezaro-crăiești. B. Este singurul care și-a sacrificat văditele avantaje feudale, care, mai ales după legea din Moldova și din Valahia, sunt legate de proveniența și de rangul său, pentru a oferi sentimentul unui trai sub o stăpânire umanitaristă, schimbând realitatea primelor cu speranța celui din urmă. Casa Balș, fiind și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
importante treburi ale țării, ceea ce-i aducea din partea domnitorului favoruri rodnice, căci acesta are nevoie de voturile boierilor, din partea funcției însăși, mari și diverse câștiguri, iar din partea prestigiului proprietăți și avere, căci cei de jos, ca odinioară în vremurile barbare feudale din Europa, au nevoie de protecția boierilor. El a renunțat la toate acestea pentru că, așa cum am amintit la punctul G., i s-au dat motive să o facă. În zadar au încercat să-l atragă domnitorii Principatelor, între care câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
după-amiezile cu preocupări destinate picturii, muzicii și lecturii. În finalul acestei cărți, Rabelais își exprima încrederea în natura pozitivă a omului, dar și convingerea conform căreia cheia pentru ca omul să se dezvolte armonios consta în eliminarea piedicilor furnizate de autoritatea feudală sau de o educație necorespunzătoare de tip scolastic. Michel de Montaigne (1533-1592) rămâne în istoria pedagogiei drept figura unui gânditor umanist care a continuat ideile progresiste ale lui Rabelais. Lucrarea sa principală, intitulată Eseuri, cuprinde numeroase idei privitoare la nevoia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
privitoare la nevoia de educație într-o societate aflată într-un profund proces de transformări socio-politice, economice și culturale. În două dintre capitolele acestei lucrări - Despre îndrumarea dăscălească, Despre creșterea copiilor - autorul francez opera o critică severă educației de tip feudal și, asemenea lui Rabelais, se străduia să-i convingă pe potentații zilei că era absolută nevoie de un nou model în formarea educațională a tinerilor. Scopul educației, în optica acestui gânditor umanist, îl constituia formarea omului de și pentru societate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]