54,757 matches
-
insider-ului, cu alte cuvinte a unui fost sau actual... terorist! Nici pomeneală. Bruce Hoffman este un universitar sobru, care a devotat ani întregi efortului de a înțelege și explica altora ce se petrece în mintea individului (sau indivizilor) care ucide ființe nevinovate, comite acte zguduitor inumane, instaurează panică și teroare. Este teroristul un dezaxat mintal? Sînt actele de terorism iraționale, nebunești? Pentru Bruce Hoffman acestea nu sînt întrebări retorice, iar răspunsul lui e negativ. Teroristul este o făptură rațională ca oricare
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
la securitate în zilele următoare. Deși a fost ostracizat, obstrucționat și pus la index de autoritățile comuniste datorită opțiunilor lui politce, ca și alte valori care au plătit cu ani grei de închisoare sau cu viața dragostea pentru identitatea și ființă neamului, astăzi barierele care stăvileau accesul la operă lor s-au spulberat, odată cu prăbușirea unei ideologii care a încercat o răsturnare a valorilor și „transformarea omului în rob”, după cum scria poetul-filozof în „Luntrea lui Caron”. Vastă opera a lui Blaga
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
dispărut) nu mai intervin în viața particulară, să pună capăt violenței față de copii; se nasc copii "liberi" șí din fireștile acuplări ale minorilor din bandele înfrățite în mizeria străzii, ori din beatitudinea "Aurolacului", sau din violurile nestăvilite ori adesea nedeclarate. Ființele acestea umane - de vârste cam de la 3-4 ani până spre 18-20 de ani - au o particularitate: nu prea se văd, mai ales de când au fost izgoniți din gări - și în primul rând din Gara de Nord a Capitalei, unde erau cunoscuți ca
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
cea de Duc și Milhès), mai sunt câteva broșuri (una, deosebit de "elegantă"), o lucrare a UNICEF-ului, 2-3 publicații străine. Aș fi putut crede, după asemenea penurie sau, parcă, absență a preocupării, că nu există nicăieri cărți relative la aceste ființe. Dar cu prilejul unui congres, în Franța, la "Bibliothèque Nationale",2) am găsit nu puține cărți relative la situația și particularitățile zișilor "enfants de la rue",3) dintre care cel puțin un studiu de bună calitate științifică (cu cercetări, de pildă
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
la mediatizații tehnocrați ai cifrelor, afară de domeniul economic și financiar nu am remarcat ceva care să arate că a sărit cuiva în ochi fenomenul copiilor străzii din canalele singurei țări europene beneficiare de un număr atât de mare de asemenea ființe (care nu sunt vizibile nici cât câinii vagabonzi). Revenind în planul serios al veridicului: de ce nu s-ar apela (ca pentru latrinele școlilor) la "oamenii de afaceri", la multi-miliardarii României, care să-și pună numele de "sponsor" pe firma câte
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
rând, să se legifereze urgent acordarea actelor de identitate (cum de "se" rabdă lipsirea de identitate a unor copii de pe pământul românesc?!). În al doilea rând, un buget ca prioritate, pentru construirea de case, "sătulețe" sau apartamente pentru toate aceste ființe năpăstuite, și organizarea, cu competență și corectitudine, eventual cu un suport afectiv familial (dar șí cu eficient control), a educației în aceste case (care să nu se transforme în imunde lăcașuri ca multele "Centre de plasament" de unde fug cei care
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
mii de ori rostite în gând, nu-și găsesc drum din inimă spre buze. Fiul rătăcitor îngenunchează la picioarele mamei, îi sărută mâna, ea își culcă obrazul împuținat de boală pe umărul lui și un plâns nestăpânit, eliberator, le zguduie ființa." însuflețită de admirație, Manuela Cernat se exprimă uneori grandilocvent ("...la 20 iulie 1993, senin și pe deplin împăcat cu sine, cu lumea și cu destinul său miraculos, Jean Negulescu, ultimul mohican al unei generații fără seamăn, își începea adevăratul și
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
la paginile memorialistice, așternute la bătrînețe, care par a răscumpăra atenția redusă arătată pînă atunci operei proprii, concurată de slujirea creației altora. Înaintea "trăirismului", al cărui precursor, fie și modest, a fost, C. Beldie dă frîu liber fluxului vitalist al ființei sale predipuse la o erotică exaltată, la un sibaritism al simțirii ce se reflectă în oglinda unui intelect analitic. C. Beldie e un hedonist. Confesiunea sa senzuală, de "mare berbant", așa cum singur se recunoaște, e fără ocol, luminată de luciditatea
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
un gelos". Condamnarea geloziei apare convingătoare din perspectiva acestui jouisseur supravegheat: "Gelozia este un parazit, o ciupercă pe obrazul pur al dragostei, un cancer pe inimă. Gelozia, spunea A. France, este ca sarea presărată pe gheață: lucrează și topește toată ființa noastră. Și, la fel ca și gheața, te topești pînă în noroi. E un chin și este o rușine. Ești condamnat să știi tot și să vezi tot. Da! Da! Să vezi tot! Fiindcă a-ți închipui ceva, este ca și cum
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
mult/ Poate trebuia să adorm/ Poate ar fi trebuit să simt enorm/ Poate ar fi trebuit să văd monstruos// Dar cea mai nervoasă era mașina de lux/ Fără zeu în ea/ Fără nici un Dumnezeu" (Nervi de nuntă). Între lucruri și ființă se statornicesc tainice raporturi, mergînd pînă la o simbioză, în cadrul căreia lucrurile par a dobîndi o conștiință panicată, iar ființa pare a se înzestra cu o stare vegetativă consolatoare: "unde sînt cărțile cocoșii histerici dacă dimineața/ se anunță parcurile sînt
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
cea mai nervoasă era mașina de lux/ Fără zeu în ea/ Fără nici un Dumnezeu" (Nervi de nuntă). Între lucruri și ființă se statornicesc tainice raporturi, mergînd pînă la o simbioză, în cadrul căreia lucrurile par a dobîndi o conștiință panicată, iar ființa pare a se înzestra cu o stare vegetativă consolatoare: "unde sînt cărțile cocoșii histerici dacă dimineața/ se anunță parcurile sînt ude și anonime într-unul/ absolv liceul și mă îmbib de cognac doamnele pro-/ fesoare bătrîne ale tinereții mele după
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
privire aruncată mereu înapoi, către un trecut păstrat viu și totodată cosmetizat de o memorie idilică, nostalgia unor Cantacuzino sau Aciman este o formă de respingere a morții; un mecanism de protecție a sinelui împotriva trecerii timpului, a conștientizării precarității ființei. Îndrăgostit de trecut, nostalgicul Andre Aciman ignoră propria sa trecere, ca un Narcis care refuză să își vadă ridurile, fermecat de amintirea chipului său tînăr. Pe de altă parte, însă, la un nivel mult mai profund, nostalgia lui Aciman este
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
plecării absolute, moartea. Pentru că a înțeles, cu o acuitate pe care starea aceasta de veșnică suferință și dor o face posibilă, că într-o bună zi îi se va despărți de întreaga lume, nostalgicul este, încă din timpul vieții, o ființă în doliu, care își supraveghează îngrijorată deteriorările identitare, alunecările în afara matricei unui sine statornic. Simplul act de a fi în viață nu face decît să contribuie la eroziunea sa identitară. Andre Aciman, False Papers. Essays on Exile and Memory, Farrar
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
o competență de scriitor, Bogdan Ficeac analizează modul cum limba română însăși, folosită ca instrument de teroare, și-a pierdut firescul: " Spre exemplu, sintagma "mentalități burgheze" ajunsese să reprezinte tot ce era mai rău, mai retrograd, mai nociv pentru dezvoltarea ființei umane. Respectiva noțiune fusese total golită de conotații precum posibilitatea individului de a se exprima liber, adesea critic, la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici, de a căuta alternative etc. Prin reducție s-a ajuns ca numai cuvântul
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
ale regretatului profesor de criminalistică Valentin Sava, efectuând seminare la Institutul medico-legal sau studiind după celebrul tratat al lui Mina Minovici, unde toate modalitățile de vătămare și ucidere a semenului se ilustrau cu amănunțite fotografii și schițe, am înțeles ce ființă fragilă este omul, cât de neajutorată la ascuțișul fierului, izbitura glonțului, lacoma apucătură a focului. Pe atunci ziarele nu apăreau în culori, nu făceau concurență savantului tratat. Erau, pe semne, de un scăzut profesionalism, contribuiau prea puțin la lărgirea cunoașterii
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
unui ziar pentru bucureșteni pentru acel post privat de televiziune ce ne gratulează cu cele mai spumoase pete de sânge, ne concilia, spre a ne fi "mereu mai aproape": Află adevărul până la cel mai mic detaliu. Implică-te cu toată ființa ta. Râzi cu poftă. Folosește fiecare moment pentru a te bucura..." Râzi, adică. La asta nu mă gândisem!
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
Viorica Bucur Importată din Franța (unde a luat ființă în urmă cu un deceniu) și numărând, deja, la București doi ani de existență, La fête du cinéma français" a devenit, începând cu această toamnă, itinerantă, sărbătoarea colindând, după capitală, și prin alte centre culturale - francofone, francofile și, bineînțeles, cinefile
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
ne-au sunat ca să ne spună că nu pot scrie despre Radu. Nu pot scrie, adică, așa cum ar trebui. Nu pot vorbi despre cineva drag fără să li se pară că fac un gest convențional, fără să aibă senzația că ființa lui Țeposu rămîne înafara discursului sau că acesta o diminuează și mortifică. Probabil că mulți au simțit că abia scriind legalizează, în propria lor conștiință, moartea lui. Nu știu care din gesturi - tăcerea sau exprimarea - poate fi considerat un omagiu mai cald
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
conferințe și studii de la începutul anilor '40. Tînărul abia trecut de 30 de ani își punea cîteva din întrebările care aveau să-l urmărească toată viața. Chiar dacă răspunsurile vor fi altele în Rostirea filosofică românească sau în Sentimentul românesc al ființei, scrise cu decenii bune mai tîrziu, se pot întrevedea de pe acum anumite constante ale gîndirii filosofului și chiar ale stilisticii sale atît de personale. Una dintre ele este absența de "vocație filosofică" a "cugetului românesc". "Poate pentru că nu avem o
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
românului - N.M.) nu e făcut să se încumete și semețească." Pentru Noica, a filosofa înseamnă a te înstrăina de natură, a i te opune, a fi în exces. Nașterea filosofiei "se datorează unui a gîndi ca act nefiresc" al singurei ființe, omul, care privește lumea "de la distanța pe care o dă spiritul." Tocmai această distanță, această rupere de firesc nu e caracteristică felului nostru de a gîndi, tocmai problematica pur spirituală ne lipsește. Aceeași prelungire a naturalului, fără ruptură și opoziție
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
Isus, cu care ajunge chiar să se contopească într-o imagine de început al lumii: "Tânărul Isus, înveșmântat în alb și întors cu spatele, aruncă în sus un copilaș pregătit să se nască. Copilul se bucură și râde cu toată ființa." Ca și colegii săi într-ale scrisului - I. Roman și D. Ilana - Liubița Raichici nu calcă pentru prima oară pe tărîmul alunecos al poeziei, și acest lucru se vede imediat ce deschizi oricare dintre cele trei volume ale bănățenilor. Poetei i
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
de peste an, pe zile. Poeziile scriitorului bănățean, cîte una pe zi, mai puțin duminica, sînt și ele grupate pe luni (a unsprezecea și a douăsprezecea) și săptămîni. Versurile nu-i trădează menirea, sînt pătrunse de profunda mirare a credinciosului înaintea Ființei adorate, uneori cu ecouri argheziene ("Nu ți-e frig, strig/ și răspund:/ Doamne, e atît de tîrziu, cu ce parte a mea să mai scriu?"), alteori cu sugestii blagiene ("Marelui orb să-i împletim cununa/ a trecut din pustie-n
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
că de fapt ai dori ca totul să rămînă pe loc, nemișcat, invariabil, - dar lucrul acesta nu este posibil. Absurdul invariabilului Deci asta-i opțiunea - o lume limitată la un program ideal al unui eu care trăiește prin repetare numai ființa sa, într-o eternitate fictivă. Gândirea se auto-limitează la acest program unic al supraviețuirii eului. Ea folosește un mod abstract, eliberat de lume care se substituie zonelor inaccesibile ale sensibilității. Astfel parcă înfățișarea lumii se schimbă și devine conformă dorinței
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
de o supraviețuire care se impune fără nici o altă explicație. Hotărîrea este implacabilă, ea nu poate fi schimbată. Probabil că nu ne aparține nouă ci lumii în întregimea ei indivizibilă, - lumea a hotărît să supraviețuiască. Deci o urmăm și în ființa noastră limitată la eu, chiar cu prețul dispariției lui. Pînă atunci programul de viață iluzoriu se repetă un timp limitat. Repetiția înlocuiește veșnicia. Prin repetare însă totul devine neîncăpător - și spațiul și timpul. Orice program, pe cît de generos ar
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
concepute în altfel decît - existente. (Spinoza) Consistența realului De aceea aspir, doresc modul de viață al prezentului, modul existențial al afirmării, al faptului de viață, de gîndire, irefutabil prin evidența lui. Sunt conștient de faptul că el cuprinde în însăși ființa lui toate celelalte foste sau viitoare prezențe care s-au arătat sau se vor înfățișa vreodată într-un alt prezent la fel de indiscutabil. Totul este aici, toți și toate în viață, în gîndire, cei prezenți și cei absenți denumiți morți. Gîndirea
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]