3,791 matches
-
sau despre procesul de Încarcerare. Din 1957 s-a izolat complet În casă, nu se mai ducea la nici unul dintre prieteni, nici nu-i venea În vizită aproape nimeni, decât intimii de altă dată, ca profesorii Stere și Pascu, de la Filarmonica Iași. Îl mai Întâlnea pe Claudian. Există note care dezvăluie că i se interceptează corespondența și convorbirile telefonice. „Sursele” din jurul său sunt active, informează despre orice, de pildă, unul oferă Securității În 1973 un anunț din ziarul Flacăra Iașului prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la sfârșitul anului viitor). Vizita mea la muzeu m-a umplut de jale: Palatul Culturii e În grea suferință, accentuată de construcțiile de beton din vecinătate care-l zdruncină din temelii, toate muzeele sunt Închise. Dacă mai adăugăm teatrul și filarmonica, avem o imagine completă a Orașului Culturii. Domnul Marcel Lutic ne povestește, În două numere consecutive ale acestei publicații, cum s-a Întemeiat muzeul, prin ce greutăți și cumpene a trecut, ce răsplată a primit fondatorul. Profesorul de la facultatea de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
muncă este în continuă creștere și diversificare. În contextul economiei cunoașterii și al facilităților oferite cetățenilor și, în mod expres, celor talentați și înalt calificați de către "statele regiune", (Uniunea Europeană sau Nafta), de către organizații și instituții inaționale oferite angajaților lor (IT, filarmonici, firme de modeling, lanțuri de restaurante etc. dar și ONU, FMI, UNICEF, Parlamentul European etc.), este firească copierea sau replicarea unor mai bune conduite sau schimbarea convingerilor spre cosmopolism și a atitudinilor spre universalitate. Fiecare dintre fenomenele menționate au contribuit
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
împotriva evreilor. Intelectualii evrei au fost primii care au plecat. Filosoful Walter Benjamin a plecat, la Paris, pe 18 martie 1933. Romancierul Leon Feuchtwanger a plecat în Elveția. Dirijorul Bruno Walter a fugit, după ce i s-a spus că sala Filarmonicii din Berlin va fi arsă din temelii dacă el mai dirijează vreun concert acolo. „Frankfurter Zeitung” explica, pe 6 aprilie, că, Walter și colegul său dirijor Otto Klemperer fuseseră forțați să fugă, pentru că guvernul nu reușise să-i protejeze de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Brad", Universitatea de arte "George Enescu", Universitatea tehnică "Gh. Asachi", Universitatea "Petre Andrei", cu misia lor înaltă de pregătire a studențimii și de dezvoltare a studiului academic, Academia Română, filiala Iași. Ne gândim apoi la Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Opera Română, Filarmonica "Moldova", Teatrul "Luceafărul", Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române cu prestigioasele sale case memoriale (între care Bojdeuca lui Ion Creangă, cel mai vechi muzeu cu profil literar din țară), Muzeul Universității "Al. I. Cuza", Muzeul "Kogălniceanu", Muzeul "Poni-Cernătescu", la Biblioteca Centrală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Editura Junimea, 2004; Iași între medieval și modern. Album. Iași, Editura Art XXI, 2008 CLOȘCĂ, Constantin. Ateneul Tătărași din Iași așezământ de cultură națională. Iași, Editura Junimea, 1984. CORDUN-TĂRĂBUȚĂ, Georgeta. Iași oraș sentimental. Iași, Editura Vasiliana '98, 2000. COZMEI, Mihai. Filarmonica "Moldova" Iași. Monografie. Iași 1992. CRĂCIUN, Boris. Metropola de pe șapte coline. Iași, Editura Porțile Orientului, 1985; Prințesa de la Iași. Iași, Editura Porțile Orientului, 2012; O istorie legendară a Iașilor. Iași, Editura Porțile Orientului, 2010. CRĂCIUN, Georgeta. Despre Iași. Iași, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acestuia. Încă îmi mai amintesc niște nume de echipe: Niki Bohosievici (Nasos Katovițe) avea un nas ascuțit și era de neam polonez; Nelu Popescu (Ț.K.V.A. Borțozo) era cam grăsuț în anul I; Mișu (eu, pentru prieteni !!!) Toma (Pușca Filarmonica) înjura de pușcă și cânta la vioară; Eugen Negură (Bâl-baba-hî) se cam bâlbâia, mai ales când era emoționat; Ion Mîndreci (Prăzăria Dârvari) era din Dârvari, în Oltenia, unde se cultiva intensiv prazul; Jimmy Strat (Fitil’S Boy) era cam cosmopolit
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
după Revoluția din '89, am asistat cu toții la o descătușare de energii de-a dreptul fenomenală în toate domeniile... Târgoviștea de dinaintea actului revoluționar, asemeni altor centre urbane din România comunistă, nu avusese nici o revista literară. Nu avusese teatru, nu avusese filarmonica, nu avusese nici măcar un liceu cu profil artistic, nu avusese nimic... A două capitală a României, cum o pregătea Ceaușescu să devină, era o urbe cu câțiva notorii poeți proletcultiști, reuniți în jurul unui oficios al propagandei comuniste și care făceau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de recunoștință admirabilei Dacia 1300. Kundalini al Daciei era sus! Toată nervozitatea a intrat repede în istorie, deoarece natura ne-a ajutat: am nimerit Iașiul, am nimerit Copoul, am găsit Ciricul, am descoperit Sahasrara deschisă a taberei de copii, iar... filarmonica... păsărelelor își exersa demult trilurile încântătoare urechilor noastre flămânde de astfel de muzici. Abandonat naturii. Voi încerca să nu mă întind: ne-am cazat în căsuțele de lemn ale taberei, apoi fiecare și-a început propria existență, propriile experiențe purificatoare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
yoghină din Timișoara dar, după cină, s-a reinstaurat acea stare de pace interioară ce mi-a îndreptat pașii, nu spre sala unde urma să aibă loc manifestarea sahaj de muzică și dans, ci spre căsuța de lemn unde trilurile filarmonicii amintite m-au adormit spontan. Același gureș și zgomotos cor al păsărilor m-a trezit dimineața, în cel mai natural limbaj muzical, în cel mai agreabil confort matinal. Oare, în câte dimineți din viața mea m-am trezit atât de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Calendarul Învățătorilor” le puteți opri pe cele trimise. Voi revizui pe cele din pod, să văd ce dublete am și de voi găsi ceva, le voi trimite cu plăcere. Vă felicit, pe cei din Suceava, că ați reușit să aduceți Filarmonica de la Iași. Folticenenii nu-s dornici de așa ceva? Acum, mai ales, când au local de teatru frumos? Unde aveam noi așa ceva pe timpul nostru! Trimit un număr (ultimul din 1972) din „Junimea” piteșteană. Deocamdată n-am decât 2 numere, dar i-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
facultate. Momente de respiro Oprindu-mă asupra unor aspecte din timpul studenției, consider că prezentarea lor ar fi incompletă fără menționarea unor “momente de respiro” rupte de medicina veterinară. O mare parte dintre ele mi-au fost oferite de cornistul Filarmonicii “G. Enescu”, Ghiță Dimitriu, care Își petrecea majoritatea după amiezelor, Înainte de a merge la repetiții, la unchiul Aurel. În anii studenției, Orchestra Filarmonică “G. Enescu” prezenta săptămânal pentru elevi și studenți repetiția generală a programului duminical. Însoțindu-l pe Ghiță
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de respiro” rupte de medicina veterinară. O mare parte dintre ele mi-au fost oferite de cornistul Filarmonicii “G. Enescu”, Ghiță Dimitriu, care Își petrecea majoritatea după amiezelor, Înainte de a merge la repetiții, la unchiul Aurel. În anii studenției, Orchestra Filarmonică “G. Enescu” prezenta săptămânal pentru elevi și studenți repetiția generală a programului duminical. Însoțindu-l pe Ghiță Dimitriu (sau mai corect ducându-i cornul), luam parte la toate concertele stagiunii. Am avut astfel ocazia să-i audiez și să-i
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mic amănunt, intrarea fiecărui instrument, “Nu era Întâmplător”, mi-a relatat ulterior cornistul Ghiță Dimirtiu. “Avea o memorie uimitoare și dirija din memorie toate lucrările lui Bethoven”. A rămas În memoria mea sub acest aspect copleșitor, pentru toată viața. Concertele Filarmonicii Îmi ofereau momente Încântătoare, dătătoare de viață pentru săptămâna aridă care urma. La aceste concerte, care erau precedate de o introducere succintă, dar consistentă despre compozitor, dirijor și temele muzicale mai expresive cu exemplificări ale orchestrei, m-am familiarizat cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
manifestări faine de care mă ocup și unde se simt ca acasă. Însă nu trebuie să crezi că aici e doar o "colonie" unde vin seniorii artei pentru a-i domestici pe băștinași. La Craiova, aici unde avem teatru național, filarmonică, teatru liric și trei reviste culturale de nivel foarte bun, trăiesc și scriu poeți ca Ionel Ciupureanu, prozatori veritabili, așa cum e Cornel Mihai Ungureanu, critici ca Ion Buzera, Xenia Karo sau eseiști precum Ionel Bușe, Marius Ghica, Horia Dulvac, Mihai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
contestația, grevele, sindicatele, pluripartidismul, anticomunismul, nerespectul pentru Organe, fie și ale Secului, la fundul ei perdurând, izolată, Tovarășa Speranța instituțiile conducerii municipale și județene, în jurul cărora populațiile zonei au a se uni strâns. Estimp, teatrul orășelului, tot în paragină, absentând Filarmonica, viața studențească, revistele serioase, cultura reducându-se la consumul de șpriț și mititei, odată pe an, în octombrie, dacă nu cumva doar la curlingerea discursivă a Prefectului cu orice prilej festiv, iar intelectualitatea la un singur specimen, deosebit acesta, profesorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scrie. Scria nopți întregi, fără a simți trecerea timpului. A avut atunci o criză de conștiință și a abandonat literatura, dându-și seama că destinul lui e cu totul altul. Altfel, ar fi fost un obscur suflător doi în cine știe ce filarmonică celebră compusă din anonimi. Nici acum nu-i place ce face, dar n-are forță să renunțe. Personalitatea tatălui. Aici ar fi multe de spus. Imaturitatea generației lui. Adolescenți condamnați să nu îmbătrânească și pe care și de asta critica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o formație simfonică inedită prin elementele artistice eterogene (profesioniști, amatori și profesori, lăutari, conservatoriști, muzicanți și militari), ocrotiți de umbrela Cartierului General al Armatei, din care apoi (1918) și-a clădit ansamblul orchestral ce i-a purtat numele, pregătind viitoarea Filarmonică “Moldova” (1942). Iată de ce elita intelectuală și artistică ieșeană de azi pledează prin noi inițitive, puse la cale de entuziastul regizor și ziarist Mihai Zaborilă, să confere moștenirii muzicale enesciene orizonturi încă nebănuite de strălucire. Prezent la București în 2013
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
aparte de noutate. Nu putem însă încheia succinta informare fără să menționăm prezențele ieșene din programul publicat, cum ar fi două compoziții ale lui Sabin Păutza și Bogdan Chiroșcă. Ne exprimăm totodată și admirația și mândria pentru prezența constantă a Filarmonicii Ieșene “Moldova” prin programări succesive la mai multe ediții ale apreciatului Festival. Mai întâi, pe data de 5 septembrie, un concert al Orchestrei simfonice, cu un program atractiv și impunător și apoi, pe data de 10 septembrie, cu excelentul Cvartet
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
apreciat cu sinceritate ca onorantă și justificată prezența noii Orchestre să evolueze în a doua zi a Festivalului. Sub conducerea tânărului dirijor american Vlad Vizireanu, născut în România, debutant pe scena Ateneului Român întrun concert SIDE by SIDE cu orchestra Filarmonicii George Enescu, tinerii au dat curs măiestriei colective într-un concert memorabil, conduși cu multă siguranță și sincere trăiri de tânărul dirijor. Siguranța atacului, calitatea sunetului, omogenitatea și echilibrul sonor între partidele instrumentale au impresionat plăcut. Celelalte numere din program
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
oameni de Dumnezeu..., ne face pe toți să ne fie dor de ceva grandios, ceva spiritual”. Putem trece cu mândrie și sinceritate la consemnarea câtorva aspecte privind prezențele ieșene la această înaltă sărbătoare românească a muzicii. Valoroșii colegi din Orchestra Filarmonicii „Moldova” s-au bucurat de onoarea de a reprezenta din nou Iașul și la actuala ediție. Și de data aceasta le-a fost pus la încercare profesionalismului, test trecut cu succes. Este locul să consemnăm faptul că Festivalul Enescu nu
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Programul orchestrei ieșene a început cu Simfonia „Memorial” de Cornel Țăranu, dedicată “tuturor victimelor totalitarismului” și a fost interpretată cu dăruire, în prezența compozitorului aflat în sală, care la final a mers pe scenă să felicite întregul ansamblu pentru reușită. Filarmonica „Moldova” din Iași Compozitorul mărturisește că mesajul tematic al simfoniei este “un omagiu adus tuturor celor care au suferit sau mai suferă, în diverse puncte ale globului, de pe urma unor regimuri totalitare”. Al doilea punct din program a fost Concertul pentru
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
doilea punct din program a fost Concertul pentru pian și orchestra op. 188, o lucrare compusă în 1997 de Sir Peter Maxwell Davies, ceva mai devreme decât simfonia compozitorului clujean Cornel Țăranu, care a încredințat opusul său pentru prima audiție Filarmonicii “Transilvania” la 15 aprilie 2011. Așadar programul ieșean a cuprins doar compoziții cu sonorități contemporane, și a doua lucrare din concert întrunind aprecieri elogioase, de data aceasta și datorită pianistului Marino Formenti, în mare formă, având și șansa unui acompaniament
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
să fim mândri de declarația făcută de marele Daniel Barenboim, cel care a remarcat în anii precedenți nivelul artistic apreciabil al formațiilor noastre corale profesioniste. Apariția pe podium, chiar în a doua zi a Marii sărbători culturale românești, a corului Filarmonicii care poartă numele lui George Enescu, nu este întâmplătoare. Nu cred că doar respectul avut de maestrul dirijor pentru Enescu, pe care îl prețuiește, a primat. Interpretarea celor Quattro pezzi sacri (Ave Maria, Stabat Mater, Laudi alla Vergine Maria, Te
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a fost repetat, arătând și trimițând spre cor mesajul aplauzelor, spre cinstea iluștrilor noștri interpreți, coriștii. Aceeași strălucită performanță au înregistrat-o artiștii noștri din același cor dirijat de Iosif Ion Prunner, când au evoluat peste cinci zile împreună cu Orchestra Filarmonicii George Enescu și au interpretat, sub bagheta carismaticului si ovaționatului Leo Hussain, cantata Gurre-Lieder. Concertul a constat în interpretarea unei cantate despre dragoste și moarte. În fapt, o legendă medievală al cărei text are la bază un ciclu de poeme
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]