5,981 matches
-
STĂNESCU, C.[onstantin] (18.X.1938, Speteni, j. Ialomița), critic literar. Este fiul Tincăi Stănescu (n. Nicolescu) și al lui Constantin Stănescu, învățători. Urmează școala elementară în comuna natală (1946-1952), apoi, la București, Liceul „Mihai Viteazul” (1952-1955) și Facultatea de Filologie (1957-1962). Va fi, succesiv, redactor, șef de secție, redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” până în 1977, când se transferă la „Scânteia”, unde în 1985 devine șeful secției culturale. După 1989 lucrează la „Adevărul”, unde conduce departamentul cultural, iar în 1990
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
25.I.1938, București), eseist și traducător. Este fiul Angelei Stati (n. Antonescu) și al lui Nicolae Stati, ambii ingineri. Urmează la București cursul primar la Școala nr. 1 - Mântuleasa, apoi Liceul „Mihai Viteazul”, absolvit în 1954, și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura italiană, luându-și licența în 1959, cu o teză despre revista italiană „Il conciliatore”. Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulți ani, cu competență și cu realizări notabile
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
vacarmul, în case, gemetele. Frumusețea chipurilor se va stinge, iar oamenii vor fi cu toții asemenea cadavrelor. Frumusețea femeilor se va stinge și ea deodată, iar bărbații nu vor mai simți nici o dorință spre ele. Capitolul VIII Anticristul la Ieronim, între filologie și tradiție Introducere În scrierile sale, Ieronim vorbește despre Anticrist în diferite locuri, dar în mod special în Comentariul la Daniel și în Epistola 121 către Algasia. Abordarea sa este strict exegetică și adaugă scenariului tradițional numai câteva nuanțe suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
diavol în De consummatione mundi PAGEREF Toc125451310 \h 255 HYPERLINK \l " Toc125451311" Introducere PAGEREF Toc125451311 \h 255 HYPERLINK \l " Toc125451312" De consummatione mundi (traducere) PAGEREF Toc125451312 \h 259 HYPERLINK \l " Toc125451313" Capitolul VIII. HYPERLINK \l " Toc125451314" Anticristul la Ieronim, între filologie și tradiție PAGEREF Toc125451314 \h 267 HYPERLINK \l " Toc125451315" Tratatul despre Anticrist PAGEREF Toc125451315 \h 270 HYPERLINK \l " Toc125451316" Epistola 121 către Algasia PAGEREF Toc125451316 \h 279 HYPERLINK \l " Toc125451317" Concluzie PAGEREF Toc125451317 \h 281 HYPERLINK \l " Toc125451318" Capitolul IX
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ȘI KATECHON ÎN SCRIERILE LUI HIPOLIT PAGE 177 ANTICRISTUL VRĂJITOR ȘI PSEUDOEXEGET LA ORIGEN PAGE 189 NERO ANTICRIST: VICTORIN, COMMODIAN... PAGE 235 ANTICRISTUL LA CHIRIL AL IERUSALIMULUI PAGE 253 ANTICRISTUL-DIAVOL ÎN DE CONSUMMATIONE MUNDI PAGE 265 ANTICRISTUL LA IERONIM, ÎNTRE FILOLOGIE ȘI TRADIȚIE PAGE 281 „ANTICHRISTUS AFRICANUS”. AUGUSTIN ȘI CEI DOI... PAGE 315 MANUALUL DE ANTICRISTOLOGIE AL LUI THEODORET... PAGE 335 ANTICRISTUL ÎN APOCRIFE: TEME NOI ȘI PORTRETE SIMBOLICE PAGE 343 CONCLUZIE GENERALĂ PAGE 349 PAGE 354 ANEXA 1 ANEXA 1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ȘLAPAC, Florin (13.III.1952, Constanța), prozator, poet și traducător. Este fiul Filomenei (n. Bardi) și al lui Spiridon Șlapac, contabil. Urmează cursurile școlii generale și pe cele liceale la Constanța (1959-1971), apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1971-1975), specializându-se în limba și literatura engleză. Va fi profesor la Constanța (1975-1991), ulterior redactor la Editura Pontica (1992), la „Tomis” (1993-1999) și redactor-șef la „Amphion” (din 1999). Debutează cu poezie
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
, Elena (22.IX.1940, Caracurt-Ismail), prozatoare și istoric literar. Este fiica Mariei (n. Cernev) și a lui Sava Siupiur, agricultori. Urmează liceul în comuna Viziru, județul Brăila (1953-1957), apoi Facultatea de Filologie, secția limbi slave, a Universității din București (1958-1963). Funcționează doi ani ca profesoară în școli din preajma Bucureștiului și, din 1965, în calitate de cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, unde din 2002 e secretar științific. Își susține doctoratul
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
SIMIONESCU, Cristian (21.VII.1939, Hlipiceni, j. Botoșani), poet. Urmează școala primară în satul natal, Liceul Național din Iași (1950-1955), Liceul „Aurel Vlaicu”din București (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura română absolvită în 1966. Va fi profesor la școli generale din Bârlad (1967-1982), apoi la Clubul „Spiru Haret” din același oraș. Debutul editorial are loc în 1970, cu placheta
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
, Mihai (5.XI.1942, Făgăraș), prozator. Este fiul Elenei Sin (n. Streza), educatoare, și al lui Dănilă Sin, muncitor. Urmează cursurile primare și gimnaziale în orașul natal, tot aici Liceul „Radu Negru”, absolvit în 1960, și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, terminată în 1965. Este profesor de limba română la Nazna, județul Mureș, la Liceul „Bolyai” din Târgu Mureș, iar din 1971 redactor la „Vatra”, unde în 1984 ajunge secretar responsabil de redacție. După 1989 conduce
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
, Ludmila (24.I.1952, Beriozovo-Zverinogolovsk, azi în Federația Rusă), poetă și prozatoare. În 1977 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Mai întâi consultant literar la Uniunea Compozitorilor din Moldova și secretar literar la Teatrul pentru Copii „Licurici”, este apoi redactor la săptămânalul pentru copii „Florile dalbe”. Debutează în presă cu poezii, în 1965. Versurile
SOBIEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289742_a_291071]
-
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMÂNĂ, asociație înființată la Florența în 1956, cu ocazia Congresului Internațional de Romanistica desfășurat aici la 6 aprilie. Comitetul e format din Gheorghe Caragața, Petru Iroaie, Teodor Onciulescu, Ion Popinceanu, Paul Miron și Eugen Lozovan (numit și secretar științific), sub
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
Iroaie. Ideea înființării unei Academii Române Libere fusese anunțată în 1952 de generalul Nicolae Rădescu, care a încredințat lui Emil Vasiliu-Cluj misiunea întocmirii unui proiect, dar moartea generalului a întârziat realizarea lui. În 1956 alte inițiative, precum crearea Societății de Filologie Română, au fost lansate la Congresul Internațional de Romanistică de la Florența (Gheorghe Caragață, Eugen Lozovan ș.a.). Între 28 septembrie și 4 octombrie 1957 a avut loc la Roma congresul de constituire al S.A.R. Potrivit statutelor adoptate, obiectivele acestei societăți - care
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
diferite domenii ale culturii. III. Colaborarea pe plan internațional cu organizațiile similare din lumea liberă”. Comitetul de conducere e alcătuit din: președinte - monseniorul Octavian Bârlea, secretar general - Alexandru Gregorian, secretar - Mircea Popescu, casier - Teodor Onciulescu. Societatea este organizată pe secții: filologie, filosofie și teologie, istorie, sociologie, literatură și artă, economie, cu filiale în Italia, Germania, iar din 1964 și în Franța. Activitatea se desfășoară în ședințe de studii pe secțiuni, cicluri de conferințe, expoziții și concerte, în adunări generale și congrese
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Hotar, j. Bihor), critic și istoric literar, editor. Este fiul Floarei (n. Chirilă) și al lui Ioan Simuț, agricultori. Frecventează școala generală în localitatea natală și Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea (1968-1973). Din 1974 se înscrie la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvită în 1978, în aceeași serie cu Ioan Groșan și Radu G. Țeposu. În timpul studenției este redactor și cronicar literar la revista „Echinox”. După terminarea facultății va fi profesor de limba franceză la
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
în aceeași serie cu Ioan Groșan și Radu G. Țeposu. În timpul studenției este redactor și cronicar literar la revista „Echinox”. După terminarea facultății va fi profesor de limba franceză la Hotar, iar din 1986 redactor la „Familia”. Este doctor în filologie, cu o teză despre Liviu Rebreanu. Lector (1993), conferențiar (1998) la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, din 2000 devine profesor și decan la aceeași instituție. Debutează la „Echinox”, în 1975, cu un articol despre Mircea Iorgulescu. Colaborează cu
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Nicolae Iorga) Calea (Cala) Calomfirescu, fiica lui Radu Calomfirescu, căpitanul lui Mihai Viteazul (vezi N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. II, București, Fundațiile Regale, 1942, p. 97). Generalul P. Vasiliu Năsturel (Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, tom. XI, partea 1, 1910, p. 57) a arătat că soția postelnicului Năsturel a fost „nobila doamnă Despina”, înmormântată în biserica din Fierești. Vezi și Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători..., p. 214. 13. Nicolae Iorga, op. cit., p. 35. 14
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu Florescu, Hurezi, 1989, p. 22. 282. Ion Miclea, Radu Florescu, op. cit., pp. 21, 22. 283. Nicolae Iorga, Inscripții din Bisericile Românei, fasc. I, pp. 85-86. 284. Vezi și Elie Nicolescu, „Din descendența Craioveștilor”, în Revista pentru istorie, arheologie și filologie, IX, 1903, pp. 200-212. 285. Constantin Rezachevici, „Domeniul boieresc al lui Radu Șerban”, în Studii, XXIII, 1970. nr. 3, pp. 469-491. Vezi și tabelele genealogice anexate de Constantin Rezachevici la vol. I al Cronologiei. 286. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SPĂTARU, Gheorghe (9.IV.1933, Horbova-Herța - 5.IV.1997, Chișinău), etnolog. A făcut studii la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1956-1961) și a funcționat apoi în calitate de cercetător la Institutul de Istorie, la Institutul de Etnografie și Folclor, la Institutul de Istorie și Teoria Artei, precum și la Institutul de Stat al Artelor. Preocupat îndeosebi de
SPATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289813_a_291142]
-
SORESCU, Radu (20.VIII.1964, Craiova), poet, dramaturg și eseist. Este fiul Constantinei Sorescu (n. Avram) și al scriitorului George Sorescu, profesori universitari. Învață la Liceul de Filologie - Istorie din Craiova, perioadă în care scrie versuri, poeme dramatice și debutează cu poezii în revista liceului. Urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română-engleză, în cadrul Universității din București (1986-1990). Debutul editorial se produce în 1986, în volumul colectiv Cântec pentru
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
eseist. Este fiul Constantinei Sorescu (n. Avram) și al scriitorului George Sorescu, profesori universitari. Învață la Liceul de Filologie - Istorie din Craiova, perioadă în care scrie versuri, poeme dramatice și debutează cu poezii în revista liceului. Urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română-engleză, în cadrul Universității din București (1986-1990). Debutul editorial se produce în 1986, în volumul colectiv Cântec pentru zori de zi. Colaborează cu versuri, eseuri, fragmente dramatice, articole la „Ramuri”, „Transilvania”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare” ș.a. Temporar
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
cu titluri excentrice (Marele tratat, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe, Vegetații lunare etc.) și „conținut” asemenea; între ele, Istoria organică, primă formă a viitoarei Bibliografii generale (1970). Din 1948 e, timp de doi ani, student al Facultății de Filologie a Universității din București. Abandonează facultatea, absolvind-o abia în 1964, cu lucrarea Lirica lui G. Călinescu. Gazetar la „Scânteia” (1950-1969), scrie puțin pentru ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine de „comandamentele
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Este fiul Ioanei (n. Flămând) și al lui Ioan Șorobetea, jurist din Josenii Bârgăului, refugiat la Brașov după Dictatul de la Viena. Ș. frecventează școala primară, gimnaziul și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj. Tot aici student, din 1964, al Facultății de Filologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, își ia licența în 1969. Face parte din cea dintâi grupare a revistei „Echinox”. Publică primele versuri în 1966, la „Steaua”, unde va fi redactor (1971-1988). Mai colaborează cu poezie, proză și traduceri la „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Familia
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
SPĂTARU, Nicolae (13.I.1961, Horbova - Herța), poet. Este fiul Mariei (n. Buzduga) și al lui Ilie Spătaru, țărani. Urmează cursurile școlii generale și medii în comuna natală și Facultatea de Filologie la Cernăuți, absolvită în 1983. Va funcționa până în 1986 ca metodist la Universitatea de Stat din Chișinău, muzeograf la Muzeul Republican de Literatură până în 1991, director al unei companii editoriale, iar din 2001 ca redactor la „Contrafort”. Debutează cu versuri
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
Sorescu, țăran, versificator în metru popular. S. este frate mai mare al lui Marin Sorescu. Își începe învățătura în comuna natală și face cursul secundar la București și Craiova, la Liceul „Frații Buzești”, absolvit în 1949. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, în 1953 își începe cariera didactică ca profesor de limba și literatura română la Liceul „Traian” din Turnu Severin. Din 1961 se transferă la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic craiovean, apoi la Universitatea din Craiova
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Frații Buzești”, absolvit în 1949. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, în 1953 își începe cariera didactică ca profesor de limba și literatura română la Liceul „Traian” din Turnu Severin. Din 1961 se transferă la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic craiovean, apoi la Universitatea din Craiova, parcurgând toate treptele didactice, până la gradul de profesor. În 1970 își susține teza de doctorat la Universitatea din București, cu lucrarea Gheorghe Asachi. Viața și opera, publicată în același an. Debutează
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]