3,537 matches
-
bujori de fată; Tăciuni negri de fecior încă neștiind de dor. Bob de vise ne’mplinite, Frunți de neguri adumbrite, Alint blând la sân de mamă, Griji sub colțuri de năframă. Răsărit de soare blând, Pâine la cel ce-i flămând, Mână caldă-n altă mână, Două inimi împreună. Floare albă răsădită Cu rouă de ochi stropită. E porunca pururi sfântă, Apa limpede descântă! Și dacă ... Auzi în suflet cum mocnește Un foc ce arde ne’ncetat? Nici gheața iernii nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Iar pe mătasea nopții luceferi ard Eternul obosit se-ntinde lesne Ca o liniște pictată pe un gard Se zbat priviri în căutări de doruri Amintiri golașe se adună-n gând Zâmbesc uitării ce îmi dă fioruri Pe când adun suspinele flămând Se crapă norii în priviri de apă Ștergând tot cerul cu unduiri de vals Când umbra timpului ades mai sapă Adânc durerea cu zâmbetul ei fals încă mai strâng dorințele în palmă Neînțelese blânde și străine Prin miez de soartă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
găsiți buni. 20. Cînd vă adunați dar în același loc, nu este cu putință să mîncați cina Domnului. 21. Fiindcă atunci cînd stați la masă, fiecare se grăbește să-și ia cina adusă de el înaintea altuia, așa că unul este flămînd, iar altul este beat. 22. Ce? N-aveți case pentru ca să mîncați și să beți acolo? Sau disprețuiți Biserica lui Dumnezeu, și vreți să faceți de rușine pe cei ce n-au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
ați supraviețuit. Își șterge transpirația de pe frunte. Încerc să ies din șanț, dar genunchii mă trădează și mă prăbușesc. El mă apucă de braț, iar atingerea mâinii sale mă face să suspin ca un copil: — Aș fi fost o fantomă flămândă, zic eu. Am avut parte de foarte puțin somn, de nimic de mâncare toată ziua, nici măcar o picătură de apă ca să beau. Nici nu sunt îmbrăcată cum trebuie. Mi-am pierdut pantofii. Dacă i-aș fi întâlnit pe strămoșii imperiali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Știam în ce chip a ajuns cărturar. Îi murise, de copil, mama iar tacă-său începu să-l ia cu el la oi. Ședeau în tîrlă, doi bărbați nespălați și rău hrăniți. La vremea ploilor de toamnă cînd, ud și flămînd, copilul găsea acasă așternuturile reci și vatra fără foc, Toader se apuca de rupt vreascuri, fierbea mămăliga și băga în jeratic ulcica cu apă pentru borș. Cînd împlinise unsprezece ani, într o seară, s-a trîntit pe pat și, sughițînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lui Mitică nu-i mai păsa de nimeni. Se așeza cu curul pe șine în gară și cînta: Calic e rău, Chiabur e greu; Da-i mai bine cum fac eu: Toată ziua beu și cînt Și sara mă culc flămînd. Dacă ai chef să nu faci nimic, lenea poate deveni putere. Tovarășu’ viciu cunoștea acest sentiment încă dinainte de a ajunge persoană oficială. De aceea se străduise să atingă, în această privință, cele mai înalte culmi. Avea chef să-l simtă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
amețit și Încredințat În gura mare și cu tremur În glas că În acele boabe amestecate cu pleavă se strânseseră toate sevele pământului și lumina cerului; de fapt, grâul ăla ar fi fost pentru Închinat la zei, nu pentru guri flămânde de sărmani muritori. Însă, treacă-meargă, hai, ce să mai zicem, prețul cerut este de râs și să aibă grijă mușteriul să nu spună nimănui cu ce lucruri neînsemnate cumpărase zeiescul grâu, căci de râs s-ar face păgubosul vânzător. Marfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și vadă‐n poale plodul, fericită. De ce n‐ am numărat de câte ori în brațe m - a ridicat și m‐a purtat cântând, s‐ adorm sau să mă liniștească când îmi juleam genunchi pe uliți alergând. Ducea ades pachetul greu la poștă flămândă, dar să prindă rând, plecat departe la școli înalte băiatul ei să nu steie flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; « Ce te apasă ? Spune, măi băiete, să‐ți ducă mama o parte din necaz”. De ce te
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ridicat și m‐a purtat cântând, s‐ adorm sau să mă liniștească când îmi juleam genunchi pe uliți alergând. Ducea ades pachetul greu la poștă flămândă, dar să prindă rând, plecat departe la școli înalte băiatul ei să nu steie flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; « Ce te apasă ? Spune, măi băiete, să‐ți ducă mama o parte din necaz”. De ce te miri că duc sicriul mamei? DE ZIUA TA , FEMEIE Eu nu te‐ am zămislit din
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
DE LEAGĂN, CÂNTEC DE PACE Dormi puiul mamei, dormi . Când te‐ai trezi, Să fie o zi Cum n‐a fost încă zi ... Se- ntunecă spre soare‐apune și clocotesc prelung sub zări, departe Furtuni de sânge, hohote de moarte Flămândă ură de sălbătăciune. Vin păsări negre să ne dea ocol ... Dar nu‐ i nimic: la noi e cald și bine și tunetul s‐ a prăbușit în gol. Nu‐ l lasă MAMA să ajungă pân‐la tine! (Din Almanahul copiilor/1983
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Ori cât un pumn să fii de mic, Cărarea mea și‐ a tuturor E tot nimic! Că tot ce ești și tot ce poți , Părere‐ i tot dacă socoți - De mori târziu, ori mori curând, De mori sătul ori mori flămând, Totuna e! și rând pe rând Ne ducem toți ! Eu vreau cu Fulger să rămân! Ah, Dumnezeu, nedrept stăpân, M‐ a dușmănit trăind mereu și‐ a pizmuit norocul meu E un păgân și Dumnezeu E un păgân! De ce să cred
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Poezii pag. 254‐256. CÂNTEC A venit un lup din crâng și‐ alerga prin sat să fure și să ducă în pădure Pe copiii care plâng. și‐ a venit la noi la poartă și‐am ieșit cu o nuia: “Lup flămând cu trei cojoace Hai la maica să te joace, El fugea - ncotro vedea. Ieri, pe drum un om sărac Întreba pe la vecine: « Poartă‐ se copiii bine? Dacă nu, să‐i vâr în sac! » și‐a venit la noi la poartă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
săgeată, căutând pe deal și v ăi Hrană pentru puii săi. și‐n iubirea‐ i nu o dată s‐a culcat ea nemâncată; Dar destul de fericită că nu s‐a‐ ntâmplat nicicând Dintre pui s‐ adoarmă vreunul ars de sete sau flămând; Nici n‐a fost mai mândră mamă decât ea‐ ntre rândunici, Când văzu‐ntr‐ o zi că puii se făcuseră voinci. și n‐ a mai avut odihnă nici cât ai clipi sub soare; Până când pe fiecare pui nu l‐a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
intră drept printre lăncile inamicilor. Cei patru soldați care duceau lectica pe umeri îl urmară pe Shojumaru prin poarta palisadei. Când văzură cât de calmi arătau băiatul de treisprezece ani și războinicul infirm în timp ce intrau în tabăra lor, sângeroșii și flămânzii soldați nu mai prea putură simți nici un strop de mânie, cu toate că aveau în față dușmanii. Acum înțelegeau că inamicul purta acea bătălie cu o hotărâre și o perseverență egale cu ale lor, astfel că îi înțelegeau, ca războinici, pe emisari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
munte de monede. Soldații îndesau banii în saci, care le erau apoi dați funcționarilor spre a-i împărți printre săracii din Azuchi. Astfel, Nobunaga dorea să creadă că, de acel An Nou, nu avea să existe în Azuchi nici un om flămând. Când Nobunaga îi vorbi funcționarului însărcinat cu încasarea taxei, care, la început, fusese îngrijorat că seniorul se implica în asemenea acțiuni plebee, omul fu nevoit să recunoască: — Ați avut o idee cu adevărat excelentă, stăpâne. Oamenii care au venit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a dus să se ocupe de mesager, dar, dacă tot avem câteva momente libere, de ce nu te-ai duce să verifici? Kyutaro se ridică imediat și porni spre bucătăria templului. Mesagerul se afla într-o cameră mică de lângă bucătărie, înfulecând, flămând, mâncarea care-i fusese oferită. Omul nu mâncase și nu băuse nimic, de la amiaza zilei trecute, iar când, în sfârșit, se sătură, se lăsă pe spate, cu burta plină. Văzând că mesagerul terminase, Hikoemon îi făcu semn să-l urmeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ce mînca, Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le-a zis: 2. "Mi-e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lîngă Mine, și n-au ce mînca. 3. Dacă le voi da drumul acasă flămînzi, au să leșine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe." 4. Ucenicii I-au răspuns: "Cum ar putea cineva să sature cu pîine pe oamenii aceștia, aici, într-un loc pustiu?" 5. "Cîte pîini aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
în zori am să iau calea spre mănăstirea din codru” - îi răspund eu în gând. Cu glas tare, o îndemn: --Până ți-i potoli setea cu ulcica asta de vin, eu oi aduce ceva de mâncare. Îi fi obosită și flămândă, după ce ai bătut atâta cale. --Matale, conașule, nu ești ca ceilalți, care, dacă-s sătui, nu cred pe cei flămânzi. --Păi lumea îi ca lumea. Are și buni, are și răi. Până ce eu oi citi scrisoarea, ospătează-te și, dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Până ți-i potoli setea cu ulcica asta de vin, eu oi aduce ceva de mâncare. Îi fi obosită și flămândă, după ce ai bătut atâta cale. --Matale, conașule, nu ești ca ceilalți, care, dacă-s sătui, nu cred pe cei flămânzi. --Păi lumea îi ca lumea. Are și buni, are și răi. Până ce eu oi citi scrisoarea, ospătează-te și, dacă îi mai vrea ceva, ți-oi mai aduce... Desfac hârtia pe care recunosc slova rotundă a bătrânului: “Cinstite și al
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o rezistență armată la Epureni, pe Chigeci”<footnote Ion Nistor, op. cit., p. 125 footnote>. Represiunea care succede răscoalei este deosebit de sângeroasă. Un călător polonez, care trecea prin Moldova, relatează că a ajuns la Iași ,,cu mare greutate și de tot flămând, că nu întâlnise pe nimeni în cale, ci numai multe corpuri de oameni uciși și aruncați pe drumuri”<footnote Ibidem footnote>. Și în cronica lui Miron Costin se pomenește despre sângeroasa represiune, amintindu-se totodată că mulți oameni au murit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
135/1959, Regiunea Iași footnote>. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, stareț pentru o perioadă de 26 ani a fost părintele Arhimandrit Mitrofan Băltuță. El s-a născut la 18 iulie 1927, în satul Nicolae Bălcescu, comuna Flămânzi, județul Botoșani, din părinții Rozalia și Vasile care erau agricultori. La botez a primit numele Mihai. De copil a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, unde a trecut prin toate ascultările monahale. A lucrat un timp la tipografia mănăstirii. În anul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și sânge, decât poate cotletele servite la restaurantul parlamentar. Cetățenii care strigă pe la mitinguri, până să încingă o horă sau un pinguin, sunt doar niște CNP-uri nesimțite și ordinare, care vor numai avantaje fără de muncă. Niște guri imense, veșnic flămânde, ce mai încolo, încoace niște profitori, mari consumatori de buget pe degeaba. O masă amorfă, care nu mai are nici măcar memorie, pentru că memoria a fost luată în custodie veșnică de așa zișii intelectuali. Și li se pare tare ciudat potentaților
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
milă, plâng pentru că există nebunie . Seara, în vis, nebunul îmi apărea ca un uriaș care sprijinea cerul cu capul, iar voce lui tuna, ochii îi fulgerau. Mă prindea de spate și eu urlam de frică ca un lup mic și flămând... Mama mă mângâia și-mi făcea cruce: ai visat urât. Liniștește-te, dormi! Ea nu știe că-l necăjim pe nebun. S-ar supăra prea tare. Ne-a povestit că îl cunoaște de când era mic și era un copil cuminte
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de parcă cineva a pierdut o într-un magazin de jucării, printre păpuși despletite, îmbrăcate în rochii de iluzii... Ar fi vrut să treacă peste iernile albe și reci, peste toamnele uscate și pline de melancolie, peste verile năucitoare, peste primăverile flămânde și să renască ea un nou anotimp pentru ei... Voia să nu-i mai pese de patina asta amăgitoare a timpului și să-și transforme clipa furată în veșnicie... Privind chipul lui palid, o cuprinse spaima... Oare îi furase deja
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
boierule, și iartă îndrăzneala de a ți bate în poartă așa tam-nisam. Ești bine venită. Intră și urcă colo pe cerdac. Te-oi ospăta cu cevașilea și îi bea o ulcică cu apă rece. Bună vorbă, conașule. Sunt vlăguită și flămândă de atâta cale bătută astăzi. Am tot vrut să te întâlnesc pe calea spre... Abia atunci mi-am dat seama cam de ce mă caută țiganca... Așa-i că îmi aduci vorbă de la?... Apoi am trecut mai în urmă pe la el
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]