7,518 matches
-
management public a apărut în Marea Britanie la începutul anilor '80, perioada guvernării Thatcher, având arie de cuprindere globală. Formă rigidă, ierarhică, birocratica a administrației publice care a dominat cel mai mult în secolul XX , se schimbă cu o nouă formă flexibilă de management public. Această schimbare nu este o schimbare simplă a stilului managerial, ci o schimbare în rolul guvernării în societate și a relației guvern cetățeni. În loc de a reduce guvernul, cu speranța îmbunătățirii economice, strategia a constat în îmbunătățirea managementului
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
model de opțiuni politice; * reducerea rolului statului prin aplicarea unor principii ale sectorului privat în organizațiile guvernamentale. Formă rigidă, ierarhică și birocratica a administrației publice, care a dominat cel mai mult în secolul XX, se schimbă cu o nouă formă flexibilă de management public. Această schimbare presupune atât o schimbare în rolul guvernării în societate, cât și o modernizare a relației guvern-cetățeni. Cercetări actuale au arătat că cetățenii consideră că statul și administrația publică trebuie să acționeze ca un promotor social
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
îndemânarea" de a fi utilă oricărei probleme politice. Aceste caracteristici nu au mai răspuns evoluției societății, modelul de administrație al lui Weber nu a mai rămas singurul furnizor de servicii și bunuri. În sectorul privat, erau utilizate sisteme de management flexibil care, în timp, au fost preluate și adoptate de către guverne, ceea ce a dus la întrepătrunderea problemelor politice și administrative. Astfel, noul model al managementului sectorului public, conturat la începutul anilor '90 adoptat și de către administrația Clinton în SUA îl regăsim
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației). Necesitatea reformei este impusă de patru categorii principale de motive. * Motive economice și aici putem aminti: creșterea economică redusă și diminuarea resurselor bugetare alocate administrației publice; nevoia sectorului privat de a avea o administrație modernă, flexibilă și deschisă parteneriatului public-privat. * Motive tehnologice: introducerea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor în administrația publică. * Motive sociologice: cetățenii, ca beneficiari ai serviciilor publice, sunt tot mai exigenți și nu mai accepta că necesitățile lor să fie determinate în mod exclusiv
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
alte instituții din județ, cu diverși factori de decizie din sfera vieții economico-sociale a județului, dar și cu reprezentanți ai societății civile, inclusiv printr-un vast efort de informare și comunicare, de creare a imaginii unei instituții moderne și profesioniste, flexibilă și receptiva la nou, pusă în serviciul intereselor țării și ale comunității în rândul căreia își desfășoară întreaga activitate, pe coordonatele și în perimetrul intereselor generale în profil teritorial ale Guvernului și statului român. Câteva direcții de acțiune sunt prioritare
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a evalua satisfacția beneficiarilor. CĂI DE ACȚIUNE: Analiza chestionarelor distribuite pentru evaluarea satisfacției cetățenilor/clienți. 6.2 Care sunt indicatorii utilizați pentru măsurarea rezultatelor privind gradul de satisfacție a cetățenilor/clienți? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Indicatorii utilizațti sunt următorii: program flexibil de lucru cu publicul; timp redus de furnizare a serviciului, de procesare/ execuție a lucrărilor; calitatea lucrărilor realizate; egalitate de tratament; profesionalism și comunicare prietenoasă în relația angajaților cu cetățenii/clienții; îndrumare de calitatea oferită cetățenilor prin soluții personalizate; existența
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
găsite au fost de multe ori limitate de compromisuri care exprimau, de fapt, lupta pentru putere. Lipsa de flexibilitate și imposiblitatea transferurilor financiare de la un program la altul a devenit astfel o regulă. Aceasta a eliminat orice posibilitate de orientare flexibilă, în acord cu prioritățile referitoare la repartizarea fondurilor. Rezultatul inevitabil al acestui model de evoluție îl reprezintă imposibilitatea instituțională de elaborare a unei concepții coerente a sistemului de asistență socială. O decizie clară, susținută de o voință politică fermă, în privința
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
persoane, pe promovarea echipei, ea este de multe ori solicitată în atingerea obiectivelor organizației. Calitățile și competențele echipei primează în fața poziției ierarhice. Sarcinile sunt distribuite în funcție de competențele fiecărui individ. Cultura gen rețea favorizează instalarea unui climat cald, prietenos. Managementul este flexibil, stimulativ. Nu există o separare clară, netă a funcțiilor de conducere și a celor de execuție. Mare parte din sarcinile managerului sunt delegate echipelor. Acest tip de cultură organizațională este specific mediilor caracterizate printr-un grad ridicat de profesionalism, prin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
învinsul nu poate suporta deciziile, iar conflictul rămâne mocnit, putând să se reaprindă oricând. c. Caracterul conciliant (adaptativ, de reprimare sau de acomodare) Este cel mai permisiv stil (deoarece se focalizează pe nevoile celorlalți). Persoanele care îl adoptă sunt noncompetitive, flexibile, tolerante. Ele își neglijează nevoile proprii pentru a le satisface pe ale celorlalți. Le preocupă să se facă plăcute altora și să se înțeleagă cu aceștia, decât să-și facă dreptate. Ele devin anxioase când trebuie să vorbească despre ele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ce este posibil. De asemenea, sunt situații când așteptările noastre sunt nerealiste. Ne va fi de (mare) folos în corectarea așteptărilor noastre dacă punem întrebări și găsim timp (și energie) pentru colectarea de informații, dar mai ales dacă ne menținem flexibili. O parte a sarcinii (negocierii) constă în a șterge deosebirea dintre așteptările partenerului și cerințele noastre sau dintre așteptările noastre și cerințele partenerului; • să fim flexibili; • să nu ne abatem de la scop, ci de la mijloace. Să menținem intenția sau dorința
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
găsim timp (și energie) pentru colectarea de informații, dar mai ales dacă ne menținem flexibili. O parte a sarcinii (negocierii) constă în a șterge deosebirea dintre așteptările partenerului și cerințele noastre sau dintre așteptările noastre și cerințele partenerului; • să fim flexibili; • să nu ne abatem de la scop, ci de la mijloace. Să menținem intenția sau dorința noastră cu bătaie lungă, în schimb să fim elastici în privința modalității de a ne atinge scopurile 19. Etapele negocierii sunt: pregătirea negocierii, desfășurarea negocierii, încheierea negocierii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în cele din urmă vom fi mai puțin limitați de ele și ne vom putea detașa de perspectiva deformată asupra vieții. Treptat, pe măsură ce aceste tipare își pierd forța, căpătăm o perspectivă mai echilibrată asupra lucrurilor, fiind capabili de reacții mai flexibile, care înlocuiesc singura reacție automată invariabilă" (p. 160). În virtutea schemelor deja existente, cel mai adesea, ne punem în practică impulsurile afective fără să le gândim; pur și simplu, simțim și acționăm fără să mai facem o pauză pentru a reflecta
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stări de iritare; • să ne gândim la prioritățile noastre și să vorbim cu noi înșine: să ne pregătim câteva fraze moderatoare care ne vor calma când vom simți că începe să ne sară muștarul; să folosim o schemă (mentală) mai flexibilă, ceea ce nu înseamnă că vom suprima total mânia, ceea ce nici n-ar fi de dorit, dar cel puțin vom putea evita furiile inutile sau prea intense; • să luăm în calcul și punctul de vedere al celuilalt; • noaptea e un sfetnic
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
destabilizat-o, indiferent de locul unde se află sau de acitvitatea la care ia parte. În această stare emoțională, orizontul persoanei geloase se îngustează foarte mult, încremenește. De regulă, gelozia nu se prea împacă cu viziunea largă, clară, detașată, lucidă, flexibilă. Ușa scrie cercetătoarea germană rămâne larg deschisă pentru un noian eterogen de fantasme proiective, așa încât de multe ori se creează impresia că gelosul se ocupă mai mult de cea de-a treia persoană decât de însuși partenerul" (2008, p. 69
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
decizie naivă. Toate acestea par a fi de domeniul trecutului, iar opțiunea celor care nu înțeleg (încă) faptul că perioada romantică a apus de ceva vreme devine inoportună. Relațiile noastre necesită "adaptări continue și foarte multă disponibilitate de a fi flexibili", consideră L. Carter (2007, p. 172). Dorința și aspirația spre stabilitate și durabilitate sunt taxate drept inactuale; ba, conservatoare, tradiționaliste (în sensul peiorativ). Acum, "maleabilitatea reprezintă cheia supraviețuirii unei relații", precizează L. Marinoff (2009, p. 187). În aceeași abordare, egoismul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un zâmbet deschis, brațe deschise, atitudine de ascultare (foarte puține gesturi, se apleacă încet, înclinări ale capului, încuviințare din cap); • palmele deschise îndreptate în sus; • mișcări ale brațelor către partener; gesturi îndreptate către acesta; • corpul destins, relaxare musculară, calm; • gesturi flexibile, privire directă, respectă spațiul personal, se ridică pentru a primi, recunoaștere pozitivă a partenerului. Atitudinea dominant agresivă. Este o strategie de atac, o atitudine prin care subiectul încearcă să obțină ceva fără a da nimic și, totodată, prin care încearcă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lor intelectuală s-ar integra într-un tip ce poate fi definit ,,antiHomais’’. În aceeași tipologie se poate înscrie și raționalismul lui Caragiale. Întreaga prospețime a scrisului caragialian aparține și acestui tip de inteligență lucidă și mobilă, comunicată în mod flexibil. Din scrisul lui Caragiale lipsesc însă o serie de întrebări care animă opera enciclopedistului. Lipsește de exemplu o dimensiune mitică a rațiunii. Kir Ianulea și Calul Dracului, scrise cu trei ani înaintea morții, sunt produsele plenitudinii conservate până la capătul drumului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale acestora la situație; vorbire; tulburări perceptive; gândire procese, forme, conținuturi; procesele senzoriale și cognitive: ritmul și nivelul conștiinței, orientarea spațio-temporală, memorie, concentrare, gândire abstractă, nivel informațional și inteligență. capacitatea de autocontrol; coerență, claritate, spirit critic. Aceste teme sunt abordate flexibil de către clinician, în funcție de desfășurarea practică a interacțiunii verbale, respectând totuși o logică anumită a raționamentului diagnostic. Ghidul prezentat este folosit chiar și pentru redactarea raportului cu privire la pacientul examinat. Tehnici pentru îmbunătățirea eficienței diagnosticului și interviului clinic: De ce este necesară o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acționa. Astfel că tratamentul copilului pornește de la nevoile sale specifice, de la problemele emoționale pe care le are și situațiile obiective în care se află. 5.5.2. Obiective și desfășurarea procesului psihoterapeutic Procesul terapeutic trebuie să fie un proces foarte flexibil, deoarece tratamentul fiecărui copil este unic așa cum fiecare copil este unic, dar se va ține cont de faptul că se urmărește un progres, adică: un început, un mijloc și un sfârșit. În tot acest timp însă se va ține cont
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vrea să îl pic dar totuși nu ar fi chiar un dezastru. Bineînțeles, întrebările pe care un terapeut cognitiv-comportamental le pune, nu orientează întotdeauna clientul spre o gândire mai pozitivă asupra situației. Este important pentru terapeut, de asemenea să fie flexibil, în a urmări un set de explicații, și de a încerca noi abordări la care clientul ar putea reacționa mai bine. Al treilea pas în terapia cognitiv-comportamentală este acela de a antrena clientul în noi abilități de care are nevoie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
înseamnă că statul succesor al Uniunii Sovietice, Rusia, a devenit o republică pe deplin democratică și liberală. Totuși, ea reflectă faptul că rigiditatea sistemului politic sovietic s-a dovedit pur și simplu incapabilă să țină pasul cu statele liberale mai flexibile din Occident. Din această perspectivă, sfârșitul Uniunii Sovietice, unul dintre cele mai importante evenimente din politica mondială din a doua jumătate a secolului al XX-lea, nu a fost pur și simplu o întâmplare izolată ce reflectă o anumită întâlnire
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
auspiciile ONU și erau aprobate de Bundestag (Hyde-Price, 2001, pp. 145-147). De asemenea, în prima jumătate a anilor 1990, Germania a cunoscut o reorientare majoră a planurilor pentru apărare, în scopul de a face față crizelor multilaterale prin reacții mai flexibile la crizele internaționale și prin mărirea capacităților țării de a proiecta recursul la forța militară în afara NATO (Linnenkamp, 1993, p. 100; Gutjahr, 1995, p. 311; Otte, 2000, p. 112). În a doua jumătate a anilor 1990, tendința către un rol
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
evidențiază faptul că reacția Japoniei nu a avut o determinare structurală, ci i-a reflectat preferința pentru un profil politic discret. Astfel, Japonia și-ar putea consolida relațiile cu Rusia dezvoltându-le pe un fundament mai independent, facilitând negocieri mai flexibile în privința chestiunii Insulelor Kurile. Johnstone elaborează o interpretare a diplomației Japoniei din timpul crizei financiare est-asiatice care evidențiază refuzul acesteia de a demara reforme economice interne. Autorul consideră că tensiunile apărute între SUA și Japonia în această perioadă sunt simptomatice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
globale. Atât timp cât acest recul nu duce la un colaps general al sistemului internațional, actorului implicat îi rămâne o marjă considerabilă de acțiune pentru a-și ajusta politica externă. Într-adevăr, SUA sunt o societate relativ deschisă și liberală, suficient de flexibilă pe termen lung, probabil, pentru a se adapta la cererile generate de recul și adresate instituțiilor lor politice, precum și la constrângerile sistemice asociate, asupra politicii lor externe. Așadar, după ce reculul și-a făcut efectul asupra capacității SUA de a-și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la "strategiile de mărire" (Les Économies de la grandeur, 1991; Desrosières, 1993). Boltanski și Chiapello au integrat în modelul lor o nouă "cetate", numită "reticulară", fondată pe injoncțiunea capitalistă de a țese noi legături și de a construi alianțe, schimbătoare și flexibile (în Le Nouvel Esprit capitaliste, Gallimard, Paris, 2000); există și o sociologie consacrată în întregime descrierii rețelelor, înțelese ca ansamblul relațiilor și contactelor stabilite de indivizi. Este scopul urmărit de INSEE (ancheta "Contacte" din 1982-1983), de socioeconomie sau de psihologia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]