3,813 matches
-
miliției comunale: "The Army of the Florentine Republic from the Twelfth to the Fourteenth Century", în Florentine Studies: Politics and Society în Renaissance Florența, Nicolai Rubinstein (ed.), Northwestern University Press, Evanston, 1968, pp. 70-108 un indiciu în plus că folosirea florentina a termenului datează din perioada care a urmat "Morții negre", odată cu afirmarea războiului în care erau folosiți mercenari. Despre războiul care folosea mercenari în această perioadă, a se vedea studiul în curs de publicare a lui William Caferro. 24 Lista
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se compară, totuși, cu Harvey C. Mansfield, Jr., "On the Impersonality of the Modern State: A Comment on Machiavelli's Use of stato", American Political Science Review, 77 (1983), pp. 849-857. 33 Fubini, "Classe", p. 164. 34 Anthony Molho, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. 35 Asupra executivului florentin, vezi Martines, Lawyers, pp. 397ff; și, în general, Harvey C. Mansfield, Jr., Taming the Prince: The Necessary Contradictions of Modern Executive Power
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
accrescimento dell'onore et stato del magnifico et excelso comune di Firenze în quella parte". Îi mulțumesc lui Alison Brown pentru referință. 48 Vezi studiul Laurei De Angelis în curs de publicare în William J. Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power. 49 Vedovato, Note, p. 52. 50 Trei prevederi privind salariile ambasadorilor la începutul Cinquecento-ului care nu sunt înregistrate în Vedovato, Note, pot fi găsite în ASF, PR, 191, fols. 26r-27r; PR, 195, fols
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un salariu de 3000 lire di piccioli pentru o perioadă de șase luni și 15 zile. În mod normal, căpitanul din Pisa era funcționarul teritorial cu cel mai mare salariu, dar în acest timp Pisa s-a revoltat față de conducerea florentina. Un rector primea, de asemenea, compensație suplimentară din variate taxe pe care le colecta prin serviciul administrativ care îi cădea în sarcina. 53 Un caz interesant în ASF, PR, 190, fols. 61r-v. 54 Biagio Buonaccorsi, "Sunmario di cose seguite da
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Giovan Ridolfi et Niccolò Machiavegli". 56 A se compară cu Mallett, Mercenaries, p. 186. 57 Un exemplu de commissariamento într-o perioadă de ciumă: Michael Mallett, "Pisa and Florența în the Fifteenth Century: Aspects of the Period of the First Florentine Domination", în Florentine Studies, pp. 407-408. 58 În cazurile de deces în funcție, era o practică destul de obișnuită alegerea unui comisar din rudele apropiate ale celui decedat pentru a finaliza mandatul în funcție. În acest fel, familia celui decedat nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Niccolò Machiavegli". 56 A se compară cu Mallett, Mercenaries, p. 186. 57 Un exemplu de commissariamento într-o perioadă de ciumă: Michael Mallett, "Pisa and Florența în the Fifteenth Century: Aspects of the Period of the First Florentine Domination", în Florentine Studies, pp. 407-408. 58 În cazurile de deces în funcție, era o practică destul de obișnuită alegerea unui comisar din rudele apropiate ale celui decedat pentru a finaliza mandatul în funcție. În acest fel, familia celui decedat nu pierdea venitul funcției
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Gli Auditori nuovi e îl dominio di Terraferma", în ibid., pp. 259-316; și James S. Grubb, Firstborn of Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1988, pp. 136-148, care proclama instituirea unui "experiment eșuat". Inițiativa florentina sugerează că Auditori venețieni au păstrat o anumita valoare propagandistica. 74 ASF, CP, 62, fol. 328r: "sarebbe bene perché e subditi noștri non habbino a venire qua a' Conservadori". Asupra activității politice a fiului lui Cei în aceeași lună, vezi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ag[i]ungnere loro qualche poco di salario". 76 Domenico Cecchi, "Riforma sancta et pretiosa", în Umberto Mazzone (ed.), "El buon governo", Un progetto di riforma generale nella Firenze savonaroliana, Leo S. Olschki, Firenze, 1978, pp. 192-93. 77 Asupra atitudinii florentine față de deținătorii de funcții dar fără o mențiune aparte pentru teritoriu, vezi John M. Najemy, Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982, pp. 263-315. Asupra atractivității uffici estrinseci", așa cum se numeau
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
buon governo", Un progetto di riforma generale nella Firenze savonaroliana, Leo S. Olschki, Firenze, 1978, pp. 192-93. 77 Asupra atitudinii florentine față de deținătorii de funcții dar fără o mențiune aparte pentru teritoriu, vezi John M. Najemy, Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982, pp. 263-315. Asupra atractivității uffici estrinseci", așa cum se numeau funcțiile teritoriale, vezi Nicolai Rubinstein, The Government of Florența under the Medici (1434 to 1494), Oxford University Press, Oxford, 1966
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1456, citată de Christiane Klapisch-Zuber, "Compérage et clientélisme à Florența (1360-1520)", în Ricerche storiche, 15 (1985), p. 68. Despre relația patron-client între cetățenii florentini și locuitorii din contado, vezi și Dale V. Kent și F. W. Kent, "Two Vignettes of Florentine Society în the Fifteenth Century", în Rinascimento, ser. 2, 23 (1983), pp. 237-260. 79 Desigur, astfel de mandate ale funcțiilor nu au fost întotdeauna agreabile; pentru contraexemple, compară experiență Podestà din Prato în timpul Revoltei Nardi din 1469, în Carlo Livi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
palazzi pubblici, în care proliferarea unor astfel de stemmi pe fațade apare că un fenomen limitat la comunitățile supuse ale Toscanei și Bolognei. 88 Printre stemmi aparținând rectorilor străini la Florența pot fi găsite acelea ale primilor membri ai Ruota florentina, care, cel puțin în această privință, au fost tratați că predecesori ai lor. Pentru istoria palatului: Giovan Battista Uccelli, Îl palazzo del podestà. Illustrazione storica, Tip. delle Murate, Florența, 1865. 89 A se compară cu Gregorio Dați, Istoria di Firenze
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ad vomitum' subito che li è allentato îl morso, credo saria necessario avânți la tracta del nuovo Capitano pigliar qualche partito che qui venissi per Capitano huomini che fussino capaci di questo offitio". Asupra rolului lui Acciaiuoli în dezbaterile constituționale florentine ale timpului, vezi Rudolf von Albertini, Firenze dalla Repubblica al Principato, trans. Cesare Cristofolini, Einaudi, Torino, 1970, passim. 95 BRF, Mor., 44, fol. 26r, 20 iunie 1521: "Mă ben credo sia necessario ... pensare che uno almanco de' dua rectori sia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fubini, "Classe", pp. 127-29; Sergio Bertelli, "Petrus Soderinus Patriae Parens", Bibliothèque d'Humanisme et Renaissance, 31 (1969), pp. 93-114; Roslyn Pesman Cooper, "L'elezione di Pier Soderini a gonfaloniere a vită", Archivio storico italiano, 125 (1967), pp. 145-185; eadem, "The Florentine Ruling Group under the Governo Popolare, 1494-1512", Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., 7 (1984-1985), pp. 98ff. 100 Câteva indicații, nu în întregime clare, cu privire la commissari care i-au înlocuit pe căpitani și pe podestà devenind rectori obișnuiți în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
exemplul Della famiglia a lui Alberti; dar preocuparea lui Alberti pentru unitatea familiei a fost o consecință directă a exilării familiei sale din Florența. Concluzia dialogului lui Alberti nu este aceea a amenințării generale a familiei extinse, ci a politicii florentine care a conferit corență unei vieții de familie ușor de obliterat prin exilare. A se vedea, de asemenea, Melissa Meriam Bullard, "Marriage Politics and the Family în Florența. The Strozzi-Medici Alliance of 1508", în American Historical Review, 84 (1979), pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
modelul dinastic al lui Goldthwaithe cu privire la familia secolului al XVI-lea. 8 În secolul al XVI-lea, totuși, există indicații clare că solidaritățile în interiorul liniilor de descendentă erau în declin (Starn; Bizzocchi; R. Burr. Litchfield, Emergency of a Bureaucracy. The Florentine Patricians, 1530-1790, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 37-40. 9 Vezi Mohlo, p. 308. 10 Articolul lui Pandimiglio conține referințe la alte eseuri ale sale. Ricordi realizate de Pitti și Morelli au fost acum publicate în Vittore Brânca, Mercati scrittori
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and the Black Death: Six Renaissance Cities în Central Italy, Baltimore, 1992; și Renée Neu Watkins, "Petrarch and the Black Death: From Fear to Monuments", Studies în the Renaissance, 19 (1972), pp. 196-223. 4 Robert Black, Education and Society în Florentine Tuscany: Teachers, Pupils and Schools, c. 1250-1500, vol. 1, Leiden, 2007. 5 Philip Jones, "Florentine Families and Florentine Diaries în the Fourteenth Century", în Papers of the British School at Rome, 24 (1956), pp. 183-205; Angelo Cicchetti și Răul Mordenți
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Watkins, "Petrarch and the Black Death: From Fear to Monuments", Studies în the Renaissance, 19 (1972), pp. 196-223. 4 Robert Black, Education and Society în Florentine Tuscany: Teachers, Pupils and Schools, c. 1250-1500, vol. 1, Leiden, 2007. 5 Philip Jones, "Florentine Families and Florentine Diaries în the Fourteenth Century", în Papers of the British School at Rome, 24 (1956), pp. 183-205; Angelo Cicchetti și Răul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", în Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), vol. 3
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the Black Death: From Fear to Monuments", Studies în the Renaissance, 19 (1972), pp. 196-223. 4 Robert Black, Education and Society în Florentine Tuscany: Teachers, Pupils and Schools, c. 1250-1500, vol. 1, Leiden, 2007. 5 Philip Jones, "Florentine Families and Florentine Diaries în the Fourteenth Century", în Papers of the British School at Rome, 24 (1956), pp. 183-205; Angelo Cicchetti și Răul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", în Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), vol. 3:2, Torino, 1984
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1956), pp. 183-205; Angelo Cicchetti și Răul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", în Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), vol. 3:2, Torino, 1984, pp. 1117-1159; și William J. Connell, "Libri di famiglia and the Family History of Florentine Patricians", în Italian Culture, 8 (1990), pp. 279-292. [capitolul 10 în acest volum]. 6 Giovanni Ciappelli, "La memoria degli eventi storici nelle "ricordanze" fiorentine del Tre-Quattrocento", în C. Baștia, M. Bolognani, si F. Pezzarossa (eds.), în La memoria e la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cancelliere e îl pensatore politico, Florența, 1980. 15 Udo Klee, Beiträge zur Thukydides-Rezeption während des 15. Und 16. Jahrhunderts în Italien und Deutschland, Frankfurt, 1990, pp. 23-58. 16 Fryde, Humanism and Renaissance Historiography, 18. 17 Leonardo Bruni, History of the Florentine People, ed. și trad. James Hankins, vol. 3, Cambridge, Mass., 2001-2007, i. p. 7. 18 Ibid., p. 5. 19 Bruni, History of the Florentine People, p. 89. 20 James Hankins, "Introduction", ibid., p. xviii. 21 Denys Hay, "Flavio Biondo and
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1990, pp. 23-58. 16 Fryde, Humanism and Renaissance Historiography, 18. 17 Leonardo Bruni, History of the Florentine People, ed. și trad. James Hankins, vol. 3, Cambridge, Mass., 2001-2007, i. p. 7. 18 Ibid., p. 5. 19 Bruni, History of the Florentine People, p. 89. 20 James Hankins, "Introduction", ibid., p. xviii. 21 Denys Hay, "Flavio Biondo and the Middle Ages", în Proceedings of the BritishAcademy, 45, 1959, pp. 97-128. 22 Vezi Giorgio Chittolini (ed.), La crisi degli ordinamenti comunale e le
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
stato del Rinascimento, Bologna, 1979. 23 Fubini, Storiografiadell'Umanesimo, pp. 3-38. 24 Giannozzo Manetti, Historia pistoriensis, în Rerum Italicarum Scriptores, vol. 19, Milano, 1731; și William J. Connell, "The Humanist Citizen aș Provincial Governor", în Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, Cambridge, 2000, 144-164. 25 Raffaella Maria Zaccaria, "Documenti șu Giannozzo Manetti", în Stefano Ugo Baldassarri (ed.), Dignitas et Excellentia Hominis: Atti del convegno internazionale di studi șu Giannozzo, Florența, 2008, pp. 333-345. 26 Cochrane
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în istoriografia anglofona Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti Comisarul și statul teritorial florentin Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista Narațiunea istorică a Renașterii italiene
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
CONSTANTIN CUBLEȘAN EMINESCU ÎN EXEGEZE CRITICE serie nouă, nr. 19 (81) Coperta colecției: Vasilian Doboș Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CUBLEȘAN, CONSTANTIN Eminescu în exegeze critice / Constantin Cubleșan. Iași : Junimea, 2014 ISBN 97897337-1789-8 821.135.1.09 Eminescu, M. (c) CONSTANTIN CUBLEȘAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CONSTANTIN CUBLEȘAN EMINESCU ÎN EXEGEZE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
operei. Acest gen plin de noblețe, destul de pretențios, pe care muzica marilor compozitori ca și îndrăgiții străluciți interpreți de neuitat l-au servit cu dăruire, cu talent și cu credință atâtea secole, după ce a fost lansat la 1600 de Camerata Florentină și apoi consacrat de alți celebri continuatori. Trebuie consemnată și o interpretare care părea neîmplinită. Unică, de altfel, până acum. Reamintesc faptul că, la ediția precedentă, organizatorii au refuzat participarea operei Scala din Milano la Festivalul ediției a II-a
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]