58,766 matches
-
să rămînă în sarcina generațiilor viitoare. Notez, în treacăt, că o cercetatoare din Franța a publicat de curînd o voluminoasă carte în care, pe bază de documente de arhivă sistematic și minuțiuos analizate, ajunge la concluzia că fenomenul colaboraționismului scriitorilor francezi în anii ocupației germane a fost în mod determinant influențat de patimile literare, de veleități, de jocuri de interese etc., înclinațiile și sensibilitațile politico-ideologice avînd un rol secundar! Cauza profundă se află în dificultățile de conștientizare, asumare și responsabilizare a
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
cum și-a petrecut el toată viața - lucrînd la numărul următor, pînă în ultima clipă. * "Lettre Internationale - iarna '99-2000" dăruiește multe ore de lectură delectabilă și multe subiecte de meditație. În primul rînd e de semnalat grupajul dedicat de scriitorul francez Olivier Rolin celor cinci personalități literare al căror centenar a fost sărbătorit anul trecut: Hemingway, Borges, Nabokov, Kawabata și Michaux. Textele în care Rolin se ocupă de fiecare din acești "născuți în 1899" schițează anii lor de formare, felul cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
cum este și regizorul Claude Goretta, cel ce a lansat pe Isabelle Huppert în Dantelăreasa; că Ursula Andress - "bomba sexy" a anilor '60-'70 a văzut lumina zilei la Berna; că "cel mai rebel și iconoclast cineast al noului val francez - l-am numit pe Jean-Luc Godard - este descendentul unei familii de bancheri elvețieni el însuși considerându-se, datorită educației primite, mai degrabă elvețian decât francez - și că marele Chaplin - alias Charlot "vagabondul etern" se odihnește în pământ elvețian, după ce și-
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
a dreptul umilitor. Și oricum, nici Bernea, nici Paul Neagu, nici Marin Gherasim, și nici măcar Baba sau Țuculescu nu pot suplini absența accesului la sute de ani de istorie a artei, la Rembrandt, la El Greco, la Rubens, la școala italiană, franceză și flamandă, la Rodin, Brâncuși, Andreescu ș.a.m.d. Dar, pînă una alta, în acest moment cam atîta avem și acesta este bilanțul, e drept, de o tristețe revoltătoare, după zece ani de suferințe, al celui mai important muzeu de
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
anilor '60. Sedus de fanteziile orientale, dar necunoscînd în mod profund codul cultural și sistemul prejudecăților, Gallimard devine prizonierul și, de ce nu, victima tuturor acestor lucruri. Piesa i-a fost inspirată autorului de povestea reală a lui Bernard Bouriscot - diplomat francez - și a lui Shi Pei Pu - primadonă a Operei din Pekin - aceasta fiindu-i iubită timp de douăzeci de ani și presupusă mamă a copilului lor. În 1986, cuplul a fost acuzat și condamnat de un tribunal din Franța pentru
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
amîndouă exprimîndu-se prin limbă (cel mai puternic liant dintre toți cei utilizabili), creatoare sau purtătoare a unei culturi comune. Revoluția din 1789 a favorizat Franța să cîștige bătălia lingvistică (învingînd dialectele separatiste). Dar Ungaria dualistă (1867-1918), încercînd să asimileze proiectul francez, n-a izbutit să creeze o singură națiune cu limbă unică, pentru că minoritățile naționale s-au opus, utilizînd și cerînd oficializarea limbii lor proprii, naționale. Sîrbii și croații au descoperit, pe la 1820, că vorbesc (dincolo de varietăți dialectale) aceeași limbă (sîrbo-croată
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
Xenopol și Eminescu) susținea că fiecare popor este altfel. Ce s-a ales din această teorie azi, se știe. S-a risipit în neant, de nimeni azi considerată. Dl. Lucian Boia are dreptate: "Nu te naști, biologic vorbind, german sau francez, dar înveți în familie, la școală și în societate cum să fii un bun german sau un bun francez". Aș releva și ideea, bine argumentată, după care națiunea singură nu s-a dovedit capabilă să asigure ordinea și stabilitatea lumii
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
S-a risipit în neant, de nimeni azi considerată. Dl. Lucian Boia are dreptate: "Nu te naști, biologic vorbind, german sau francez, dar înveți în familie, la școală și în societate cum să fii un bun german sau un bun francez". Aș releva și ideea, bine argumentată, după care națiunea singură nu s-a dovedit capabilă să asigure ordinea și stabilitatea lumii. S-a constatat, dimpotrivă, o destabilizare continuă a fenomenului național. Interesant, prin consecințe contrarii, este și ideea că națiunea
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
de nobil sau de la sine înțeles. Cu atît mai mult cu cît în numele Patriei (care nu vorbește niciodată!) elita politică, un guvern sau altul, și-au angajat nu o dată națiunile în conflicte care s-au dovedit rău inspirate". Exemplele Indochinei franceze, al Algeriei franceze sau al Vietnamului pentru americani sînt deplin lămuritoare. De altfel, acum se pune accentul pe armate de profesioniști (care elimină recrutările obligatorii), și la noi pregătindu-se o astfel de reformă a armatei. Iar în destule țări
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
de la sine înțeles. Cu atît mai mult cu cît în numele Patriei (care nu vorbește niciodată!) elita politică, un guvern sau altul, și-au angajat nu o dată națiunile în conflicte care s-au dovedit rău inspirate". Exemplele Indochinei franceze, al Algeriei franceze sau al Vietnamului pentru americani sînt deplin lămuritoare. De altfel, acum se pune accentul pe armate de profesioniști (care elimină recrutările obligatorii), și la noi pregătindu-se o astfel de reformă a armatei. Iar în destule țări ale Europei minoritățile
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
și ca atare acum bine cunoscute. De unde această știință de a conduce textul, destul de rară - cel puțin la noi? (Să fie oare la mijloc școala nemțească a vecinilor, care îmbogățește și catalizează, așa cum credea Blaga, mai mult decât influențele culturale franceze?) Constat la eseurile lui I. Funeriu același gen de alchimie în primă instanță nespectaculoasă, servită prompt de bunăstarea evidentă a informației culturale. Poate că prevalează aici aspirația către rigoarea carteziană a limbii latine, despre care eseistul amintește nostalgic, în bună
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
acest fel, intitulată Images d'épinal, a fost tradusă nu demult în limba română, în mod inspirat, de Elena Bulai. Nu exista o traducătoare mai potrivită pentru o carte de Martha Bibescu! Elena Bulai este o bună cunoscătoare a limbii franceze și - prin intermediul cărților de literatură și istorie - a lumii interbelice. în plus, are o distincție care o face întru totul compatibilă cu principesa de altădată. Traducerea sa seamănă cu o voioasă complicitate feminină peste timp, cu un grațios act de
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
epocilor din istoria unei literaturi, căzut în desuetudine la un moment dat, cunoaște astăzi șansa relansării. Prezent tot mai des în discursul critic, s-ar putea să fie din nou util. Dar nu în felul în care îl gîndea criticul francez. Thibaudet lega generația literară de aceea biologică și aprecia că ea se întinde pe 33 de ani, calculînd, așadar, trei în fiecare secol. La noi, Al. Piru a fost un partizan fidel al ideii. Obiecțiile au venit uneori chiar din
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]
-
și extras nenumărate exemple de cum nu se scrie poezia, în același timp, dușman de moarte al genialului autor, s-a pus imediat pe treabă, provocând un scandal atât de mare încât l-a obligat pe Richelieu să înainteze cazul Academiei Franceze. Chapelain era, bineînțeles, membru al Academiei, și cine putea scrie cel mai bine și mai la obiect despre piesă decât tot... Chapelain!? Așa au și apărut acele Sentiments de l'Académie Française sur le Cid, model al celei mai patente
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
fără rost" (Casa T.), scria administratorului Ion Milom, în 1947: "dăruind Tescanii României, nu mă despart de Tescani", și evocă pe străbunii ei, "carne și suflet cu acest pământ" (ibid.). Este vorba despre Tescani, pământul celebrat de Enescu la Radiodifuziunea franceză și în Souvenirs drept "une maison qui m'est chère" (Gavoty 141), unde el a pus "le point d'orgue final" la Oedip (ibid.)2. "Intrarea în normal" nu poate fi marcată prin ipocrite și tranzitorii festivități care erau mai
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
bună afacere din timp în timp, dar zace în luxosul muzeu în aer liber, cimitirul "Père-Lachaise" din Paris, sub recea marmură albă, pe care străjuie imortelă o roză de porțelan (așa am văzut-o eu, în 1980), pusă de Academia Franceză (așa mi s-a spus, atunci, și așa am depistat lespedea, ghidată de foaia de vizită turistică vândută de paznic - pe atunci cu "2 frs"). Enescu a vrut, vrea, să fie în pământul Moldovei, "la Tescani" - împreună cu "soția mea". Aceasta
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
reușească, dacă vor, un actual ministru al Culturii - care este inimos și competent, dar și mare artist el însuși -, împreună cu Ministerul de Externe și alte ministere odată sensibilizate și, de ce nu, însăși Președinția României. Vor ști să obțină, de la Statul francez, de la actualul Președinte al Franței, atât de favorabil nouă, îngăduința de a satisface "ultimele dorințe" ale unui geniu al omenirii, care a dorit atâta lucru măcar, ale auto-exilaților George Enescu și Maruca, soția sa. Dacă am mai fi în "Epoca
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
aici, din dreptul statuiei Ioanei d'Arc, ai putea să vezi Piramida celebrului arhitect chinez, - dacă ar fi fost ridicată; însă ea, pe atunci, se afla doar în stare de proiect. Luxul parizian are ceva din luxul egiptean. Civilizația modernă franceză se apropie de civilizația arhaică egipteană. Un cult al imaginii și formei, al scrisului, o feminitate în totul, exact ce detestă vechiile civilizații germană sau anglosaxonă, avînd cultul bărbăției... - Siegfried... Nu este interesant că Cezar se îndrăgostise de Cleopatra?... Dar
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
trupei, la picioarele piramidelor: "Soldați, din vîrful acestor piramide vă privesc patruzeci de secole de grandoare umană"?... Piramida chinezului din curtea muzeului Luvru n-am apucat s-o văd, însă știu că ea pare să-și fi găsit în spațiul francez locul firesc. * * * Și, în ziua aceea, a echinocțiului de primăvară - 1987, o zi întreagă, de dimineață și pînă seara, mi-am petrecut-o la Luvru, la secția egipteană. Cele mai vechi culturi din lume, cea chineză și cea egipteană sînt
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
se cuvine la o ediție științifică? Ediția pe care o comentez nu e deloc, așa cum se precizează pe foaia de titlu, una critică, ci una de întîmpinare. Nici măcar lungile, prea lungile citate din text, transcrise de autor în limbile germană, franceză, italiană nu sînt traduse, în note, cum s-ar fi cuvenit. Dar bine că măcar, după opt ani de așteptare, apare, la propria editură a d-lui Ioan Șerb, al doilea volum al memoriilor lui Al.Tzigara-Samurcaș. Vom mai aștepta
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
de a te exprima în scris: academic, literar, eseistic - și în funcție de asta îți selectezi și publicul. Pentru mine este important să citesc și literatura altor limbi, numai așa pot judeca literatura noastră. Fac critică literară pentru texte scrise în germană, franceză, italiană, engleză și, bineînțeles, în romanșă. În felul acesta pot face analogii și descoperi ce au în comun. Mă interesează, de asemenea, să deschid lumea minunată a artei și nespecialiștilor. Am făcut programe speciale la televiziune, în mod regulat pe
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
Zottoviceanu Recent publicul meloman a avut ocazia să asiste la o serie de concerte pe care întîmplarea le-a apropiat în timp, chiar dacă ele au provenit din intenții și organizări diferite, în care au apărut artiști sau programe de muzică franceză. În cele mai multe cazuri au fost implicate organismele care susțin consecvent și girează cu prestigiul lor politică de propagare și punerea în valoare a artei galice peste hotare. Astfel, s-au implicat, separat sau în conjuncție, Serviciile culturale ale Ambasadei Franței
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
au fost implicate organismele care susțin consecvent și girează cu prestigiul lor politică de propagare și punerea în valoare a artei galice peste hotare. Astfel, s-au implicat, separat sau în conjuncție, Serviciile culturale ale Ambasadei Franței la București, Institutul francez, l^Association Française pour l^Action Artistique (AFFA), Délégation Générale de l^Alliance Française în România și instituțiile noastre de concert. Gamă repertoriala, tipologia formațiilor din sfera cameralului a fost largă, si cum nu a rezultat dintr-un proiect preexistent
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
în opera, atunci cînd nu există putință de a transpune intenția în sunetul corespunzător unei minime cerințe muzicale, nu este nimic de spus. E trist, dar adevărat! Excelent, precis și suplu în susținerea cîntului, acompaniamentul pianistului Edgar Teufel. Creația vocală franceză nu este aproape deloc prezenta în programele de concert ale cîntareților noștri, poate din cauza dificultăților de emisie pe care le ridică pronunția și stilistica aparte. De aceea recitalul sopranei Georgeta Stoleriu care a rezervat întreaga prima parte a serii melodiilor
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
încălzita de un har al comunicării seducător. Tot tineri, tot stăpîni pe instrumentele lor șunt și componenții trio-ului "Aulos" al Filarmonicii clujene: Dănuț Mesaros (oboi), Liviu Gocan (clarinet) și Orlando Corăbianu (fagot). Ei au propus un program de "muzică franceză din secolul XX". Piese originale pentru o asemenea formație șunt greu de găsit în catalogul marilor compozitori și de aceea dintre cei înscriși pe afiș doar Jean Français este un nume de rezonanță; celelalte muzici alese, datorate unor compozitori onești
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]