2,915 matches
-
pare că Turki Al-Aidieri s-a declarat fățiș de partea ta și a influențat în mod decisiv hotărârea finală. — Turki, Ghepardul? se miră Gacel Sayah. Credeam că a murit. Este foarte bătrân, dar cred că va mai da încă de furcă. — Întotdeauna a făcut-o. — Păi dacă el, la cei aproape nouăzeci de ani ai săi, încă mai are curaj, nu înțeleg de ce tu, care trebuie să fii de patru ori mai tânăr, consideri că totul este pierdut. Nu faceți parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cherestea, o exploatare în manieră africană. Drumurile bazinului forestier au fost rupte de șuvoaie și unele păduri nu mai pot fi furate. Uneori, natura se mai apără și așa de năvala hoților. La Nucșoara, unde gruparea Arnăuțoiu-Arsenescu a dat de furcă securiștilor un deceniu întreg, Convenția Democrată nu avea nici un specialist din cei 15000, nici un consilier. Comuna era controlată de Partidul Democrat al lui Petre Roman, Partidul România Mare și defunctul Partid Democrat Agrar din România. În acest furnicar, Tuța Rizea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
murit anul trecut, în noiembrie. Mai avea doi ani și făcea suta. El a făcut 14 ani de pușcărie. Fugise cu Arnăuțoiu în pădure de frică. Le dădusem mâncare. Îl țineau comuniștii câte o săptămână în bâte...” România Mare, cu furca-n spinare Soarele bate nemilos în ceardac. Un om trece cu furca pe umăr prin fața casei. Privește pieziș. Nu-i a bună... - Uite-l pe comunistu’ de Păncescu. E-al lui Vladim Tudor... Șapte ani am mers târâș, în genunchi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
El a făcut 14 ani de pușcărie. Fugise cu Arnăuțoiu în pădure de frică. Le dădusem mâncare. Îl țineau comuniștii câte o săptămână în bâte...” România Mare, cu furca-n spinare Soarele bate nemilos în ceardac. Un om trece cu furca pe umăr prin fața casei. Privește pieziș. Nu-i a bună... - Uite-l pe comunistu’ de Păncescu. E-al lui Vladim Tudor... Șapte ani am mers târâș, în genunchi. Mă uitam să nu mă vadă careva că mă târăsc. Dacă venea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Vecinu’ Șerban a spus că-mi pune capu’ la înaltă tensiune, că are un stâlp în grădină. Să nu-mi ajute Dumnezeu dacă!... <<Mă duc să-mi dau cioarecii jos, că vorbește Tuța Rizea la Televiziune!...>>” Păncescu se-ntoarce cu furca... “S-a-mpângărat turma” - Am avut doar cinci pogoane de pământ. Mi-au dat un hectar de pădure și-a tăiat-o lumea din sat. Cui să spui? Cine mă iubește pe mine în sat? Și noi cumpărăm lemne, că nu ne
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vorbesc cu ea... Domnule, nu se poate... e noapte de-acum... trebuie să mulgem vaca... lăsați-ne în pace, a fost ce-a fost, vedeți-vă de drum... - Doamnă, tata... s-a spânzurat... Și a plecat.” Păncescu trece iar cu furca-n spinare prin fața casei. Mierea din farfurioară mi s-a topit demult. S-au învălmășit cețurile de pe Râiosu până spre Clocotici. Soarele a mai pâlpâit stins pe coroana albă a Moldoveanului și s-a ascuns. Fumul de sub pirostrii se culcă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sora scriitorului, s-a căsătorit și ea cu unul Grigoriu. Zahei Grigoriu a fost fiul Ilenei. Ultimul nepot al lui Creangă a fost dus în Siberia, de unde s-a întors prin 1962. Era slobod la gură și le dădea de furcă milițienilor cu urechi lungi: omul relata liber despre fericirea sovietică. Lui i s-a făcut alături altă casă, dar proprietarul actual nu este înrudit cu Ion Creangă. După moartea Smarandei, în 1863, în casa lui Ștefan Apetrei, au locuit fiicele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pentru cei 2,5 milioane de euro. Fac un grajd de vreo 500 de animale, o fosă septică mare, tip lagună, cu un profilactoriu de 1500 de metri și maternitate. Totul este aprobat. Băncile sunt draconice. Am trecut o dată prin furcile caudine ale DADR și mai trec și pe la ei. Concret. În 2009, am beneficiat de Ordinul 102 al ministrului, modificat de mine și de doctorul Claudiu Frânc, președintele Asociației Crescătorilor de la Maramureș, pentru ca acei care aduc genetică, să aducă până în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
m-am apucat să fac grajdurile. Făcusem proiectul. Plătisem autorizațiile, certificatul de urbanism, de construcție, de demolare. M-a luat una la întrebări că de ce am certificat de urbanism, de demolare și de construcție. “Doamnă, este autorizație? Am trecut prin furcile caudine ale sistemului: primărie, urbanism, Consiliul Județean, pe la ISU, la Inspectoratul de Construcții, mi-au dat toate avizele, am plătit niște miliarde de lei pentru aceste autorizații. Iar dumneata îmi spui că...” Am ajuns până la directorul general ANCPI și cadastru
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lucrezi pentru altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut aici un adevărat muzeu etnografic: ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor și să le vadă, chiar dacă mulți nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mai țipa, buhaii amuțeau și mergeau ca mieii după el. Ca să nu-i spună pe numele Celui Rău, oamenii l-au botezat Cataroi. Potera nu putea să-l prindă. Sau nu voia. Într-o dimineață, au pus răzeșii mâna pe furci și topoare, s-au dus la Cataroi acasă, dar hoțul își făcuse vizuină și a ieșit de partea cealaltă a crângului. S-au luat după el. Tot satul a ieșit. Și aici l-au prins și l-au omorât ca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
zi, mă mănâncă buricele deștelor...” Și doar știa bine unde am lucrat... Hai să vedem școala. Este de pe timpul lui Cuza și n-am fost în stare s-o păstrăm.” Lângă biserică, o ruină de clădire din lut și cu furci de lemn, negre, care rânjesc negru prin acoperișul spart și furat. „Aici am învățat toți, și bunicul, și părinții mei, și eu, și toți frații mei. Parcă-l mai aud și acum pe directorul Vasile Tîrziman urlând ca un leu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
arzi cu rugăciunea!...» «Taci din gură-acolo! Ce faci gălăgie?» Se potoleau. Țipau iar. Ne arzi cu rugăciunea! Venim la noapte și-ți dăm ispite!...» Activiști în rugăciune A stat între ziduri zidit. Sau în fân, în pod. Securiștii băgau furcile, dar nu-l atingeau. Soția îi aducea mâncare în doniță, când mergea să mulgă vaca. L-au otrăvit de mai multe ori și a scăpat. Voia să meargă la Ierusalim. Un ofițer care avea un copil bolnav i-a spus
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
era mai rar, și atunci ritmul de muncă - deși norma rămânea să fie judecată la cantitate - era mai domol. În ziua de care vorbesc, aveam o durere de dinți cumplită (e, de altfel, singura meteahnă care mi-a dat de furcă în pușcărie) și, când am dat de o zonă cu stuful rar, am trecut în față și m am întins ca pe o saltea pe un mănunchi de trestii. Mocnea măseaua în mine de parcă tot centrul vieții mele se reducea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Între noi există o comunicare mută. Știe, nu-i așa ? Probabil că folosește și el codul cu dosarul Leopold. Ridică receptorul și, o clipă mai tîrziu, zice: — Jack, a venit Emma Corrigan cu dosarul Leopold. După care pune receptorul În furcă și, fără nici o urmă de zîmbet, spune: Te așteaptă. Intru În birou, extrem de conștientă de fiecare mișcare. Camera e uriașă și lambrisată, iar Jack stă la un birou imens de lemn masiv. CÎnd ridică privirea, ochii Îi sînt calzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
colega ei de apartament, pe care-i dă drept ai ei. Oare la ce pantofi se referea, mă Întreb ? Ai lui Lissy ? — Uite ce e, Jemima, vrei să... Îmi pare rău... trebuie să Închid, zic stins și las receptorul În furcă. Fără telefoane. Ia-ți geanta. Și du-te. În timp ce-mi trag fermoarul genții cu mîini tremurătoare, cîțiva dintre cei care m-au urmat În birou ridică telefoanele care sună insistent. — Emma, bunicul tău la telefon, spune Artemis, acoperind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
căutați? Alo... Ce-i? întreabă Liliana, apărută în ușă. A sunat cineva... îi întinde Mihai receptorul. Alo! spune Liliana în telefon. Dar imediat îl iasă la loc, privindu-l cu dispreț. Am un telefon... Dacă-l iei prea repede din furcă, se întrerupe. Eah, o să mai sune... Iartă-mă puțin! Vreau să mă spăl. Mihai se uită lung spre vila de vizavi. Liniște deplină. S-o fi înșelat. Trage perdeaua la loc. Zdrobește țigara în scrumieră și se așază pe canapea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
vorbele soțului, femeia o cheamă pe Carmen. Vrea s-o ajute să-l ducă pe George, că au ajuns la fîntînă, unde se oprește Mihai. Ce crezi, că nu mă pot ține pe picioare, a? Ba o să mai ai de furcă și cu mine cînd ajungem acasă! o amenință George și face apoi cu ochiul lui Mihai, după care pleacă grăbit la vale, spre șosea. Tamara se apropie de găleată și ia mereu apă cu pumnul, să-și spele fața. Pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și care se topea după mine. Era înaltă cît mine, cu ochi mari, căprui și-un păr lung, pînă la mijloc... Dacă-mi zîmbea într-o zi, eram fericit o săptămînă. Acum o văd uneori cînd trece spre lan, cu furca de scos sfeclă în spate. Nu-mi vine să cred, dar, uitîndu-mă la ea, înțeleg că nici eu nu-s mai breaz. "Ce mai faci, Profiră?" am întrebat-o zilele trecute. "Bine, domnu' Toader, cu bătrînețea..." mi-a răspuns. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
care trec pe lîngă el, începe să scuipe, de parcă ar fi gustat ostravă. Scoate din buzunar o fisă de-un leu și-o introduce în aparat. Formează numărul de telefon al lui Doris. Înainte de ultima cifră, se oprește. Trage de furcă și-și ia fisa înapoi. Cum adică maleabilitatea ei poate ucide?! Oare nu tocmai pentru felul ei de-a fi o caută?! de-a fi sau de-a ști să-l facă pe celălalt maleabil... Ultima întîlnire n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
că s-ar putea prăbuși. "Dracul m-a pus să...?!..." În spatele lui așteaptă cineva, o doamnă, sosită în grabă de curînd. Și doar sînt atîtea telefoane libere într-o parte și-n alta... Furios, Mihai agață receptorul la loc, în furcă. Sînt aici... Vocea vine din spatele lui, de la femeia care așteaptă o voce domoală, plină de emoție. Se întoarce. Stă față în față cu Doris: aceeași tînără de-acum cîțiva ani, cînd i-a dus bomboane. Cu o mînă ține haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Doar s-au auzit atîtea cazuri... Da, vă rog! a șoptit într-un tîrziu, în receptor, vocea angelică. Trăiește! s-a umplut de bucurie Mihai. Mîna i-a prins viață și a descris un arc domol, agățînd receptorul înapoi, în furcă. Simțea de mult nevoia să dea telefonul ăsta, dar se temea. Nu știe de ce. Pur și simplu îi era teamă. Atunci însă, după ce-a auzit-o, a înțeles că-i e dor s-o revadă. Pentru el, în clipele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mărunțiș pentru șeful de schimb de la secția din Hollywood. Plus că tu organizezi flagrantul. — Jack, e Crăciunul! — Nu, e posesiune ilegală de marijuana. — Căcat! Juma’ de oră? — Două’ș’cinci de minute. — Am venit, jumulitor ordinar! Jack puse receptorul În furcă și făcu un X În calendar. Încă o zi fără pileală și fără drog. Trecuseră patru ani și două luni... *** Scena era aranjată și Îi aștepta. Maravilla era Înconjurată. Doi gabori În uniformă așteptau lîngă Packardul lui Sid Hudgens. Mașinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cutie. Cartușe de pușcă. Remington, calibrul 12, de tip „două nule“. O cutie de cincizeci de bucăți, cele mai multe lipsă. CAPITOLUL 19 Ed răsfoia raportul lui Jack Vincennes. Thad Greeen se uita la el În timp ce telefonul suna, mai-mai să sară din furcă. Solid și concis - Jack Tomberon știa cum se scrie un raport rapid. Trei negrotei la arest: Raymond „Sugar Ray“ Coates, Leroy Fontaine, Tyrone Jones. Tratați pentru rănile primite În timp ce se opuneau arestării. Dați În gît de un alt bărbat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Bell abia a Început să distribuie numere cu cinci cifre, iar acesta nu a fost alocat. Sincer vorbind, s-ar putea să nu fie niciodată, pentru că schimbarea merge foarte Încet. — SÎnteți sigură? — Bineînțeles că sînt sigură. Jack puse receptorul În furcă. Primul lucru care-i trecu prin minte: post telefonic ilegal. Așa ceva au dealerii de pariuri. Îl cumpără pe careva de la P.C. Bell ca să le Întindă sîrme și să nu aloce numărul. Telefon gratis, poliția nu-l poate supraveghea, nu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]