3,095 matches
-
mediat de proteina corespunzătoare, în opera de păstrare în limite homeostazice a tuturor mecanismelor în desfășurarea ciclului celular. Gena ATM codifică proteina Atm (o protein kinază cu masa moleculară de 370 kDa). Țintele acestei proteine sunt printre altele: proteina 53, gena BRCA1 și proteina c-Abl (o proteinkinază nereceptor, care reglează nivelul p 53 prin prevenirea exportului său nuclear și degradarea ubicuitin-dependentă (ultima operație împiedicând ca p.53 să fie distrusă prin mecanisme apoptotice.79 Este lesne de înțeles că în cazul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o proteinkinază nereceptor, care reglează nivelul p 53 prin prevenirea exportului său nuclear și degradarea ubicuitin-dependentă (ultima operație împiedicând ca p.53 să fie distrusă prin mecanisme apoptotice.79 Este lesne de înțeles că în cazul unor mutații care afectează gena ATM, toate aceste funcțiuni normale au de suferit. Rezultatul: vicii grave în sesizarea și semnalizarea defectelor ADN-ului, urmate de aberații cromozomiale și limfoame (tabelul 3-2). În această categorie intră Xeroderma pigmentosum, sindromul Cockayne și trihotiodistrofia. Xeroderma pigmentosum (XP), maladie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
piele, frec vente anomalii neurologice și îmbătrânire prematură. Încă din 1968 James E. Cleaver a comunicat că în celulele pacienților cu X.P. este dereglat sistemul de reparație al ADN prin mecanismul NER. Boala este urmarea unor mutații apărute în gena NBS1, care codifică enzima Nbs1 - în acest caz anihilată prin mutația genei. Reamintim că enzima Nbs1 joacă un rol important, alături de proteinele Rad50 și 51 și MRE11 în recunoașterea și ulterior repararea rupturilor ambelor catene de ADN prin NHEJ (fig
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
etc.) dar nu schimburi de cromatide surori ca în sindromul Bloom. Din punct de vedere al etiologiei la nivel molecular, s-au descris până în prezent (2011) trei tipuri de sindrom Werner: A, B și C. În primul este afectată mutațional gena ERCC8, în al doilea gena ERCC6;87 în tipul C nu se cunoaște până în prezent (2011) care este gena afectată și nici proteina deficitară în procesul de reparare prin recombinare omoloagă. Apoptoza - proces sine qua non al creșterii și diferențierii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cromatide surori ca în sindromul Bloom. Din punct de vedere al etiologiei la nivel molecular, s-au descris până în prezent (2011) trei tipuri de sindrom Werner: A, B și C. În primul este afectată mutațional gena ERCC8, în al doilea gena ERCC6;87 în tipul C nu se cunoaște până în prezent (2011) care este gena afectată și nici proteina deficitară în procesul de reparare prin recombinare omoloagă. Apoptoza - proces sine qua non al creșterii și diferențierii celulare, profund implicat în cenzurarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
molecular, s-au descris până în prezent (2011) trei tipuri de sindrom Werner: A, B și C. În primul este afectată mutațional gena ERCC8, în al doilea gena ERCC6;87 în tipul C nu se cunoaște până în prezent (2011) care este gena afectată și nici proteina deficitară în procesul de reparare prin recombinare omoloagă. Apoptoza - proces sine qua non al creșterii și diferențierii celulare, profund implicat în cenzurarea deviațiilor patogene ale multiplicării. Dispariția unor țesuturi în cursul dezvoltării embrionului a fost observată
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
etiopatogenică în anumite boli a deficitului de enzime ale ubiquitinării. Astfel, la om, în sindromul descris în 1960 de Grant Liddle (hipertensiune arterială gravă), s-a descoperit că procesul de ubiquitinare, atât de necesar apoptozei, suferă din cauza unei mutații în gena care codifică legarea enzimei E3. Mutații asemănătoare sunt implicate și în unele infecții virale și cancere. 4.3.5.2. Cascada caspazică Diferitele semnale inductoare a morții celulei sunt, desigur, blocate în cazul acelor elemente celulare al căror destin este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sinteza lanțurilor ușoare k din componența imunoglobulinelor. În patologia tumorală virală, nFkB este implicat și în acțiuni antiapoptotice la alte leucemii decât cele umane: de pildă leucoze la păsări. lap1 este și el un factor de transcripție (antiapoptotic) activat de gena TAX a virusului leucemogen HTLV. CReB (Cyclic AMP Responsive element Binding protein) este o genă care are în structura sa un domeniu de activare a transcripției (numit q2, bogat în glutamine). Evident că activată de diferiți inductori (inclusiv proteine virale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în acțiuni antiapoptotice la alte leucemii decât cele umane: de pildă leucoze la păsări. lap1 este și el un factor de transcripție (antiapoptotic) activat de gena TAX a virusului leucemogen HTLV. CReB (Cyclic AMP Responsive element Binding protein) este o genă care are în structura sa un domeniu de activare a transcripției (numit q2, bogat în glutamine). Evident că activată de diferiți inductori (inclusiv proteine virale prooncogene), produșii codificați de CREB vor avea o acțiune antiapoptotică, deci proneoplazică. Fenomenul de apoptoză
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dezvoltări a „științei genelor“, care a luat avânt abia după 1970. Asemenea explicații au apărut doar când studiindu-se genomul virusului Rous, s-a văzut că genele care edifică procesul de multiplicare virală (Gag, Pol și Env) sunt deosebite de gena care impune transformarea neoplazică (v-Src). Vom detalia aceste aspecte în subcapitolul 5.2.1. Structura virionului și modul de multiplicare al retrovirusurilor: genomul, p. 285. 5.2. Retrovirusurile în primul plan al atenției Era firesc ca retrovirusurile, după ce au oferit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Pol și Env nu au nici un rol în funcția de transformare canceroasă a celulei victimă. Aceasta este opera unei a patra gene, v-Src. Reținând această netă disociere funcțională dintre genele care poartă informația pentru multiplicare (Gag, Pol și Env) și gena care induce cancerizarea celulei victimă (v-Src), să le analizăm pe fiecare, separat. Astfel, în dinamica procesului de multiplicare: Gag este translată în molecule de proteină capsidală Pol este transcrisă în molecule de reverstranscriptază (ADN polimerază ARN dependentă), enzimă care sintetizează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fine, genomul retrovirusurilor mai conține și unele „secvențe de semnal de împachetare“ (p engl. Packing signal) care fac ca noile molecule de ARN nou sintetizat să poată fi încorporate în particule virale proaspete (fig. 5-1). Despre cea de-a patra genă, - v-Src - care nu e implicată în dinamica multiplicării virale, în schimb joacă rolul determinant în cancerizarea celulei gazdă, vom vorbi pe larg în paginile care urmează. Aceasta pentru că ea a constituit un adevărat „cal troian“ în cucerirea primelor certitudini ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
A se vedea pp. 288-292). Fig. 5-2. Structura schematizată a particulei „clasice“ de retrovirus. În registrul superior, porțiunea ARn care conține genomul. Se disting genele Gag, Pol și env. În registrul inferior se disting: anvelopa proteinică cu receptori (codificată de gena enu), capsida proteinică, iar în interiorul acesteia genomul, format din cele două molecule de ARn și din revers transcriptază. Se indică care anume din cele trei gene esențiale codifică anvelopa, capsida și reverstranscriptaza. MultIPlICAReA RetRovIRuSuRIloR Acest proces urmează, în mare, schema
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de ARN codificator (reprezentând catena +), se replică prin transcrierea mesajului pe care-l poartă pe un ADN dublu catenar - care a primit denumirea de provirus, fabricat (sintetizat) de o enzimă: ADN polimeraza ARN dependentă (transcriptaza inversă sau reverstranscriptaza codificată de gena virală Pol. Cronologic, evenimentele se petrec ca în fig. 5-3. Forma replicativă provirală, comportă la fiecare extremitate o secvență LTR (U3-R-U5) absentă la ARN-ul viral infecțios și confecționată printr-un mecanism complex, cu ocazia integrării în genomul celulei gazdă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în departamentul de biologie celulară și moleculară a Universității Berkeley - California, de a fi semnalat, în 1970, prezența în genomul virusului Rous a unei a patra gene care este responsabilă de geneza sarcomului. Numele dat de G. Steve Martin este gena v-Src, unde v vine de la virus iar Src de la sarcom. Descoperirea genei v-Src a completat imaginea generală a genomului retrovirusurilor în general și a virusului Rous în special. După 1980 au putut fi trase concluzii clare în ce privește: a) baza genică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
generală a genomului retrovirusurilor în general și a virusului Rous în special. După 1980 au putut fi trase concluzii clare în ce privește: a) baza genică a sușelor de RSV defective; b) aparatul genic al sușelor neoplazice (a celor care posedă și gena v-Src). A. Bazele moleculare ale defectivității retrovirusurilor. S-a afirmat mai înainte că imposibilitatea unor sușe de RSV de a fi productive și necesitatea corectării acestui neajuns de către un virus helper este consecința lipsei din genomul respectivei tulpini virale a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
altceva decât „ajută“ realizarea transcrierii inverse, datorită faptului că inseră în genomul RSV defectiv enzima pol, lipsă inițial la apel. B. Aparatul genic al sușelor retrovirale capabile să inducă cancerizarea (vizibilă prin schimbarea fenotipului celulei atacate) conține, în mod obligatoriu, gena v-Src. Redăm, după însuși G. Steven Martin,15 descoperitorul v-Src, o schemă privind relația de strictă determinare fenotipală și de replicare defectivă / nondefectivă a trei variante de virioni ai RSC (fig. 5-5). În figură trebuie urmărit modul în care genele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
atât productive (dau naștere la virioni noi) cât și transformante. În terminologia lui Peter H. Duesberg și Peter K. Vogt elaborată în 1970, acestea sunt subunități de tip a. Replicarea defectivă realizată în cazul: - unei mutații care a anihilat funcțional gena env (codificatoare de glico proteine pentru anvelopa noilor particule de virus; | 2875. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general - unor variante ale sușei Bryan în care lipsește și gena Pol (care codifică asamblarea structurală a reverstranscriptazei, absolut
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în cazul: - unei mutații care a anihilat funcțional gena env (codificatoare de glico proteine pentru anvelopa noilor particule de virus; | 2875. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general - unor variante ale sușei Bryan în care lipsește și gena Pol (care codifică asamblarea structurală a reverstranscriptazei, absolut necesară transcrierii ARN viral în ADN-ul celulei agresate). În ambele situații, celula singulară infectată cu o unică particulă virală se transformă în sens neoplazic, dar fie că nu eliberează particule noi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mutante ale virusului Rous. Genomul viral conține, așa cum se observă, toate cele trei gene care determină și conduc efectiv procesul de multiplicare virală cu producerea de neovirioni, dar nu induce transformarea neoplazică a celulei gazdă, deoarece din genomul viral lipsește gena v-src. În terminologia lui Duesberg și Vogt, respectivele particule virale au fost numite subunități de tip b. Oncogena virală v-Src fusese doar semnalată ca existentă, de către G. Steven Martin în 1969, prin metode de genetică virală (studiul productivității unor mutanți
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
existentă, de către G. Steven Martin în 1969, prin metode de genetică virală (studiul productivității unor mutanți ai VSR). A semnala prezența unei gene noi, nu înseamnă însă a o cunoaște fizic și chimic. Pentru asta e nevoie de a izola gena și, desigur, a purifica produsul ei proteinic. Un an după semnalarea genei noi de către G. Steve Martin, Peter Duesberg (un german stabilit în SUA) și colaboratorul său Peter Vogt au comunicat că virusul Rous posedă în genomul său „un material
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
stabilit în SUA) și colaboratorul său Peter Vogt au comunicat că virusul Rous posedă în genomul său „un material ARN în plus“ față de ARN-ul din genomul unor virusuri aviare netumorigene. Ce putea fi acest ARN în plus? Evident, o genă pe care virusurile aviare tumorigene o aveau iar cele netumorigene (leucozice, de pildă) nu o aveau. Așa zisul ARN în plus era exact gena tumorigenă v-Src, a cărei existență semnalată de G. Steve Martin prin metode genetice clasice era acum
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-ul din genomul unor virusuri aviare netumorigene. Ce putea fi acest ARN în plus? Evident, o genă pe care virusurile aviare tumorigene o aveau iar cele netumorigene (leucozice, de pildă) nu o aveau. Așa zisul ARN în plus era exact gena tumorigenă v-Src, a cărei existență semnalată de G. Steve Martin prin metode genetice clasice era acum dovedită fizic și chimic de către P. Duesberg și P. Vogt. Foarte curând s-a pus însă problema „disecției“ biofizice și biochimice a genei v-src
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
inițiați. Trecuseră 22 de ani de când, împreună cu tânărul cercetător francez Dominique Stehlin, cei doi americani comunicaseră un fapt uimitor: în genomul celulelor de embrion de găină cultivate in vitro, neinfectate cu virusul Rous, se găsește „o secvență unică“, echivalentă cu gena v-Src din genomul RSV. Ce căuta această oncogenă în aparatul genic al celulelor normale, neinfectate? „Cum“ și mai ales „de când“ stătea ea ascunsă acolo? De vreme ce această oncogenă avea o existență reală și ubicvitară, se punea, de asemenea, întrebarea: ce rol
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în aparatul genic al celulelor normale, neinfectate? „Cum“ și mai ales „de când“ stătea ea ascunsă acolo? De vreme ce această oncogenă avea o existență reală și ubicvitară, se punea, de asemenea, întrebarea: ce rol fiziologic ar putea avea o oncogenă echivalentă cu gena virală v-Src în economia celulelor de embrion de găină care nu avuseseră nici un fel de contact cu virusul Rous? Toate aceste tulburătoare întrebări își așteptau răspunsul care trebuia, desigur, să fie circumscris logicii biologice (a se vedea mai departe ipoteza
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]