92,267 matches
-
amînate, capătă, prin contrast și prin exersarea umorului, mai multă pondere sau putere de convingere. E ceea ce, un franțuz, un scriitor, care, culmea, nu bea deloc vin, vorbea de acel L'ésprit de serieux, originea atîtor neghiobii, ca și, în general, a congelării existenței. Gîndindu-mă eu la aceasta și ascultîndu-mi cu luare-aminte convivii, sus, la Huși, pe dealul stațiunii viticole, peste care stelele nopții de iulie ardeau, scaunul de sub mine care, pînă atunci suportase atîți musafiri, se rupse deodată, șubrezit, poate
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
a posibilităților de dezvoltare culturală și civică, create prin reiteratele contacte cu italienii, și prin ei, cu occidentul. Pentru că atît martirul Gerardo Sagredo, misionar catolic în Banat (sec. al XI-lea), cît și Giovanni Capistrano, în secolul al XV-lea, generalii Enea Silvio Caprara și Luigi Ferdinando Marsigli (sec. al XVII-lea), Eugen de Savoia, baronul-guvernator Giuseppe di Brigido, pe vremea lui Iosif al II-lea, pentru a nu mai vorbi de iluministul venețian Francesco Griselini (geograf, istoric, desenator, cartograf, economist
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Separarea statală a spațiului basarabean - în perioadele 1812-1918, 1940-1941 și, mai ales, după 1944 - a fost cea care a provocat devierea de la făgașul evolutiv comun, deviere ale cărei consecințe au afectat mai ales varianta literară, cea care se constituie, în general, în limbă oficială de stat. Efectele lingvistice ale separării au fost mai puțin importante în intervalul dintre 1812 și 1918, cuprins, din perspectiva evoluției limbii române, în acea etapă a istoriei sale în care predomina uzul regional, cînd distincția dintre
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
cu chipiele lăsate cu năduf pe ceafa asudată, abia se mișcau sub greutatea armelor, iar din transpirația lor inutilă stupiditatea unor șefi de la București și-a inchipuit că dă o lovitură de imagine! O lovitură de imagine a dat doar generalul Toma Zaharia. Împins, nu fără skepsis, în față de tot, generalul a arătat o lipsă de profesionalism incredibilă. Exprimându-se ca un automat - se zvonește, în mediile politice, că oricum va fi schimbat cât de curând, în virtutea faptului că soția sa
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
mișcau sub greutatea armelor, iar din transpirația lor inutilă stupiditatea unor șefi de la București și-a inchipuit că dă o lovitură de imagine! O lovitură de imagine a dat doar generalul Toma Zaharia. Împins, nu fără skepsis, în față de tot, generalul a arătat o lipsă de profesionalism incredibilă. Exprimându-se ca un automat - se zvonește, în mediile politice, că oricum va fi schimbat cât de curând, în virtutea faptului că soția sa ar fi implicată în ceea ce presa numește "Filiera SINTOFARM" a
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
arătat o lipsă de profesionalism incredibilă. Exprimându-se ca un automat - se zvonește, în mediile politice, că oricum va fi schimbat cât de curând, în virtutea faptului că soția sa ar fi implicată în ceea ce presa numește "Filiera SINTOFARM" a drogurilor - generalul Zaharia a părut mai degrabă o Mafaldă decât un polițist al statului român. Dând nu doar informații contradictorii, ci și mincinoase, el a dovedit cât de mare e deruta polițiștilor plătiți cu bani serioși pentru a ne asigura liniștea. Prins
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
degrabă o Mafaldă decât un polițist al statului român. Dând nu doar informații contradictorii, ci și mincinoase, el a dovedit cât de mare e deruta polițiștilor plătiți cu bani serioși pentru a ne asigura liniștea. Prins cu minciuna în sac, generalul Zaharia perseverează, exhibând un aer de somnambul rătăcit într-un saloon din Vestul sălbatic. Inducând în eroare cu nonșalanță opinia publică, el face un joc extrem de periculos. După ce, la prânz, într-o conferință de presă, a anunțat, fără să clipească
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
făcut expertiza balistică a armei cu care s-ar fi sinucis Raul Opriș, seara, într-o emisiune televizată, recunoaște la fel de senin că expertiza balistică încă n-a fost făcută! În momentul în care scriu, au trecut trei zile de când dl. general Zaharia sfidează cu nerușinare o țară întreagă. Inutil să spun că încă se află în funcție! Explicațiile întregii tărășenii nu sunt, din nefericire pentru poliția română, prea complicate: pusă într-o situație ridicolă din cauza incapacității deja cronicizate de acțiune, ofițerimea
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
ales automobilele occidentale de ultimul tip din care tinerii ofițeri îi împroașcă dezinvolt cu noroi, și nu "profesionalismul" lor duhnind a ciocoism. Fără îndoială, există în poliție destui oameni cinstiți. Dar ei sunt timorați de comportamentul abuziv al cetei de generali care străbat în pas victorios timpurile și regimurile. Opacă precum o sală de tratament cu raze gama, lumea poliției românești a devenit, cu complicitatea - ea însăși criminală - a politicienilor, o cutie neagră care atunci când nu protejează pe scară largă crimiminalitatea
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
devenit, cu complicitatea - ea însăși criminală - a politicienilor, o cutie neagră care atunci când nu protejează pe scară largă crimiminalitatea o provoacă ea însăși. Și când nu o provoacă, o ignoră. O Cutie a Pandorei cu multe și inutile grade de general.
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
postrevoluționari despre care nimeni n-a bănuit măcar că ar exista înainte de revoluție. În plus, pe lîngă faptul că aveam un "proiect de viață" în care politica nu-și găsea locul, mai știam cîteva lucruri printre care și faptul că în general scriitorii nu au ajuns pentru prea mult timp pe pozițiile din față și nici n-au ridicat calitatea dezbaterilor și luptei politice, în schimb, absolut sigur, au pierdut foarte mult ca scriitori, ca profesioniști ai scrisului. Și mai știam cum
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
habar n-au de proză, fapt demonstrat de-a lungul anilor, sau au rămas cu gustul în epoci revolute, oricum nu sînt prea mulți cei pe mîna cărora aș merge. Am mari îndoieli și în privința lecturii, și a culturii în general, a celor ce s-au pronunțat cu atîta siguranță. Cînd vor fi avut timp acești tineri și nu numai tineri, dată fiind confuzia și agitația postrevoluționară, cînd marile energii s-au cheltuit pe străzi sau în gazetărie, să parcurgă întreaga
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
cum procedează alții, am putea face același lucru dacă, firește, am avea cu ce. Pînă cînd vom ajunge unde trebuie este obligatoriu, vorba dumneavoastră, să facem ceva pentru cunoașterea literaturii române în România. Nu milă pentru scriitori și artiști în general, cum cer diverși confrați rămași cu mentalitatea prin epoca apusă, scriitorii nu au nevoie de milă, ci de cărți subvenționate pentru a fi accesibile celor cărora le sînt destinate, de onorarii ca oriunde în lume, dacă tot imităm capitalismul, de
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
dictatura absurdă, umilirea și desfigurarea oamenilor, absența libertății care acoperă zeci de ani de suferință. Libertatea, demnitatea au fost și vor fi puse mereu sub semnul întrebării. Lumea este încercată de mari neliniști și cumplite întrebări despre destinul omului în general, această ființă, cum s-a mai spus, cu un picior pe lună și celălalt în epoca de piatră. Toate cărțile mari care au rezistat timpului, toate cărțile care interesează cu adevărat sînt obsedate de aceste întrebări. La noi, însă, lucrurile
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Junimea" bucureșteană, tîrzie. De aceea, încă o dată, nu trebuie să mire astfel de diagnostice ca unul de după ședința de cenaclu "Sburătorul" din 16 decembrie 1934: "Animație - în total mediocru". Cît despre romanele sale, ele, în ciuda opiniei lui, au fost, în general, rău primite de critica literară care conta, excepție făcînd articolele ciracilor tineri din cenaclu, cu totul favorabile. E drept, Șerban Cioculescu, în cronica sa din Adevărul din 22 decembrie 1934 a conchis, după o rezumare a materialului documentar, că "cu
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
sînt suficient de dezvoltate, raționamentele sînt corecte? Există suficiente exemple? șamd.", p. 102. Nu putem pierde din vedere modurile diferite de organizare ale textului (pe axa temporală, cea spațială, sau respectînd ordinea logică în gradații ascendente, treceri de la particular spre general sau invers, de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex sau invers, ș.a.). La fel de util este și capitolul despre tehnicile de dezvoltare a ideilor, cu numeroase observații pertinente și un lăudabil efort de promovare a clarității și a preciziei ca
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
sale, atît în România cît și pe plan european, ideologia eminesciană capătă alte justificări și că ceea ce este, în contemporaneitate, inacceptabil și reprobabil, se cuvine să fie cîntărit cu alte unități de măsură prin prisma situării istorice. Îmi displac, în general, nu numai cei care cred că rezolvarea problemelor prezentului nu poate fi găsită decît în trecut, ci și ideologii care țin morțiș să aducă trecutul la Haga, în loc să se răfuiască cu aceia care îl instrumentează inadecvat. Am auzit la un
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
ierte că nu-i menționez. Problema în discuție, care a mai făcut (dar într-un context mai larg) obiectul unui simpozion internațional organizat la Sinaia, anul trecut, de Fundația Culturală Română și de Academia Latinității, a fost francofonia. Nu în general, ci în legătură cu noi: influența culturii franceze asupra celei române, afinități spirituale, tradiții, posibilitatea relansării limbii franceze în condițiile monopolului anglo-americanei și așa mai departe. Nu mi-am propus să rezum dezbaterile; nici măcar să-mi reiau punctul de vedere. Am vrut
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
firește, o opinie personală pe care nu țin a o impune nimănui, care nu mă determină a-i insulta pe cei de altă părere, așa cum procedează cu mine unii "paznici ai templului". Credeți că literatura (nu numai română, literatura în general) are viitor? Cît timp se vor mai simți atrași oamenii de frumusețea unor combinații de cuvinte? Literatura e o invariantă a spiritului uman, așa cum o vedem azi și cum o concepem pe un timp indefinit. Dați-mi voie să nu
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
într-adevăr să se ridice la înălțimea pariului ce și l-au propus, uneori descurcă dilema. Alteori doar se prefac, și o afumă doar din toate părțile cu savante și goale discursuri terminologice). Ce îl face pe un artist în general să își aleagă un anume subiect și apoi să îl urmărească cu strășnicie, uneori toată viața, ca un câine de vânătoare ce adulmecă prada ce se găsește încă dincolo de muntele din zare? Ce l-a făcut pe Da Vinci să
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
Următorul, numărul triplu 2-4, a văzut lumina tiparului în 2000. Ambele beneficiază de condiții grafice excelente. Găsim în ele texte rare, informații prețioase, contribuții de seamă la cunoașterea vieții și operei lui Tzara, ca și la aceea a avangardei în general. Înainte de a semnala cîteva, Cronicarul are de făcut și un reproș: textele nu sînt nici datate, nici însoțite de sursa din care provin; nu știm de aceea care au fost scrise special pentru Caiete și care nu; cele reluate nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
acasă. La fel cum e violența pentru americanul care merge să vadă Othello. a acaparat totul: de la limbaj și comportament la televiziune, de la muzica pe care o difuzează F.M.-urile sau care face săli pline la reclame, postere, publicitate în general, de la aspectul străzii la acela al locuințelor, de la paradele de modă la paradele militare. E de prost gust, în politică, să-ți insulți predecesorii acuzîndu-i că au făcut totul rău, să devii parlamentar fără să ai habar de răspunderea care
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
băiatului meu că, pur și simplu, Fănuș Neagu a scris o capodoperă, Dincolo de nisipuri, iar ulterior proza lui, inițial frustă și simplă, a luat-o razna într-un manierism metaforic, considerat o formă de rafinament, ceea ce e inexact? Și, în general, de ce folosește dl Iancu asemenea formule pentru elevii din clasa a VIII-a? Ca să-i ajute să înțeleagă literatura română"? Mă îndoiesc. Presupun că d-sa a alcătuit acest manual pentru uzul profesorului de română, ignorînd în mare parte că
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
urmînd de bună seamă a fi obținută în cîteva jumătăți de oră ale dimineții în sălile de așteptare ale aeroportului, în pauza reprezentațiilor de la Bayreuth ori premierelor muzicale de la Royan și Donaueschingen; sau în răstimpuri dintre foarte scurte și în general nu prea complicate escapade erotice. Bodleyiana, biblioteca Vaticanului, a Congresului S.U.A., biblioteca națională de la Paris, cele de la Upsala, Florența și Harvard vor fi desigur inventariate în cursul vacanțelor semestriale". Nu putem a nu recunoaște că și tinerii noștri intelectuali afișează
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
nu e nici o tragedie: să fie acolo, la ei! Am văzut doar că nici "civilii" lui Emil Constantinescu nu duhneau a altceva decât a cinism securist și a prostie milițistă! Dar a-l instala pe fostul adjunct al lui Măgureanu, generalul (și încă rezervist!) ce s-a aflat în epicentrul unui scandal de ascultări ilegale mi se pare nu doar o tâmpenie fără margini, ci și un semn al disperării lui Adrian Năstase. Dacă premierul își imaginează că a pus mai-mare
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]