5,440 matches
-
mecanism sau sistem în interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației nemijlocite, lecțiile de istorie unde sunt invocate evenimente din trecut cu înlănțuirea lor temporală și cauzală, geometrie și activitățile practice unde sunt folosite modele în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv‑practice și activ‑participative, formarea la elevi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv‑practice și activ‑participative, formarea la elevi a unor algoritmi de utilizare a mijloacelor schematice și simbolice specifice anumitor discipline sau activități școlare (geometrie, desen, citit‑scris, activități la care se utilizează semne convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.). Memorarea este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
adapta și corela mai bine cu cei din jur. Cunoașterea generalizată a spațiului este accesibilă și deficienților de vedere, cu condiția acumulării unui număr mare de reprezentări spațiale și asigurării elementelor instructive necesare (formarea deprinderilor de măsurare și construire, învățarea geometriei, utilizarea modelelor, cunoașterea planurilor și a hărților geografice). Orientarea spațială a deficiențelor vizual este dependentă și de mărimea spațiului și de analizatorii implicați. Mecanismul orientării spațiale are un caracter de sistem și se formează prin interacțiunea diferiților analizatori (olfactiv, tactil
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este însă decât celălalt, dublul. Totul se învârtește în cerc, precum în halucinantul poem Nănești, camera, blocul, casa sunt pe rând carceră, corabie a nebunilor, bâlci derizoriu, sicriu, arcă pândită de distrugere și ambiguu destinată salvării. Orașul, alt loc al geometriei morții, este împărțit în două de un râu: pe un mal așteaptă eul, pe celălalt mal așteaptă celălalt; când podul care unește cele două maluri se prăbușește, eu și celălalt pornesc unul spre altul, după o pândă și o așteptare
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
București, 1967; Aristide Charpentier, Marcel Mayan, Balada vremii care trece, București, 1967; Poezia nordică modernă, I, îngr. și introd. trad., București, 1968 (în colaborare); Egner, Bandiții din Cardemomme, București, 1968; Max Frisch, Biografia timpului fugar. Don Juan sau Dragostea pentru geometrie, București, 1968; Emily Dickinson, Versuri, pref. Dan Grigorescu, București, 1969, Poeme, București, 1974, Poeme, introd. trad., București, 1977; Weöres Sandor, Versuri, București, 1972; Edith Irene Södergran, Poeme, pref. A.E. Baconsky, București, 1972; Berde Mária, Vatra încinsă, pref. trad., București
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
submediocre fie în pictură, fie în literatură, fie în sculptură și muzică. Trebuie să sădim în firile speriate, revoltate, ale publicului, plăcerea contemplării formelor noi de artă.” Aceste „forme noi” sunt identificate în constructivism. Comparat cu „a patra dimensiune” din geometrie, acesta ar depăși „romantismul expresionismului” și ar tinde spre „armonie abstractă” și „creație pură”, urmărind sinteza elementelor esențiale. O asemenea artă este socotită ultima expresie a veacului și a timpurilor moderne, „în secolul automobilului și al avionului”. În timp ce „sămănătorismul blamează
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
Întocmai ca moraliștii clasici, dar, evident, în primul rând cu mijloacele de narațiune și prezentare ale unui romancier, analiza sa se aplică asupra marilor pasiuni umane, în care lămurește elementele constitutive, în treptata lor însumare, cu un adevărat „spirit de geometrie”. TUDOR VIANU SCRIERI: Versuri. Ideea. Ciclul morții, București, 1923; Suflete tari (Nebunia lui Andrei Pietraru), București, 1925; Mitică Popescu, București, 1928; Substanțialism, București, 1928; Teatru, București, 1929; Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, I-II, București, 1930; Danton
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
rezumate academice -, anunță totuși liniile de forță ale preocupărilor lui M.: conceptul de balcanism, literatura balcanică, problema structurii și a formei literare, a „mentalității estetice” sau a morfologiei culturii. Volumele următoare, Literatura română și spiritul sud-est european (1976), La marginea geometriei (1979), Permanențe literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989), dezvoltă o teorie comparatistă a balcanismului literar românesc și sud-est european, definitivată în trilogia Balcanismul literar românesc (2002), care reunește și actualizează texte mai vechi, aduce completări
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
1982) și Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului (1993) -, a editat o antologie din scrierile lui Anton Pann (1973), volumul Amalgam de Liviu Rebreanu (1976) ș.a. SCRIERI: Orientări critice, Cluj, 1972; Literatura română și spiritul sud-est european, București, 1976; La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979; Paul Zarifopol între fragment și construcție, București, 1982; Permanențe literare românești din perspectivă comparată, București, 1986; Alchimia mileniului, București, 1989; Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului, Cluj-Napoca, 1993; Esențe, Cluj-Napoca, 1994; Cântecul lui Leonardo, București, 1995; Călcâiul lui Delacroix
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
spiritul sud-est european”, AFT, 1977, 9; Alexandru Duțu, La Littérature roumaine et l’esprit sud-est européen, REVR, 1977, 3; Valentin Tașcu, Despre un balcanism „fără margini”, ST, 1979, 12; Alexandru Duțu, Avatarurile balcanismului, RL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, „La marginea geometriei”, F, 1980, 5; Alexandra Anastasiu-Popa, L’Esprit sud-est européen, RSE, 1982, 2; Iosif Cheie-Pantea, Zarifopol în actualitate, O, 1983, 13; Valentin Tașcu, „Paul Zarifopol între fragment și construcție”, CNT, 1983, 20; Cornel Ungureanu, Singur printre comparatiști, O, 1986, 51; Adrian
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
modern și postmodernismul, TR, 1992, 42; Ulici, Lit. rom., I, 493-496; Horia Bădescu, Ieșirea din Europa, București, 1996, 48-49; Radu G. Țeposu, Vârsta a treia a modernismului, „Cuvântul”, 1996, 10; Gheorghe Glodeanu, „Poetica postmodernismului”, PSS, 1997, 1-2; Mircea Bențea, Nostalgia geometriei, F, 1997, 33; Micu, Scurtă ist., IV, 151-152; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 163-168; Spiridon, Interpretarea, 176-180; Ion Pop, Claritatea gândului, RL, 1999, 29; Mircea Martin, Rigoarea cu sine însuși, RL, 1999, 29; Ileana Mălăncioiu, Mintea și
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
defel neglijabilă, determină, la Ioana Em. Petrescu, profesarea riguroasă și exactă a categoriilor disciplinelor angajate în demersul științific întreprins. Refuzându-și „frivolitatea” lecturilor influențate de componenta emoțională a receptorului, chiar și avizat, ea raționează sacrificând impresiile, obținând în schimb o geometrie a interpretării, marca și expresia studiului pasionat, fascinat de conceptele disciplinelor [...], dar și de mesajul textelor chemate să depună mărturie prin semn și semnificație și să dea seama de destinul lor atât de dependent de cititor și de disciplina lecturii
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
ceea ce în mod obișnuit dă substanță jurnalelor: faptele mărunte și adesea lipsite de sens ale zilei. Poate că acest demers are rolul de a exorciza realul, deloc generos cu scriitorul de-a lungul întregii sale vieți. Undeva el spune că „geometria de aer te poate scăpa de oamenii amenințători”. Ca atare, își construiește un spațiu propriu, fapt cu pregnanță sensibil mai cu seamă în primul volum de jurnal, Ocheanul întors (1977), unde, deși dă o mare concretețe lumii cu care vine
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
după o jumătate de veac, diatriba lui Ion Barbu împotriva „poeziei leneșe”. Căci acesta e etalonul criticului: lirismul „pur”, adeverit - în opinia sa - de „nevoia, adânc resimțită de marea poezie a primei jumătăți de secol, a unei retrageri într-o geometrie purificată de elemente figurative, desprinsă de reprezentări”. La fel stau lucrurile în Repere critice, unde textele sunt animate de același spirit pozitivist. Alegându-și drept criteriu „modul cum s-a privit critica pe ea însăși”, comentatorul realizează o clasificare sistematică
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
în Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia și muzica. Din 1510 va fi paj la Curtea din Buda regelui Vladislav II, până la moartea acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal și canonic de Pécs (1518), arhidiacon de Komáron (1522) și
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
cunoștință cu exactitate de atâta la sută” (p. 96). Știința este deci expresia realității, și nu o Înhorbotare țesută de inteligența noastră asupra faptelor lumii care ne Înconjoară. În adevăr, matematicile nu sunt decât expresia numerică sau măsurată a realități. „Geometria este născută din experiență și nu pierde atingerea cu intuiția spațială”, cum o spune d1 Picard (pp. 3, 5 și 23) și d1 Tannery adaugă că „nu se poate tăgădui că ideea de droalotă și de plan ne-a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numai științele realității exterioare, ci și logica Întreagă care nu Împrumută nimic de la lumea exterioară. Este adevărat că, În ultimele timpuri, ceea ce părea mai temeinic În științe, principiile geometrice, au fost puse la Îndoială. S-au iscodit anume mai multe geometrii care ar răsturna oarecare adevăruri ale geometriei euclidiene, care păreau nestrămutate, bunăoară postulatul lui Euclid, că prin un punct dat nu se poate duce la o dreaptă decât o singură paralelă sau teorema că suma unghiurilor unui triunghi este egală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întreagă care nu Împrumută nimic de la lumea exterioară. Este adevărat că, În ultimele timpuri, ceea ce părea mai temeinic În științe, principiile geometrice, au fost puse la Îndoială. S-au iscodit anume mai multe geometrii care ar răsturna oarecare adevăruri ale geometriei euclidiene, care păreau nestrămutate, bunăoară postulatul lui Euclid, că prin un punct dat nu se poate duce la o dreaptă decât o singură paralelă sau teorema că suma unghiurilor unui triunghi este egală cu două unghiuri drepte. Dar aceste geometrii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
geometriei euclidiene, care păreau nestrămutate, bunăoară postulatul lui Euclid, că prin un punct dat nu se poate duce la o dreaptă decât o singură paralelă sau teorema că suma unghiurilor unui triunghi este egală cu două unghiuri drepte. Dar aceste geometrii, care poartă numele negativ de ne-euclidiene, presupun niște condiții de spațiu nereal și În acest caz nu este decât prea firesc lucru ca raționamentul geometric „ne-euclidian” să conducă la concluzii altele decât acelea care plecaseră de la datele spațiului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lucru ca raționamentul geometric „ne-euclidian” să conducă la concluzii altele decât acelea care plecaseră de la datele spațiului real, așa precum și silogismul poate, prin mecanismul său logic, nestrămutat, să conducă la concluzii cu total false, dacă astfel sunt premisele lui. Geometria lui Euclid este nu numai cea mai Îndemânatică, cum o crede d1 Poincarré, ci singura adevărată, căci ea se Întemeiază pe realitate, și nu este decât o singură realitate, aceea pe care o percepem prin simțurile noastre. Nu poate fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realitate „inteligibilă” și, chiar dacă voim să Închipuim alte soiuri de realități prin imaginație, aceste realități imaginare nu pot niciodată s-o dărâme pe aceea pe care o vedem, o auzim și o pipăim. De aceea și d1 Tannery zice că „geometria care este aplicată realității concrete este geometria euclidiană, ale cărei axiome au un caracter așa de intuitiv, că ele pot fi privite ca făcând parte din concepția noastră a lumii din afară” (p. 37). Este În adevăr admis În principiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alte soiuri de realități prin imaginație, aceste realități imaginare nu pot niciodată s-o dărâme pe aceea pe care o vedem, o auzim și o pipăim. De aceea și d1 Tannery zice că „geometria care este aplicată realității concrete este geometria euclidiană, ale cărei axiome au un caracter așa de intuitiv, că ele pot fi privite ca făcând parte din concepția noastră a lumii din afară” (p. 37). Este În adevăr admis În principiu de către știință, că realitatea slujește de control
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
D1 Bouasse susține, de altă parte, că „principiile fundamentale slujesc a crea formele, adică a trage din propoziție un șir Întreg de sorite” (p. 78); că „faptele vin să se așeze În forme” (p. 79); că „forma abstractă studiată de geometrie are meritul de a reda legea reflexiunii ca un caz particular al legii refracției” (p. 81). Toți acești termeni, cu sferă mai mult sau mai puțin Întinsă, Înseamnă niște generalități abstrase de pe fapte similare și sunt echivalentul termenului lege. Asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după ce a murit, tatălui său i-a fost conferită o medalie de aur pentru munca depusă în cercetarea embrionului. După ce a urmat cursurile “Kaiser Wilhelm” Gymnasium la Universitatea din Breslau, din 1901, Born a început să manifeste interes pentru matematică - geometria fiind prima sa pasiune - și apoi pentru fizică. În 1904 Born și-a început studiile la Universitatea din Göttingen, sub îndrumarea unui important fizician, Hermann Minkowski, si a matematicianului David Hilbert, al cărui asistent avea să devină în 1905. Aceasta
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cu care a început aventura „cărturărească” a lui N. este cea de mathesis universalis și către sfârșitul vieții a ajuns la ideea „devenirii întru ființă”. În Mathesis sau Bucuriile simple, pe urmele lui Blaise Pascal, care distingea între spiritul de geometrie și cel de finețe, cu alte cuvinte între spiritul științific și cel literar-artistic, autorul nuanțează distincția spre a o prelungi etic și a întemeia speculativ ideea „bucuriilor simple”, a simplității și a modestiei, cu corolarul excesului în puțin, pentru a
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]