2,301 matches
-
militar și remodelarea raporturilor de forțe în spațiul politico-geografic A. Particularitățile dinamicii potențialului militar în spațiul arabofon Pentru investigarea evoluției potențialului militar a fost calculată valoarea indicelui M pe ani-reper la intervale decenale, pentru perioada 1950-2008. Spre deosebire de indicele de potențial geopolitic I, care a fost calculat pentru întreaga perioadă de referință indiferent de statutul politico-juridic al teritoriilor analizate, indicele de potențial militar M a fost calculat doar pentru intervalul postindependență al fiecărui stat, deoarece parametrii militari avuți în vedere (efectivele militare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
fost susținută în bună măsură de creșterea economică pusă pe seama exploatării resurselor petro gazeifere și reinvestirii ulterioare a petrodolarilor obținuți, fapt ce a permis alocarea unor sume mari de la buget pentru cheltuielile militare. Prin urmare, această categorie cuprinde asemenea atuu geopolitic, iar valorile mari și negative reliefează slăbiciunile potențialului de putere ale unor state care nu beneficiază de un atare atu providențial. Valorile reziduale minime (între -1 și 1) dau imaginea situației de echilibru în constituirea potențialului de forță, limite între
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
între care nu se regăsește însă niciun stat arabofon, ci doar Israelul. a. Valorile reziduale peste 3 caracterizează statele care, chiar dacă nu dețin un potențial militar prea ridicat, dispun de organisme militare bine structurate, susținute de un atu de potențial geopolitic bine valorificat. Este cazul statelor petroliere de la Golful Persic, pentru care hidrocarburile reprezintă principalul element ce a susținut constituirea dispozitivelor armate: Oman (ε=5,5 - valoarea maximă în spațiul arab), E.A.U., Bahrain, Qatar. Apoi sunt statele pentru care poziția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
statelor petroliere de la Golful Persic, pentru care hidrocarburile reprezintă principalul element ce a susținut constituirea dispozitivelor armate: Oman (ε=5,5 - valoarea maximă în spațiul arab), E.A.U., Bahrain, Qatar. Apoi sunt statele pentru care poziția geostrategică deosebită reprezintă atuul geopolitic ce a stat la baza construirii unor dispozitive militare, nu de mari dimensiuni cantitative, dar de un bun nivel calitativ: Maroc, Tunisia și Malta. b. Valorile reziduale cuprinse între 1,1 - 3 particularizează fie unele state petroliere (Arabia Saudită, Libia), fie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Valorile reziduale cuprinse între -1 - +1 sunt caracteristice statelor echilibrat dezvoltate, care își bazează potențialul de putere pe o multitudine de factori de sustenabilitate. Niciun stat arab nu se regăsește în această categorie, ca o dovadă a exclusivismului elementelor cadrului geopolitic pe care își fundamentează capacitățile militare și unilateralismului atuurilor de asigurare materială a organismelor de apărare. Israelul este singurul stat din proximitatea arealului arab care se încadrează aici (ε=0,2), fiind unul dintre statele lumii ce își sprijnă potențialul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Comore și Teritoriile palestiniene mențin dispozitive militare cu un potențial simbolic. e. Valorile reziduale mai mici de -3 caracterizează cele mai paupere entități din spațiul arabofon, al căror potențial militar aproape nul, se datorează lipsei oricărui element favorizant al cadrului geopolitic, în absența căruia nu-și pot organiza nici măcar sistemul social în condiții minimal acceptabile, nicicum cel militar: Ciad, Eritrea, Somalia, Sahara Occidentală. B. Corelații calitative și materializarea lor spațială Clasificarea separată a statelor pe cele două componente de analiză (potențialul militar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
nu-și pot organiza nici măcar sistemul social în condiții minimal acceptabile, nicicum cel militar: Ciad, Eritrea, Somalia, Sahara Occidentală. B. Corelații calitative și materializarea lor spațială Clasificarea separată a statelor pe cele două componente de analiză (potențialul militar și respectiv potențialul geopolitic), impune efectuarea unor corelații comparative pentru evidențierea unui numitor comun de evaluare și interpretare. Pentru aceasta am ales procedura interpolării calitative a statutului lor în ambele registre de evaluare, pe baza unei diagrame tipologice rectangulare, în careurile căreia sunt plasate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
careurile căreia sunt plasate statele la intersecția liniilor și coloanelor corespunzătoare calității lor din ambele clasificări (Tabelul nr. 99). Rezultatele interpolării calitative pe diagramă relevă următoarele elemente: - toate cele trei entități considerate state puteri din punctul de vedere al potențialului geopolitic se identifică cu cele trei supraputeri mondiale sub aspectul potențialului militar (S.U.A., Republica Populară Chineză, Federația Rusă); - nu toate cele 24 state-pivot sub aspect geopolitic reprezintă și puteri militare regionale: 10 sunt state-pivot și totodată puteri militare regionale, iar 14
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
următoarele elemente: - toate cele trei entități considerate state puteri din punctul de vedere al potențialului geopolitic se identifică cu cele trei supraputeri mondiale sub aspectul potențialului militar (S.U.A., Republica Populară Chineză, Federația Rusă); - nu toate cele 24 state-pivot sub aspect geopolitic reprezintă și puteri militare regionale: 10 sunt state-pivot și totodată puteri militare regionale, iar 14 sunt state pivot cu potențial militar de importanță locală; - dintre cele 166 entități statale periferice de pe Glob, marea majoritate (148 state) sunt state periferice cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cu potențial militar de importanță locală, 2 sunt puteri militare regionale, iar restul de 18 entități statale au un potențial militar nul (nu dispun de forțe armate). Invers spus, puterile militare regionale au, de regulă, valențe de state-pivot sub aspect geopolitic, cu excepția a 2 dintre ele (Coreea de Nord și Pakistan), ce aparțin spațiilor periferice, iar entitățile cu potențial de forță nul aparțin în totalitate arealelor periferice. Încadrarea statelor arabofone în diagrama specificată, reliefează apartenența lor la următoarele categorii calitativ-spațiale (fig. 153): a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
iar entitățile cu potențial de forță nul aparțin în totalitate arealelor periferice. Încadrarea statelor arabofone în diagrama specificată, reliefează apartenența lor la următoarele categorii calitativ-spațiale (fig. 153): a. Statele-pivot puteri militare regionale se caracterizează prin valori ale indicelui de potențial geopolitic cuprins între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar între 10,1 40. Ele reprezintă, după supraputerile mondiale, eșalonul al doilea pe mapamondul politico-militar, sub aspectul importanței și capacității lor de a organiza spațiul geopolitic global. Egiptul este singurulstat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ale indicelui de potențial geopolitic cuprins între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar între 10,1 40. Ele reprezintă, după supraputerile mondiale, eșalonul al doilea pe mapamondul politico-militar, sub aspectul importanței și capacității lor de a organiza spațiul geopolitic global. Egiptul este singurulstat arab încadrabil acestei categorii, fapt ce-i conferă atuul preemțiunii politice, economice și militare în spațiul arab, atribute conștientizate, asumate și folosite de statul egiptean în competiția cu Arabia Saudită pentru ocuparea portofoliului de lider al lumii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
economice și militare în spațiul arab, atribute conștientizate, asumate și folosite de statul egiptean în competiția cu Arabia Saudită pentru ocuparea portofoliului de lider al lumii arabe. b. Statele-pivot cu potențial militar de importanță locală au valori ale indicelui de potențial geopolitic între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar între 0,1-10. Dispun de un nivel de dezvoltare ridicat, în concordanță cu potențialul geopolitic, pe care l-au folosit însă într-o mai mare măsură pentru asigurarea dezvoltării socio-economice, decât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lumii arabe. b. Statele-pivot cu potențial militar de importanță locală au valori ale indicelui de potențial geopolitic între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar între 0,1-10. Dispun de un nivel de dezvoltare ridicat, în concordanță cu potențialul geopolitic, pe care l-au folosit însă într-o mai mare măsură pentru asigurarea dezvoltării socio-economice, decât pentru constituirea unei mașini de putere militară, deși unele dintre ele înregistrează un potențial militar apropiat de limita inferioară a puterilor militare regionale (Iran
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ale acestei categorii se regăsesc două state arabe, Arabia Saudită și Maroc, în calitatea lor de piloni de putere situați la limita estică, respectiv vestică a spațiului arab. c. Statele periferice cu potențial militar de importanță locală au valori ale potențialului geopolitic sub 20 și ale potențialului militar între 0,1-10 și sunt cele mai numeroase atât la scară mondială (148 state), cât și la nivelul spațiului arabofon (21 state). Acestea alcătuiesc masa citoplasmatică a spațiului politicogeografic, care în cazul lumii arabofone
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
grila de potențial a marilor unități continental-regionale Marile blocuri regional-continentale din proximitatea spațiului arabofon sunt arii cu caracteristici diferite din punctul de vedere al corelației dintre valorile celor doi indici de potențial. Asia nearabă este un spațiu putere sub aspect geopolitic și un spațiu de putere regională din punct de vedere militar, iar Uniunea Europeană este o arie pivotală din punct de vedere geopolitic și de putere regională sub aspect militar. Africa subsahariană în schimb, este un areal periferic și cu potențial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
vedere al corelației dintre valorile celor doi indici de potențial. Asia nearabă este un spațiu putere sub aspect geopolitic și un spațiu de putere regională din punct de vedere militar, iar Uniunea Europeană este o arie pivotală din punct de vedere geopolitic și de putere regională sub aspect militar. Africa subsahariană în schimb, este un areal periferic și cu potențial militar de importanță locală (Tabelul nr. 100). B. Registrul comercial arab în cadrul comerțului mondial Deși volumul total al comerțului statelor arabofone (1668
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
periferia unor blocuri teritorial-geopolitice, spațiul arabofon pare că s-a obișnuit cu acest rol de periferie intermediară pe care, în timp, a învățat să și-l asume și să-i folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
se amplifică tendința începută în epoca antebelică, dar în parametrii noii situații tensionate a lumii bipolare și în condițiile apariției câtorva noi actori pe scena raporturilor de interese în regiune. Practic, abia acum lumea arabă își ia în serios valențele geopolitice derivate din așezarea sa în perimetrul Rimland-ului circumeurasiatic, în aria căruia au fost externalizate stările conflictuale ale războiului rece. Este una din realitățile regionale care a venit să confirme o dată în plus tezele afirmate de teoriile geopoliticii clasice ale lui
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în serios valențele geopolitice derivate din așezarea sa în perimetrul Rimland-ului circumeurasiatic, în aria căruia au fost externalizate stările conflictuale ale războiului rece. Este una din realitățile regionale care a venit să confirme o dată în plus tezele afirmate de teoriile geopoliticii clasice ale lui Sir Halford Mackinder (teoria zonei-pivot eurasiatice), Alfred Thayer Mahan (teoria puterii maritime) și Nicholas J. Spykman (teoria țărmurilor Rimland-ului); spațiul arabo-asiatic se încadrează perfect în raza semicercului interior (aria interior-pivotală) din teoria lui Mackinder, iar statele nord-africane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Internațional, București-Chișinău, 2003. Onișoru, Gheorghe, "Gheorghe I. Brătianu și viața politică (1944-1947)", în Xenopoliana, VII, 1999, nr.1-2, pp. 37-44. Otu, Petre, "Gheorghe Brătianu-supravegheat", în Magazin Istoric, 1999, nr. 12, pp. 43-48. Otu, Petre, "Gh. I. Brătianu și exigențele situației geopolitice a României", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, pp. 39-47. Otu, Petre, " Gh. I. Brătianu un istoric printre politicieni", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1, pp. 24-28. Otu, Petre, "Gheorghe I. Brătianu și "Biroul Păcii"", în Dosarele Istoriei , 2003, nr.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vorbi de o anumită limită ecologică la care se ajunge dincolo de care se intră în stagnare, sau criză. Mulți spun că aceasta a fost cazul cu Imperiul Roman. Sistemul nu a mai funcționat datorită limitelor impuse de tehnologie și condițiile geopolitice. Ceea ce au realizat romanii este uluitor, atât de uluitor încât perioada următoare a fost stigmatizată ca fiind cea mai întunecată... Se merge până acolo încât se spune ca civilizația umana ar fi fost cu o mie de ani mai avansată
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
literal înseamnă "culegeri de hărți geografice"120, făcându-se referință la condamnarea de către Zeus a gigantului Atlas 121, pedepsit să poarte pe umerii săi cerul, sunt utilizate în numeroase domenii ale cunoștințelor umane (geografice, desigur, dar și istorice, economice, demografice, geopolitice, vitivinicole etc.) adaptându-se tehnicilor moderne de comunicare (Compact Disc Read only memory, CR-Rom, spre exemplu). III. Vinul pe continentul american Vechea Lume viticolă cedează terenul podgoriilor noii lumi: arta viței de vie și a vinului nu mai este apanajul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea, viziunea postmodernă și recursul la intertextualitate, cărora li se adaugă, pentru prima oară în beletristica lui Ț., o componentă realistă și alta ținând de meditația pe teme civice și geopolitice, se regăsesc, îmbinate complex, în Hotel Europa, carte distinsă cu un premiu UNESCO, considerată de critică drept primul roman important care se referă la realități de după 1989 (acțiunea e databilă: 21 decembrie 1989 - toamna lui 1991). Sub aparențe de roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]