KorAP: Find »[drukola/base=german & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...486 >

12,132 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

tehnică apărută aproape în același timp cu inventarea avionului 36. La începutul Primului Război Mondial, în august 1914, Forțele Aeriene Regale Britanice au realizat supravegherea aeriană a trupelor germane care înaintau pe teritoriul Belgiei 37. Odată cu încheierea primei perioade a mișcării, când germanii și armatele aliate s-au trezit față în față de-a lungul unui front ce se întindea din Elveția până la Marea Nordului, supravegherea aeriană a fost considerată un substitut pentru acțiunile de patrulare ale cavaleriei, care nu mai putea parcurge zona

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Această metodă a fost utilizată nu numai pentru a depista dispunerea și deplasarea forțelor inamice, ci și pentru a urmări progresele tehnologice. Prin urmare, britanicii au folosit fotorecunoașterea aeriană și alte surse de informații pentru a spiona descoperirile tehnice ale germanilor, cum ar fi sistemele radiogoniometrice pe care germanii le-au inventat pentru a-și ghida bombardierele către ținte din Anglia, noile radare aeriene de apărare, precum și rachetele V-1 și V-239. Exemplele oferite până acum din domeniul fotorecunoașterii datează

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
a depista dispunerea și deplasarea forțelor inamice, ci și pentru a urmări progresele tehnologice. Prin urmare, britanicii au folosit fotorecunoașterea aeriană și alte surse de informații pentru a spiona descoperirile tehnice ale germanilor, cum ar fi sistemele radiogoniometrice pe care germanii le-au inventat pentru a-și ghida bombardierele către ținte din Anglia, noile radare aeriene de apărare, precum și rachetele V-1 și V-239. Exemplele oferite până acum din domeniul fotorecunoașterii datează din perioada războiului. Acest lucru nu este întâmplător

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
utilizări ale comint, documentată public, datează din timpul Primului Război Mondial, atunci când Marina britanică a făcut eforturi să afle la timp dacă Germania intenționa să se aventureze în Marea Nordului. În plus, la începutul războiului, britanicii au deteriorat cablurile de telegraf submarine ale germanilor care legau Germania de America, Africa și Spania. În consecință, „telegramele” diplomatice dintre Germania și zonele respective trebuiau să fie transmise prin radio, riscând să fie interceptate de stațiile britanice de monitorizare 61. În ciuda succeselor timpurii, al Doilea Război Mondial

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
britanice de monitorizare 61. În ciuda succeselor timpurii, al Doilea Război Mondial a fost evenimentul care a marcat perioada de înflorire a activității de culegere a informațiilor din comunicații de către britanici, precum și de americani. Prin operațiunile denumite „Ultra” și „Magic”, comunicațiile germanilor și japonezilor au fost interceptate și decodate, iar un număr enorm de informații corecte au fost puse cu operativitate la dispoziția liderilor politici și militari din Marea Britanie și America. În timp ce evaluarea adevăratelor proporții ale impactului asupra desfășurării războiului rămâne în

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
cât și în timpul acestuia, Marile Puteri ale Europei dețineau birouri speciale unde se decriptau mesajele militare și diplomatice străine. De exemplu, la începutul Primului Război Mondial englezii au obținut (de pe navele capturate sau scufundate) copii ale principalelor liste de coduri maritime germane. Germanii au luat măsuri suplimentare de siguranță, criptând mesajele deja codate; cu toate acestea, britanicii au reușit să le descifreze 3. Totuși, cel mai important succes criptanalitic englez l-a reprezentat descifrarea codurilor folosite de diplomația germană. La data de 17

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
celui de-al Doilea Război Mondial englezii cunoșteau, din interceptarea și decriptarea comunicațiilor, traseul exact al navelor germane care transportau provizii pe Mediterană, pentru forțele generalului Erwin Rommel aflate în Africa de Nord. Cu toate acestea, pentru a nu le trezi suspiciuni germanilor în privința securității comunicațiilor, englezii acționau conform regulii care prevedea că nici o navă nu poate fi atacată înainte de a fi survolată de aeronavele de recunoaștere, astfel acordându-le germanilor o explicație despre modul în care englezii au reușit să le identifice

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
observații directe decât prin experiment. De exemplu, R.V. Jones, șeful departamentului de informații al Ministerului Aviației din Marea Britanie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, povestește cum teoria sa privind natura primului sistem de semnale radio (Knickebein) folosit de către germani ca instrument de navigație pentru bombardiere a fost confirmată în momentul în care un avion echipat cu receptoare speciale, ce zbura într-o anumită zonă desemnată de el, a recepționat semnalele radio pe care a prezis că le va capta

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de a evita un atac direct împotriva Franței, prin efectuarea unor operațiuni militare în Belgia care au fost urmate de desfășurări de trupe de-a lungul graniței franco-belgiene. Totuși, pentru a pune în aplicare acest plan, a fost nevoie ca germanii să arunce rezerviștii în luptele din linia întâi; în caz contrar, nu ar fi avut destui oameni pentru teatrul de operațiuni care se desfășura pe flancul belgian și pentru pozițiile defensive de-a lungul graniței franco-germane. Comandanții francezi dețineau informații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
care le-au subestimat, considerându-le nerealiste: ei au refuzat să creadă că omologii lor germani ar trimite în linia întâi rezerviștii din moment ce ei înșiși nu ar fi făcut acest lucru. Astfel, francezii au interpretat greșit locul unde vor ataca germanii - nu din cauza lipsei informațiilor, ci fiindcă nu au vrut să înțeleagă faptul că armata germană ar putea opera altfel decât ei36. În cele din urmă, când operațiunile militare sunt iminente sau chiar încep să se desfășoare, trebuie să existe informații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
R.V. Jones analizează acest fenomen atunci când prezintă activitatea de informații desfășurată de britanici pe linie tehnico-științifică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Într-o concluzie formulată pe marginea unui raport informativ privind racheta balistică V-2, pe care germanii au realizat-o spre sfârșitul războiului și au lansat-o pentru prima dată asupra Londrei la data de 8 septembrie 1944, Jones trece în revistă cele patru posibilități legate de o realizare tehnică: în acest caz, britanicii fie reușesc, fie

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
spre sfârșitul războiului și au lansat-o pentru prima dată asupra Londrei la data de 8 septembrie 1944, Jones trece în revistă cele patru posibilități legate de o realizare tehnică: în acest caz, britanicii fie reușesc, fie nu reușesc, iar germanii, la rândul lor, reușesc sau nu. Sindromul „aici nu s-a inventat” se materializează atunci când: ...specialiștii noștri fie eșuează, fie nu încearcă, șiarț germanii reușesc. Acesta este cel mai interesant caz din activitatea serviciilor de informații, dar este greu de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
posibilități legate de o realizare tehnică: în acest caz, britanicii fie reușesc, fie nu reușesc, iar germanii, la rândul lor, reușesc sau nu. Sindromul „aici nu s-a inventat” se materializează atunci când: ...specialiștii noștri fie eșuează, fie nu încearcă, șiarț germanii reușesc. Acesta este cel mai interesant caz din activitatea serviciilor de informații, dar este greu de depășit prejudecata că, întrucât noi nu am realizat un lucru, acesta este imposibil sau absurd. În schimb, atunci când analizează realizarea germanilor, specialiștii noștri se

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
nu încearcă, șiarț germanii reușesc. Acesta este cel mai interesant caz din activitatea serviciilor de informații, dar este greu de depășit prejudecata că, întrucât noi nu am realizat un lucru, acesta este imposibil sau absurd. În schimb, atunci când analizează realizarea germanilor, specialiștii noștri se transformă, de fapt, în novici și, ca atare, pot emite ipoteze mai hazardate decât cele ale serviciilor de informații șadică ale analiștilor de informații care nu sunt specialiști în tehnologia respectivăț, care au cel puțin avantajul unui

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
dirijat și au controlat spionajul german din țara lor”40. După ce au prins un agent german la întoarcerea acestuia din Germania în Marea Britanie chiar la începutul războiului 41, britanicii au construit o rețea de presupuși agenți germani, lăsându-i pe germani să creadă în ei până la sfârșitul războiului. Printre altele, agentul inițial a furnizat informații în baza cărora germanii au emis acte de identitate false pentru a trimite alți agenți, care urmau să fie parașutați sau transportați cu barca, facilitând astfel

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
acestuia din Germania în Marea Britanie chiar la începutul războiului 41, britanicii au construit o rețea de presupuși agenți germani, lăsându-i pe germani să creadă în ei până la sfârșitul războiului. Printre altele, agentul inițial a furnizat informații în baza cărora germanii au emis acte de identitate false pentru a trimite alți agenți, care urmau să fie parașutați sau transportați cu barca, facilitând astfel capturarea lor de către britanici. În alte cazuri, noii agenți trebuiau să-i contacteze pe cei care erau deja

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
folosiți pentru a susține stratagema prin care nemții au fost convinși că debarcarea din Ziua Z va avea loc la Calais, și nu în Normandia 42. Datorită acestui succes al criptologiei (Ultra), serviciile de informații britanice au putut studia reacția germanilor la informările și dezinformările raportate de agenții dubli. Printre altele, au putut observa care dintre rapoarte erau înaintate înaltei conducere din Berlin și dacă liderii aveau încredere în informațiile furnizate. Acest feedback a fost vital pentru atingerea obiectivului de dezinformare

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Acest feedback a fost vital pentru atingerea obiectivului de dezinformare, deoarece le-a permis britanicilor să scoată în evidență anumite elemente pe care nemții le trecuseră cu vederea sau să modifice mesajele pentru a alunga orice umbră de îndoială din partea germanilor. Controlarea rețelei de spionaj inamice a avut însă prețul ei: rețeaua trebuia să producă suficiente informații încât să satisfacă cerințele germanilor. În plus, informațiile pe care le producea nu puteau fi combătute prea ușor cu ajutorul informațiilor primite de germani pe

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pe care nemții le trecuseră cu vederea sau să modifice mesajele pentru a alunga orice umbră de îndoială din partea germanilor. Controlarea rețelei de spionaj inamice a avut însă prețul ei: rețeaua trebuia să producă suficiente informații încât să satisfacă cerințele germanilor. În plus, informațiile pe care le producea nu puteau fi combătute prea ușor cu ajutorul informațiilor primite de germani pe alte canale de culegere a informațiilor, inclusiv de la potențiali spioni ce nu fuseseră capturați. (S-a dovedit că aceștia nu existau

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
din partea germanilor. Controlarea rețelei de spionaj inamice a avut însă prețul ei: rețeaua trebuia să producă suficiente informații încât să satisfacă cerințele germanilor. În plus, informațiile pe care le producea nu puteau fi combătute prea ușor cu ajutorul informațiilor primite de germani pe alte canale de culegere a informațiilor, inclusiv de la potențiali spioni ce nu fuseseră capturați. (S-a dovedit că aceștia nu existau, dar, desigur, britanicii nu puteau să își dea seama de acest lucru decât în timp; la început au

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să își dea seama de acest lucru decât în timp; la început au fost nevoiți să presupună că ar putea exista alți agenți despre care nu știau.) Cu toate acestea, prețul plătit nu părea prea mare; din moment ce era posibil ca germanii să aibă o rețea de spionaj în Marea Britanie, era normal ca britanicii să o conducă. Coordonatorul Sistemului Încrucișat considera mai târziu că poate el și colegii săi au fost prea precauți, în sensul că britanicii au furnizat probabil mai multe

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
și colegii săi au fost prea precauți, în sensul că britanicii au furnizat probabil mai multe informații reale decât era nevoie și nu au folosit la maximum resursele de care beneficiau pentru a induce în eroare inamicul. Nu numai că germanii aveau mult mai puține canale auxiliare de informații decât credeau britanicii, prin care să verifice informațiile din Sistemul Încrucișat (așa cum am menționat mai sus, ei nu aveau nici un agent loial), ci au dovedit a avea extrem de multă încredere în agenții

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
în serviciul lor. Acest grad ridicat de încredere este ilustrat și prin eșuarea următorului plan: La un moment dat, unul dintre agenți a fost dirijat și s-a ordonat să se comporte într-un anume felț pentru a le arăta germanilor că este sub control, obiectivul fiind ca aceștia să își facă o idee falsă asupra metodelor noastre de a manipula un asemenea agent și el să îi convingă astfel că și ceilalți agenți sunt loiali. Teoria s-a dovedit a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Dezinformarea poate fi tactică sau strategică. Exemplele de dezinformare strategică sunt mai puțin numeroase, dar extrem de importante, cum ar fi operațiunea de dezinformare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prin care Aliații i-au indus în eroare pe germani cu privire la locația debarcării din Normandia 47. Operațiunile de dezinformare pe timp de pace nu sunt extrem de des întâlnite, sunt mai puțin cunoscute și uneori mai greu de depistat. Dintre cele mai spectaculoase astfel de operațiuni putem menționa ceea ce a fost

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
fie detectate de sistemele de interceptare inamice. Același efect ar putea fi obținut și în cazul forțelor terestre, dacă acestea s-ar folosi de linii terestre (comunicații prin telefon sau telegraf, cabluri optice etc.) în loc de unde radio, așa cum au procedat germanii înaintea ofensivei din Ardeni din decembrie 1944. De asemenea, dacă se cunosc orbitele sateliților de recunoaștere ai adversarilor, activitățile pot fi oprite și echipamentul camuflat sau mutat în locații acoperite în momentul în care satelitul se află deasupra acestora, având

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]