9,375 matches
-
una din acele stări de amurg în mijlocul vieții diurne, pline de "actes manqués de la vie". Adevărate potriviri de cuvinte: aceasta este poezia Arghezi, așezare mozaicală după o foarte primitivă preocupare de culoare, niciodată ridicată la vibrarea și incandescența modului interior. Gloria ei, pregătită în redacțiile foilor israelite, agitată de îngerul fierbinte Cocea, îmbrățișată din două părți de suprarealiștii și tradiționaliștii bucureșteni, revendicată de Viața românească, e cel mai indicat astru pentru peisagiul nostru literar: mahalagiu, agricol sau haiducesc. Domnul Arghezi face
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sau, aplicat poeziei, de-a dreptul ocară. El nu se referă decât la un aspect secundar al recentului proces de limpezire și concentrare realizat de poezie: recâștigarea prin cel mai recules act de amintire a unui sens pierdut de frumusețe. Glorie a îndelungatei dorinți, Idei! (Fr.) Invențiunea poetică, astfel înțeleasă, se așează imediat lângă marea experiență proustiană. Între învierea prin reminiscență activă a misteriosului Combray și preocuparea liricei înalte: ridicarea unui helenism neistoric, altfel adevărat (prezent în gândirea geometrică a lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
und Kugel, care tratează despre problema isoperimetrilor, spune într-un loc: " Această problemă care începe cu Dido din Cartagena și sfârșește cu Hermann Amandus Schwartz..." Cititorul neprevenit se înfioară de parcurgerea acestui coridor august, simte în preajmă adierea înaltă a gloriei. H. A. Schwartz apare canonizat, ca în hagiografii. Cei cari știu însă ceva despre prozaica persoană a marelui analist: gros și pătat de mâncări, totdeauna în redingote și joben, cu mustățile galbene de fum de țigară, iau seama că fraza în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
verme; 2) cel din 1808, de astronimie, despre modificările seculare, unde media aritmetic-geometrică e introdusă ca proces convergent de calculare a perioadei funcțiunilor eliptice (cazul armonic: al integralei lemniscatei). Sunt contribuții de primul ordin, dar nu pe ele se bazează gloria de teoretician al funcțiunilor, a lui Gauss, și nici pe manuscrise mai mult sau mai puțin complete, de felul fragmentelor de teoria numerelor din 1834 - și 1837, ci pe aluzii din schimbul său de scrisori cu astronomii, pe indicații umbroase
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
limitate la cazul remarcabil, armonic, cu înmulțire complexă, al lemniscatei; din 1798, cunoștea descompunerea funcțiunilor eliptice în produse infinite sau reprezentarea lor sub formă de câturi de serii tetha! Fără îndoială, e excesiv. Ne găsim în fața unui cult organizat al gloriei lui Gauss, de către lumea matematică de la Göttingen. Göttingen este orașul lui Gauss. Pe drept cuvânt, de altfel. Ce era Georg-Augustia, Universitatea din Göttingen, înainte de Gauss? Nici măcar o universitate obscură, dar venerabilă. Datà din 1725. Georg-Augusta s-a înălțat prin Gauss
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
decadei 30. Pentru matematicienii din afară de Göttingen (cei care sunt chemați la Göttingen își însușesc imediat fetișismul local), Gauss e mare matematician pe temeiul celor scrise, mergând până la manuscrisele cu un început de redactare, postume. Ce poate dori mai mult gloria unui matematician, decât să fie autorul celor două Disquisitiones: aritmetică și geometrică? Sau chiar a uneia singure dintre ele? - E de ajuns. Lumei de la Göttingen îi trebuie însă mai mult: un titan, sub fruntea căruia va fi viscolit ideile unui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în sfârșit, însemnările conțin deduceri, independente, a formulelor de trigonometrie neeuclidiană, mult după ce Bolyai și Lobacevski construiseră trigonometriile lor. Să ne grăbim să adăugăm însă că toate acestea nu-l fac pe Gauss creatorul inedit al geometriei neeuclidiene, așa cum fervenții gloriei sale par să pretindă. E sigur zvonul că Gauss se ocupă, în taină, cu această cercetare, a învestmîntat-o cu un mare prestigiu. Acesta e aportul principal al lui Gauss la crearea geometriei neeuclidiene, și este enorm. "Beoțienii", de care se
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
francez. Poetul nu se întoarce la poezia populară (sau într-o slabă măsură), ci la stratul balcanic al câmpiei dunărene, la muza de mahala bucureșteană și de folclor urban a lui Anton Pann. De aici, acea curioasă serie intitulată Isarlîc - "Gloriei lui Anton Pann" - cu Isarlîc, Nastratin Hogea la Isarlîc, Selim, în care mani-era e cu totul schimbată, deși virtuozitatea rămâne aceeași. Materialul verbal cosmic și hieratic este înlocuit prin material pitoresc; culoarea locală e obținută prin turcisme încrustate și armonizate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
comunități și grupuri din străinătate care ni s-au alăturat (Canada, Iralanda, UȘA, Republica Moldova,Anglia, Italia, Spania, Franța, Germania etc.),în 31 august, de Ziua LIMBII ROMÂNE POEZIE PREMIUL I - Lavinia Huțișoru Dumitriu / București - LIMBA ROMÂNĂ - Al.Florin Țene / Cluj - GLORIE LIMBII ROMÂNE - Jianu Liviu-Florian / Craiova- ODA LIMBII ROMÂNE PREMIUL ÎI - Iacob Cazacu-Istrati / Toronto / CANADA - ÎN LIMBA MEA ... - Tatiana Dabija / Chișinău / R.Moldova - LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - Melania Rusu Caragioiu / Canada - DOR DE PLAI ȘI DOR DE GRÂI - Moldovan V. Dorin
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
Natura da omului grâu, dar omul trebuie să-l macine. Dumnezeu dă omului voința, dar omul trebuie să facă alegerea corectă.” Pornind de aici, rezultatul este acela că „alegându-L pe Hristos devenim moștenitorii Săi, ai tuturor bogățiilor și ai gloriei Sale.” În povestirea „Oile ascultătoare”, scopul educativ al cărții „ Între zâmbet și suspin” reiese foarte clar din interogația finală. „În timpul primului război mondial, niște soldați turci voiau să fure o turmă de oi în timp ce ciobanul dormea. Acesta trezindu-se a
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
suferă Toată lumea suferă, unii mai mult decât alții. Mă dor oasele, mă enervează șeful, ca de obicei, mi-e dor de tinerețe. Am luat un pepene și m-am liniștit....” A rămas singur, fără prieteni și frați, fără iubită și glorie”, îmi povestea într-o marți profesorul, brusc , se auziră în ușă două lovituri de copită jucăușă, după zgomot se cunoștea că nu avea stil, nici inimă îndeajuns, ușa scârțâi retractil, intră o arătare, nici cal și nici faun, cu copite
TOATĂ LUMEA SUFERĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364483_a_365812]
-
Să învățăm ce-nseamna spirit civic, Să învățăm ce-nseamna solidaritate, Să reînvățăm cuvântul mama și dreptate Să învățăm ce-nseamna omenia. Să ne respectăm pe noi, să învățăm, Să respectăm trecutul țării și istoria, Să respectăm bătrâni, eroi și gloria Recuperând ce am pierdut în noi. Am văzut cum oameni- animale Ascunși de măști ciudate, Barbare, negre sau pictate, Cum apară cu forța mârlănia Uitând ce-nseamna omenia. Conducători ce-și huiduie norodul Cuvinte grele aduse peste Slavă, Am văzut
NEMULTUMIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361393_a_362722]
-
buzoieni și scriitori din țară”,critică literară,două ediții,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2oo6,170 pag. Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2006,60 pag. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2007,180 pag. .”Gloria locală”,antologie de versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2007,260 pag. .”Portrete în bleu'Marin”,tablete literare,Ed.”Raluca”,Buzău,2008,80 pag. .”Trilogia efemerității”,antologie de proză scurtă”,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2008,180 pag. .”Circum stanțe”,tablete literare
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
pentru volumul „Scriitori buzoiani și scriitori din țară”,Mărășești,2006. .Premiul ziarului „Cuvântul liber”,la Festivalul Internațional „Lucian Blaga”,Lancrăm,2004. .Premiul Editurii „Anastasia-Ina”,pentru întreaga activitate publicistică,2003. .Premiul pentru cea mai bună carte de poezie a anului 2007(„Gloria locală”),în cadrul Festivalului „Le printemps des poetes” („Primăvara poeților”),ediția a II-a,Buzău,2007. .Mențiune la Festivalul Național de Teatru Scurt,pentru piesa „Teleapartamentul”,București,1999. DIPLOME: (selectiv) .Diplomă de Cetățean de Onoare al Municipiului Buzău .Diplomă de Onoare
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
care nu ocolește această mărturisire, nici recunoștința că, fără pași repezi, voi izbuti să aduc o neașteptată tulburare cititorilor care sorb muzica nealterată, aceeași ce o cântă melozii ascultați în stele de Dumnezeu. Mioara Manea Arvunescu are viața înstelată de gloria muzicii lirice, pe marile scene ale lumii. Până să poarte coroana acestei glorii a făcut întâii pași, la numai trei ani, pe scena Casei Armatei din Focșaniul natal, cântând sensibila canțonetă „Mama”. De atunci și până azi, harul, comoara sufletească
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
să aduc o neașteptată tulburare cititorilor care sorb muzica nealterată, aceeași ce o cântă melozii ascultați în stele de Dumnezeu. Mioara Manea Arvunescu are viața înstelată de gloria muzicii lirice, pe marile scene ale lumii. Până să poarte coroana acestei glorii a făcut întâii pași, la numai trei ani, pe scena Casei Armatei din Focșaniul natal, cântând sensibila canțonetă „Mama”. De atunci și până azi, harul, comoara sufletească, s-a reverberat în splendoarea cântecului Mioarei Manea Arvunescu. Nu numai opereta a
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
oraș în care amândoi am locuit, în perioade diferite, ci și printre oameni. Primul ar fi Radu Beligan, născut și el prin apropierea Bacăului, care, în narațiune, trece prin fața teatrului din acest oraș, întâi tânăr, subțire, elegant și în plină glorie, inducând, fără să vrea, o emoție atât de puternică unui adolescent preocupat de gazetărie, încât acestuia nu-i mai reușește interviul pe care-l plănuise. Adolescentul de atunci va face, mult mai târziu, peste cam șase decenii, un altul, imaginar
RONI CĂCIULARU-MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363835_a_365164]
-
ce au vestit mai dinainte sosirea celui Drept, ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum” (Fapte 7.52). Și când nedreptatea se aliază cu puterea, mărturisitorii adevărului devin martiri pe care istoria creștinismului îi va acoperi de glorie în posteritate. Sf. Ștefan a fost primul martir care și-a dat viața pentru propovăduirea credinței. A fost scos afară din sfânta cetate și în timp ce era bătut cu pietre, a avut tăria celei mai înalte forme de rugăciune: Doamne, nu
SF. ŞTEFAN, ARHIDIACONUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363866_a_365195]
-
care l-a creat au fost atât de rezistente încât câinii ei de pază s-au regenerat și încă există printre noi, în toate structurile de azi, având cel mai sigur succes electoral! Pentru ei, statul român pierde cu o glorie sinistră, miliarde, în urma hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, bani care ar putea să ajute țara acolo unde o doare, nu unde se exersează cinismul politic. Astăzi, Poliția Orașului Buhuși își are sediul într-o clădire parcă predestinată
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
sa - cel mult, vârsta ei e vârsta judo-ului! Când nu e cu trupul și sufletul la judo, nu are decît secunde dinainte și de după o activitate legată de judo! E o tânără frumoasă care trăiește frumos. Știind ce e gloria, contrazice axiomele gloriei - în ce o privește este un fapt al firescului. Ce glorie e firească?! Doar a personalităților care devin simbol al competenței. Arbitra internațională Ioana Babiuc nu putea să întruchipeze gloria sportivă fără talent, seriozitate și muncă, o
IOANA BABIUC, CEA MAI BUNĂ ARBITRĂ DIN EUROPA. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363923_a_365252]
-
vârsta ei e vârsta judo-ului! Când nu e cu trupul și sufletul la judo, nu are decît secunde dinainte și de după o activitate legată de judo! E o tânără frumoasă care trăiește frumos. Știind ce e gloria, contrazice axiomele gloriei - în ce o privește este un fapt al firescului. Ce glorie e firească?! Doar a personalităților care devin simbol al competenței. Arbitra internațională Ioana Babiuc nu putea să întruchipeze gloria sportivă fără talent, seriozitate și muncă, o implicată și implicită
IOANA BABIUC, CEA MAI BUNĂ ARBITRĂ DIN EUROPA. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363923_a_365252]
-
și sufletul la judo, nu are decît secunde dinainte și de după o activitate legată de judo! E o tânără frumoasă care trăiește frumos. Știind ce e gloria, contrazice axiomele gloriei - în ce o privește este un fapt al firescului. Ce glorie e firească?! Doar a personalităților care devin simbol al competenței. Arbitra internațională Ioana Babiuc nu putea să întruchipeze gloria sportivă fără talent, seriozitate și muncă, o implicată și implicită condiție a ceea ce a devenit ea. Nu știm să o întrebăm
IOANA BABIUC, CEA MAI BUNĂ ARBITRĂ DIN EUROPA. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363923_a_365252]
-
frumoasă care trăiește frumos. Știind ce e gloria, contrazice axiomele gloriei - în ce o privește este un fapt al firescului. Ce glorie e firească?! Doar a personalităților care devin simbol al competenței. Arbitra internațională Ioana Babiuc nu putea să întruchipeze gloria sportivă fără talent, seriozitate și muncă, o implicată și implicită condiție a ceea ce a devenit ea. Nu știm să o întrebăm niciodată unde este într-un anume moment, Ioana Babiuc. Pentru că ea este oricând undeva unde e nevoie de ea
IOANA BABIUC, CEA MAI BUNĂ ARBITRĂ DIN EUROPA. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363923_a_365252]
-
lungul narațiunii îl descoperim pe scriitorul Dorin Moisescu în ipostaza unui bărbat tonic, împlinit, fericit, în punctul culminant el este surprins într-o stare de degradare rizibilă: ajuns om al străzii, își alimentează energia interioară cu rememorarea clipelor sale de glorie literară și cu amintirea fericirii alături de cea lângă care a trăit mai bine de o jumătate de veac. Motivul dublului/ geamănului, ca și al oglinzii conferă și ele circularitate romanului: întâlnirilor dintre scriitorul Dorin și editoarea Vasilica de la început și
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
birtaș”. Un proverb rimat îi dedicase lui Caragiale, numindu-l „un mare calomniat”, consolându-l cu infantilitatea criticilor: ” Să nu te miri când bârfitori Iubesc în nobila ta muncă: Copiii pietre nu aruncă Decât în pomii rodotori.” Cu amicul Periețeanu, „glorie a baroului, epigramist, poet și literat distins” a fost necruțător când acesta a publicat o plachetă cu „Opt portrete” de animale, descrise în tot atâtea sonete: „Volumu-n fond nu-i tocmai rău: Tiparul, stilul și hârtia; Dar nu-ți pricepem
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]