2,967 matches
-
Suciu: „La 28 octombrie 1948, povestește el, Episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus: - Aceste momente grele de persecuție, prin care trece Biserica noastră, sunt cele mai fericite momente din viața noastră creștină, dacă le vom ști folosi bine pentru apărarea credinței, sunt momente care ne
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
nu au mai ieșit decât pentru a ajunge în groapa comună a închisorii”. Acolo, în închisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a rămas între 28 octombrie 1949 și 27 iunie 1953. Episcopul Ioan Suciu se afla închis, alături de alți episcopi greco-catolici români, în celula 44 a închisorii de la Sighet. „S-a purtat foarte dârz, dar iată cum i-a venit sfârșitul. Mi l-a relatat monseniorul Coriolan Tămăian, ordinarius de Oradea: «În seara zilei de 26 iunie 1953, noi, episcop Ioan
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
aici făcându-se administrarea părții de est a țării în Evul Mediu. Satele care intrau în jurisdicția acestui subcentru erau: Comăna de Sus, Veneția de Jos, Veneția de Sus, Crihalma, Ticușu Nou, Cuciulata și Lupșa. În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Comăna de Jos" erau recenzate 34 de familii. Cu alte cuvinte, în Comăna de Jos a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. În registrul aceleiași conscripțiuni se mai
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
localitatea "Comăna de Jos" erau recenzate 34 de familii. Cu alte cuvinte, în Comăna de Jos a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. În registrul aceleiași conscripțiuni se mai menționează că la Comăna de Jos erau recenzați doi preoți greco-catolici, ambii având prenumele "Iuon". La Comăna de Jos exista o biserică greco-catolică și o casă parohială. Denumirea satului era redată în limba maghiară: "Alsó-Komana", întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Din punct de
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
în Comăna de Jos a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. În registrul aceleiași conscripțiuni se mai menționează că la Comăna de Jos erau recenzați doi preoți greco-catolici, ambii având prenumele "Iuon". La Comăna de Jos exista o biserică greco-catolică și o casă parohială. Denumirea satului era redată în limba maghiară: "Alsó-Komana", întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Din punct de vedere bisericesc, "Comăna de Jos" a anului 1733 ținea de protopopiatul aflat
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
din neromâni, în majoritate maghiari. Din punct de vedere bisericesc, "Comăna de Jos" a anului 1733 ținea de protopopiatul aflat în localitatea vecină, Veneția de Jos. De asemenea, în conscripția din 1733 se precizează și faptul că de pe fânețele parohiei greco-catolice din localitatea "Comăna de Jos" se strângeau 11 care de fân. În perioada interbelică și până la reforma administrativă din 6 septembrie 1950 Comăna de Jos a făcut parte din Județul Făgăraș care avea reședința în orașul Făgăraș. Din anul 1950
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
27,8%, alte naționalități 1%. De-a lungul timpului populația localitații a oscilat in jurul numarului de 1000 de locuitori astfel: Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care o compun, naos, pronaos, altar, pot fi datate intre 1630 - 1650 fiind tipice pentru această perioadă de construcție a bisericilor
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
1904, Iernuțeni, Comitatul Mureș-Turda, din alte surse "Huduc", azi Maiorești, Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș - d. 15 ianuarie 1955, Închisoarea Sighet) a fost profesor la Academia Teologică din Blaj, episcop martir al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică). s-a născut în anul 1904, în comuna Huduc (azi Maiorești), Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș, unde tatăl său era preot greco-catolic. Încă de când era copil a avut un trai greu, întrucât trebuia să facă zilnic, pe
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
fost profesor la Academia Teologică din Blaj, episcop martir al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică). s-a născut în anul 1904, în comuna Huduc (azi Maiorești), Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș, unde tatăl său era preot greco-catolic. Încă de când era copil a avut un trai greu, întrucât trebuia să facă zilnic, pe jos, pe ger sau căldură, pe ploaie sau viscol, drumul până la școala primară în satul vecin. După cursurile școlii primare a făcut studiile medii în
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
de universitate liberă, în care rectorul și profesorul de filosofie era Tit Liviu Chinezu, iar spiritualul era monseniorul Vladimir Ghika. În 28 octombrie 1948 Tit Liviu Chinezu a fost arestat și dus la Mănăstirea Neamț, împreună cu alți 25 de preoți greco-catolici, și apoi la Căldărușani, unde, ulterior, au fost aduși și episcopii greco-catolici, ținuți până atunci la Dragoslavele, Mușcel, la vila, patriarhului Justinian Marina. În timp ce mai era la Căldărușani, la data de 3 decembrie 1949, la propunerea lui Ioan Ploscaru, părintele
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
Liviu Chinezu, iar spiritualul era monseniorul Vladimir Ghika. În 28 octombrie 1948 Tit Liviu Chinezu a fost arestat și dus la Mănăstirea Neamț, împreună cu alți 25 de preoți greco-catolici, și apoi la Căldărușani, unde, ulterior, au fost aduși și episcopii greco-catolici, ținuți până atunci la Dragoslavele, Mușcel, la vila, patriarhului Justinian Marina. În timp ce mai era la Căldărușani, la data de 3 decembrie 1949, la propunerea lui Ioan Ploscaru, părintele Tit Liviu Chinezu a fost consacrat episcop de către ceilalți episcopi veterani (tot
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
ce vorbești. Există între noi oameni care știu mai multă teologie decât tine.» Mai târziu, în aceeași zi, a venit comandantul închisorii, care le-a spus că au fost reclamați pentru obrăznicie. Ca să le arate că rezistența preoților și episcopilor greco-catolici poate fi înfrântă, conducătorii închisorii au luat măsuri drastice. Era geroasa iarnă a anului 1955. Episcopul Chinezu s-a îmbolnăvit grav. Într-o noapte a început să scuipe sânge, dar n-a avut parte de nici o asistență medicală. Chemat sanitarul
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
înghețat. Documentele cercetate recent de către Biserica Română Unită arată că Tit Liviu Chinezu a petrecut până în ultima zi de viață alături de colegii săi episcopi și că a fost mărturisit cu o zi înainte, de către Părintele protopop de Reghin (viitorul mitropolit greco-catolic și cardinal) Alexandru Todea. Drept dovadă stă și mărturia Părintelui Coriolan Tămâian reținută de Postulatura care cercetează cauza de canonizare a episcopului-martir. "În 12 ianuarie 1955 i s-a făcut rău [episcopului Chinezu], nu mai vorbea, nu mânca, până în dimineața
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
care au murit la Sighet”. Era, de acum, al patrulea episcop martir, care era primit în ceata celor aleși. După Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, și Tit Liviu Chinezu a fost jertfă bine primită pe altarul suferințelor Bisericii Greco-Catolice.
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
Administraturii Apostolice din Republica Moldova și a recunoscut oficial Episcopia Romano-Catolică de Chișinău. Crearea Episcopiei de Chișinău reprezintă pentru Biserica Catolică din Moldova o nouă etapă în dezvoltarea ei. În prezent Episcopia de Chișinău cuprinde 17 parohii (din care una este greco-catolică), 8 filiale, 20 000 de credincioși. Activitatea pastorală în parohii este asigurată de către cei 31 preoți, din care 13 sunt călugări. În parohiile din cadrul Diecezei activează 35 de călugărițe, care se ocupă de catehizare, educația copiilor și tinerilor, activități sociale
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Ea este datată din anul 1700 prin o presupusă inscripție ce a existat cândva de-asupra ușii de intrare. Același an este indicat și de șematismele Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla drept an al edificării bisericii. Despre acestă biserică cât și despre istoria satului Zalnoc și a locuitorilor săi a scris preotul Ioan Buteanu, un împătimit cercetător al istoriei satului său. Lucrarea sa intitulată "” Din monografia satului Zalnoc”", publicată
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
când nu au avut biserică și chiar credincioșii de azi fiind puțini se roagă la o casă privată. Românii înainte de 1770 erau când uniți când neuniți, stabil s-au unit la 1780. Azi au o biserică de lemn de legea greco-catolică, este cam la mijlocul satului și a fost făcută de iobagi și de meșterul ” Petre”, din goroni tăiați din același loc, căci era codru în jur. Azi îi zic Codrișor la dealul din sus de biserică. Biserica e de 12 metri
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
lemn din Brâglez, încheindu-și activitatea în părțile Sălajului cu biserica din Solomon în anul 1845. Mijlocul secolului al XIX-lea trebuie să fi fost o perioadă în care biserica a avut parte de ample lucrări de renovare, șematismele bisericii greco-catolice menționând ca moment al edificării bisericii tocmai anii 1850-1851. La momentul editării șematismului, în anul 1947, biserica se afla în stare slabă și avea un alt hram: ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". După contruirea în anul 1972 în imediata apropiere
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
sub codul LMI: . Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și este încă folosită de credincioși pentru slujbele din duminici și sărbători. Creștinii din satul Podișu, sau "Ciumeni" - cum se numea odinioară această localitate, și-au construit biserica, conform șematismelor greco-catolice în anul 1833. Actuala biserică de lemn, înlocuiește una mai veche, biserică care exista și în 1733, an în care, sub păstorirea episcopului Inocențiu Micu-Klein a fost întocmită o conscripție cu caracter religios printre românii ardeleni. La acea dată satul
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
Grecilor, Sârbilor de leajea grecească onită în Marele Principat al Ardealului și părțile lui înpreunate Episcop al Făgărașului în anul 1839 luna lui August 13"". Elementele care nu pot fi citite pot fi recuperate din alte surse. Astfel, șematismele bisericii greco-catolice precizează faptul că hramul acestei biserici este ""Sfântul Ierarh Nicolae"" iar data exactă a consacrării a fost 30 August 1839. Biserica are un plan dreptunghiular ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată cu cinci laturi. Intrarea în biserică
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
evaluare încheiat în anul 1948 de către primăria comunei Leșmir, județul Sălaj, vechea biserică de lemn din Porț, zidită - conform acestui document - la anii 1740-1750, valora circa 70.000 lei. După 1989, o parte din locuitorii acestui sat care formau comunitatea greco-catolică, în lipsa unui lăcaș de cult, au reparat biserica, înlocuindu-i acoperișul, pentru a o face potrivită pentru desfășurarea slujbelor religioase. Biserica, de dimensiuni modeste, păstrează planul tradițional dreptunghular (lung de aprox. 8,3 m și lat de aprox. 5 m
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
a fost în mare măsură distrusă, reprezentantul ISU Sălaj estimând că biserica a ars în proporție de 80 la sută. Biserica nu figura pe noua listă a monumentelor istorice. Primele informații cu privire la această mică bisericuță le găsim în șematismele bisericii greco-catolice. Astfel, la anul 1896 această biserică era folosită de credincioșii din parohia Hășmaș. Purta hramul "Sfinții Arhangheli", era din lemn, construită în anul 1700. La puțin timp după vizita făcută în Vârteșca de episcopului Iuliu Hossu la data de 24
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată în 1813, conform unei plăcuțe comemorative amplasată pe balustrada corului. Veche biserică greco-catolică, cu hramul "Sfântul Dumitru", se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Mergând pe drumul ce însoțește șerpuitoarea vale a Someșului, încă de departe poate fi remarcat turnul clopotniță al frumoasei bisericii de lemn din Lozna. A
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
bisericii de lemn din Lozna. A fost construită la începutul secolului al XIX-lea, momentul edificării fiind amintit prin placa amplasată pe balustrada corului, placă ce poartă următoarea inscripție în limba latină: ""Aedificatum Hoc Templum Anno Domini 1813"". Șematismele Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, în legătură cu această biserică, precizează faptul că a fost construită în anii 1812-1813, fiind renovată după aproape o sută de ani, mai exact în 1906. La data publicării șematismului greoco-catolic, starea bisericii era considerată a fi una "mijlocie". Din
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]