40,230 matches
-
o mamă cum au toți colegii mei să mă aștepte la școală cum îi așteaptă pe ei să nu mai fiu așa singur plin de gânduri și idei să mi stea mintea doar la carte jocuri și copilării să nu știu ce grea e viața până ani n oi împlini Mama mea însă i rămasă peste mări și țări apuse și nu mi ar ajunge ziua de umblat în presupuse locuri unde o hoinări vino mamă să mă vezi am de acuma ochii
DE AȘ AVEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382252_a_383581]
-
hohot cerul, Iar țărmul se desprinde Să curgă peste morții Ce își doresc morminte. E jale pretutindeni Și soarele pălește Căci lacrima din mare Lumina i-o-nnegrește. Bulbuci e marea-ntreagă Căci fierbe din străfunduri Pe rugi fierbinți și grele Din morții treji de gânduri. Căci din coșmaruri negre Căzuți fără de vină Ar vrea cu toții astăzi Un loc mai la lumină. Și bocetul din glasuri Azi a urlat spre cer Cerșind cu disperare Lumină-ntr-un ungher. Și-a plâns
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt unde?... În adevărata, vrednica, veșnica și autentica viață!... Așa s-a intâmplat și acum, la 19 august anul 2016, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice, după o grea și încercată perioadă de suferință trupească, a Părintelui Arhimandrit Irineu Iurașcu - Starețul Mănăstirii Delta Neajlovului, județul Giurgiu, la venerabila vârstă de 75 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al sfintelor slujbe, al cărților teologice
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
altă ordine de idei, Părintele Arhimandrit Irineu Iurașcu a primt cu multă dragoste pe foarte mulți tineri la sfat, încurajându-i și ajutându-i pe mulți dintre studenții teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată un creștin, om plin de pietate, Dar se plângea de viața lui, spunea că nu mi poate, Pe unde pașii îl duceau, găsea de cuviință, Să spună că e crucea grea, că n-are biruință. Și nu era o zi de sus să nu își plângă traiul, Uită de harul lui Isus, ce-i promisese raiul, Se poticnea și murmura și n-avea bucurie, Spunea acestea mai mereu, ca și-alții
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
poticnea și murmura și n-avea bucurie, Spunea acestea mai mereu, ca și-alții să o știe. Veni o zi când după rugi 'nălțate-n seri arzânde, În vis, îi spuse Dumnezeu în câteva cuvinte: "De crucea ta îți pare grea, te du în locu-n care Te voi trimite. Poți s-o schimbi, căci nu e supărare!" Și bucuros, când se trezi, se duse cu grăbire, Să caute locul minunat. Aruncă o privire, Intră-n locașul cel visat și vede cruci
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
gându-acesta-ar trebui pe tine să te doară. Povara crucii Lui a fost povara lumii-aceste, S-a plâns Isus că-I este greu? Din sferele celeste, El te privește iubitor, cu milă și-ndurare, Mai poți să spui că-i crucea grea? E binecuvântare! 23/06/14, Barcelona- Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Crucea / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
următoarele: Omul cată negăsind în al vieții cerc gonind! Cam asta-i și părerea scriitorului suedez Pär Lagerkvist în celebrul roman Piticul: „La ce folosesc aripile dacă nu avem voie să zburăm cu adevărat? Ne sunt povară în loc de slobozenie. Sunt grele, ne apasă. Le tragem după noi. În cele din urmă ne devin nesuferite. Și simțim ca un fel de ușurare când îmblânzitorul de șoimi, plictisit de joaca lui crudă, ne trage scufia peste ochi și ne scutește cu totul de
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
-ul nu se înghesuie la guvernare! Întâi să-și curețe partidul de democrații corupți (de fapt infiltrații PSD-ului pe Dreapta politică). La fel și cu marele (!) PSD ajuns cu picioare de lut. Președintele Iohannis are acum o misiunea extrem de grea. Văd că a chemat Piața la consultări. O decizie corectă. Să vedem cum răspunde Piața. Ca simplu ciumpalac nevrotic m-am pronunțat. Sintetizez: 1. Să fie interzis traseismul politic în timpul mandatului oricărui ales. Parlament cu 275 de membri (200 deputați
TABLETA DE WEEKEND (129): CIUMPALACII RĂZBUNAŢI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382285_a_383614]
-
-l ia! În schimb o luase pe Mariuca.. prea devreme, mult prea devreme. Rămăsese singur și toată tristețea lumii își făcuse cuibar în sufletul lui cotrobăind cu degetele ei noduroase în sipetul cu amintiri. Picioarele i se păreau atât de grele că oftă lung dar oftatul lui se pierdu în vaierul vântului. Un fior rece îi trecu pe șira spinării de parcă moartea s-ar fi atins de el. Zâmbi. Poate că totuși se vor întâlni... Începu din nou să meargă cu
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
Acasa > Poezie > Imagini > OCTOMBRIE-ȘI CADE PLOAIA... Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Octombrie mânjit-a ceru-n gri, Iar norii grei stau tot mereu să cadă, Chipuri umane prind a se-nnegri, Orașul are-n gri a lui arcadă... Octombrie-și cade ploaia... gri în stradă ! Aer îngreunat de-atâta gri. Topirea plumbului apasă greu pe noi, Privirea noastră-ncepe-a
OCTOMBRIE-ŞI CADE PLOAIA... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382305_a_383634]
-
Prea domol curgând la vale,/ Bolovani dintr-o grămadă,/ Japonezu-i pune cale,// Spumegată, vrea să vadă,/ Împrejurul casei sale,/ Apa lui, ce prin ogradă,/ Prea domol o ia la vale.// Și schimbând-o-ntr-o cascadă/ De consoane și vocale,/ Uită-a vieții grea corvoadă,/ Dând răsunet de cristale,/ Apei lui de prin ogradă.” Interesant jurnal liric adolescentin, ce poate fi valorificat în orele și spectacolele copiilor de grădiniță, volumul ,,Izvoarele”, de Cristina Mariana Bălășoiu, dă seamă despre o autoare a cărei sensibilitate este
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
uneori de stări de anxietate, nesiguranță și deprimare (bine mascate), are nevoie de iubire și de susținere morală, pentru a izbândi în tot ceea ce-și propune. Marea ei perspicacitate și imaginația vie, cu tente luxuriante, conjugate cu înhămarea la greul jug al studiului aplicativ intens - ,,Cititul e muncă de ocnaș” afirma, cu toată seriozitatea, marele critic și istoric literar Al. Piru -, îi pot asigura obligatoriul soclu de cultură de specialitate și libertatea de mișcare în domeniul de creație pe care
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
cel puțin la începuturi. Noii emigranți se duc la biserică, pentru a se ruga (fiecare are nevoie de ajutorul divin în momentele de început, și nu numai). Biserica este locul unde comunitatea se întâlnește, se ajută, pentru a depăși momentele grele ale începutului... Nicolae BĂCIUȚ: Ce perspective are ecumenismul în armonizarea relațiilor dintre exilați și populația țărilor gazdă? Iulian POPA: Nu cred că este o idee rea unirea tuturor bisericilor creștine, atâta timp cât există doar un Dumnezeu la care ne închinăm cu toții
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
de tătari din solie. Fiul hanului este tăiat pe loc în bucăți. Supraviețuitorului i se taie nasul și urechile și este trimis călare înapoi la Hoarda de Aur să povestească hanului ultimele noutăți ! Turcii se dovedesc, la rândul lor, la fel de grei de cap... Cuceritorul Bizanțului vedea în Moldova principalul obstacol în invadarea Europei. În plus, ocuparea Moldovei permitea turcilor supunerea definitivă a Hoardei de Aur alături de consolidarea unei viitoare alianțe cu tătarii care i-ar fi ajutat pe otomani pe baza
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
LA DATORIE, SĂ ACȚIONEZE ÎN ORDlNE. O FAC PENTRU CONCETĂȚENII LOR, PENTRU PROPRIILE LOR FAMILII! NOI, TOTI CEILALȚI LOCUITORI. TREBUIE SĂ ÎI SPRIJINIM, DÎND DOVADĂ DE CALM, PROTEJÎND BUNURILE NOASTRE, BUNURILE POPORULUI CARE LE-A FĂURIT CU TRUDĂ ÎN ANI GREI DE MUNCĂ Șl PRIVAȚIUNI, NE-O CERE ÎNSĂȘI JERTFA EROILOR ORAȘULUI! NE-O CERE VIITORUL NOSTRU SĂ NU ADMITEM NICI UN ACT DE VANDALISM, DE DISTRUGERE! NOI TOȚI SÎNTEM CEI CE TREBUIE ȘI PUTEM SĂ FACEM ORDINE PRETUTINDENI Cetățeni! Frați români
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
pe versanții munților, pentru a anunța venirea primăverii și pentru a alunga spiritele rele ale anotimpului geros. Deosebirea este că valencienii aprind focurile în plin oraș, sub ochii pompierilor îngrijorați, dar nu foarte. Superstițioși, toți se grăbesc să „ardă” iarna grea, acordând naturii șansa de a renaște din propria ei cenușă. Mii de turiști li se alătură, dornici să simtă dogoarea focului pe obraji, dar mai ales dornici să admire grupurile statuare înalte cât un bloc, construite anume pentru a fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
care vă discreditează: - redactor șef al revistei Agero este domnul Lucian Hetco; - doamna M.D.P. a publicat editorialul „De ce a fost ucis Ceaușescu” în revista ART-EMIS, nu în Agero, iar numele orașului german se scrie Stuttgart, nu„Stutgardt”, dar, geografia e grea, în plus, cum am mai spus, nimeni nu-i perfect!; - (aici, iarăși o paranteză amicală: « redactor șef a revistei „Agero” » se scrie corect redactor-șef „al” revistei..., nu „a” revistei, pentru că articolul genitival „a”, folosit de dumneavoastră, trebuie să se
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
dumneavoastră, trebuie să se acorde în gen, număr și caz cu substantivul determinat, redactor-șef, care nu e în niciun caz de genul feminin, stimate domnule profesor! De unde se vede că nu numai geografia, ci și limba română este foarte grea...). - afirmația dumneavoastră: „Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor », - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă...”, se vrea ca recomandare pentru doamna M.D.P.
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
putea ridica la nivelul economiei ceaușiste. Mult hulitul - de către dumneavoastră - Ceaușescu a lăsat țara fără nicio datorie externă și cu creanțe de recuperat. „Economia lui Ceaușescu era pe locul trei în Europa prin exportul de mărfuri, produse chimice, petroliere, mașini grele, utilaje, metalurgice. Între 1965 și 1985, România a fost o țară civilizată și respectată în lume. În anii ’80 a avut cea mai rapidă și mai mare creștere economică din Europa, lucru care a alarmat Germania, Anglia, Franța și S.U.A.
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
nu grămada de fiare vechi a primului prim-ministru postdecembrist -, cum n-a avut România înainte de război, pentru ca să fie independentă și să nu cerșească la alții. România „ceaușistă” exporta în peste 150 de țări ale lumii. Au fost și perioade grele, când românii se îmbulzeau la cozi pentru aprovizionarea cu cele necesare traiului. Trebuie să-i fim recunoscători aceluiași cămătar mondial, F.M.I., care a aplicat statului român penalizări enorme pentru achitarea creditului în avans - achitare în avans determinată de înțelegerea (sau
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
a comis Marea Trădare Națională, iar acum trăiește pe spinarea poporului român, primind, mult pe deasupra și ce nu-i aparținea. (Aici, iarăși o mică paranteză, domnule profesor: corect, românește, se scrie aceeași pagină, nu aceiași pagină! Dar, limba română e grea, ce să mai vorbim!) Ex-regele Mihai e trădător al Neamului Românesc. Punct! Îmi puteți da un al doilea exemplu din istoria modernă sau contemporană, domnule profesor octogenar T.B.Ș., când un monarh, să spunem european, și-a arestat comandantul - de
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
numeroase legende, transmise de localnici din generație în generație. Bătrânii satului povestesc că din moși strămoși știu că Apoulon era “cetatea dacilor liberi”, cea mai puternică și în care chiar Regele Decebal s-ar fi retras în vremurile cele mai grele prin care trecea Dacia. Localnicii cred și susțin cu tărie că la Piatra Craivii ar fi îngropat într-un loc tainic chiar capul lui Decebal dar și comoara regelui dac. Legenedele spun că în măruntaiele pământului ar fi ascuns aurului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
„Când te-ai săturat de cotidian și parcă te doare toata ființa ta, încerci să te faci bine cu ceva frumos. Nu este o rețetă grea, totul este să ști unde să cauți leacul.” ne spune artistul Mihai Grăjdeanu.” Mă plimbam prin centrul vechi zilele trecute și am nimerit în curtea Palatului Suțu, Muzeul Municipiului București, la un extraordinar concert de jazz. Sincer, este pentru prima
La pas, către Palatul Suțu, sau o porție de Jazz în marchiză! [Corola-blog/BlogPost/93215_a_94507]
-
dezbătute, prin tăria și duioșia graiului și a simțirii, Iacob Cazacu-Istrati reușește să se afirme în chipelocvent pe tărâmul fierbinte al cauzei reunirii Basarabiei cu pământul străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și emoționantele întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]