5,715 matches
-
în conturarea unei anumite optici care a supraviețuit. Este remarcabilă și bogăția și expresivitatea plastică cu care, într-o perioadă de criză medicală națională, a înlocuit, în măsura posibilului, limbajul științific. Ne amintim, în acest sens, afirmația filologului francez contemporan Henri Jacquier: "Puține limbi, dintre acelea ca re fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta a știut să smulgă istoriei și un câștig: munca aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conștiință și o psihologie propriu-zis asociaționistă pentru fenomenele psihice superioare (nepotrivite metodei experimentale). Cf. M. Ralea și C. I. Botez, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1958, p. 483. 124 Acad. M. Ralea și C. I. Botez, Istoria psihologiei, op. cit. 125 Henri Roger, Éléments de psycho-physiologie, Paris, 1946. 126 Bulletins et mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et endocrinologie, 1927, nr. 3. 127 Ibidem, 1927, nr. 3. 128 Revista Științelor Medicale, 1930, nr. 10. 129 Higiena, București, 1912, nr. 11. 130
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de ostași ruși (armatele IV, VI, IX) amenințau să-i strivească pe cei 100 000 de soldați români, acaparând aprovizionarea și condamnând populația la foamete, pentru ca să sufoce "orice rezistență în această țară", adevărată "crimă împotriva umanității", cum o caracteriza generalul Henri Berthelot 203. Iată cum culisele, dar și evidențele dădeau perfectă dreptate lui Constantin Stere, cu privire la "aliatul" Rusia! Declanșarea revoluției în Rusia a produs haos în armata rusească de pe front, ceea ce a accelerat ostilitatea față de aliata Românie. La 1 mai 1917
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
totul era zugrăvit în culori paradisiace. Incredibil, însă propaganda sovietică a dat roade, în Occident, cu prilejul "revoltei" de la Tatar Bunar, pusă la cale din Transnistria, via Moscova (vezi reacțiile de "protest" ale intelectualilor comuniști din Franța, în frunte cu Henri Barbusse 217). La fiecare dare de seamă a șefilor bolșevici, România era demonizată. Publicațiile, radioul, broșurile puneau titluri ca Zece ani de ocupație sângeroasă a Basarabiei (1928). România nu putea fi decât "cea mai sălbatică monarhie din Europa": România și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din 1924, când "zeci de alte sate" au fost "rase din temelii" de către "jandarmii 265 români și trupele de ocupație", mii de revoluționari fiind uciși și azvârliți în Nistru. Bineînțeles, nu putea fi ignorat primul dintre "inocenții" lui Willi Münzenberg, Henri Barbusse, care a descris "tragedia de la Tatar Bunar", revoltând întreaga planetă contra "teroarei și violenței din Basarabia". Ucraina a intrat simultan în cor, demascându-i pe "demonii" români care "înșfăcaseră Bucovina" (de la cine?) și "instituiseră un regim sălbatic de teroare
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în 1989, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la nașterea filozofului, o persoană onorabilă și cultivată din punct de vedere filozofic și-a exprimat îndoiala că însemnătatea lui ar putea fi comparată cu cea a unui gânditor ca Henri Bergson (!). Wittgenstein a rămas, la noi, până astăzi puțin cunoscut și discutat în afara unor grupuri restrânse de profesioniști ai filozofiei și a cercurilor culturale de orientare postmodernistă. În comparație cu receptarea gândirii sale în lumea largă, cu impulsul pe care îl oferă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
alte limbi și sentimentul comuniunii cu ceilalți vorbitori ai limbii sale. Conștiința, în general, este facultatea omului de a cunoaște și de a aprecia propria sa realitate, integrînd aspecte ale cunoașterii (reprezentării), evaluării (sentimentului) și acțiunii (voinței)246. Considerată de Henri E y247 ca fiind o organizare a vieții psihice umane și un model personalizat și individualizat al lumii, conștiința întrunește atît facultățile, cît și formele în care omul realizează comunicarea cu exteriorul. Realitatea bilaterală obiectiv-subiectivă pe care o atribuie gînditorul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985 Enescu, Gh., Fundamentele logice ale gîndirii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 Enescu, Gh., Teoria sistemelor logice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976 Essais sur le langage, Les Editions de Minuit, Paris, 1969 Ey, Henri, Conștiința, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Fodor, J. A.; Katz, J. J. (eds), The Structure of Language. Readings in the Philosophy of Language, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1965 Fourastié, Jean, Comment mon cerveau s'informe, Editions Robert
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
romanică, Editura Univers, București, 1986 Vossler, Karl, Frankreiches Kultur im Spiegel seiner Sprachentwiklung, Winter, Heidelberg, 1913 Vossler, Karl, Geist und Kultur in der Sprache, Winter, Heidelberg, 1925 Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românescă a existenței, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991 Wald, Henri, Cuvinte concrete și cuvinte abstracte, în "Limba română", X (1961), p. 113-116 Wald, Henri, Homo significans, Editura Enciclopedică Română, București, 1970 Wald, Henri, Limbaj și valoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1973 Wald, Henri, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București, 1968
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Heidelberg, 1913 Vossler, Karl, Geist und Kultur in der Sprache, Winter, Heidelberg, 1925 Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românescă a existenței, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991 Wald, Henri, Cuvinte concrete și cuvinte abstracte, în "Limba română", X (1961), p. 113-116 Wald, Henri, Homo significans, Editura Enciclopedică Română, București, 1970 Wald, Henri, Limbaj și valoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1973 Wald, Henri, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București, 1968 Wald, Lucia, Progresul în limbă. Scurtă istorie a limbajului, Editura Științifică, București, 1969 Williams
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Sprache, Winter, Heidelberg, 1925 Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românescă a existenței, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991 Wald, Henri, Cuvinte concrete și cuvinte abstracte, în "Limba română", X (1961), p. 113-116 Wald, Henri, Homo significans, Editura Enciclopedică Română, București, 1970 Wald, Henri, Limbaj și valoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1973 Wald, Henri, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București, 1968 Wald, Lucia, Progresul în limbă. Scurtă istorie a limbajului, Editura Științifică, București, 1969 Williams, Bernard; Montefiore, Alan (eds.), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Editura Fundației Culturale Române, București, 1991 Wald, Henri, Cuvinte concrete și cuvinte abstracte, în "Limba română", X (1961), p. 113-116 Wald, Henri, Homo significans, Editura Enciclopedică Română, București, 1970 Wald, Henri, Limbaj și valoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1973 Wald, Henri, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București, 1968 Wald, Lucia, Progresul în limbă. Scurtă istorie a limbajului, Editura Științifică, București, 1969 Williams, Bernard; Montefiore, Alan (eds.), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori, Roma, 1967 Williams, Raymond, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
129, 277, 283, 306, 356, 358 Dilthey, Wilhelm 211, 306 Doroszewski, W. 227 Drăghicescu, Dumitru 262 Ducrot, Oswald 20 Durkheim, Emile 227, 233 Eminescu, Mihai 96, 130, 131, 297, 298, 335-338, 354, 355, 358 Enescu, Gheorghe 46, 189, 247 Ey, Henri 211 Fichte, Johann Gottlieb 116, 354 Fielding, Henry 82 Fourastié, Jean 215 Frâncu, Constantin 25 Frege, Gottlob 280 Gadamer, Hans-Georg 237, 264, 272, 351 Gardiner, Alan H. 65, 71, 74, 221 Gauger, Hans-Martin 95 van Ginneken, Jan 175, 203 Granger
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lingvistică, p. 69. 246 Filozoful german Wilhelm D i l t h e y a conceput în acest mod integralitatea conștiinței (vezi Manfred Riedel, Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 96). 247 Henri Ey, Conștiința, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. 248 La români, de exemplu, moștenirea din latină a cuvîntului romanus a generat, la unii, preocupări absurde și ridicole în legătură cu măreția fenomenului sau cu forma grafică pe care ar trebui s-o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ai iubirii: trubaduri, menestreli, minnesängeri, baladiști. "La începutul anului 1971 aflăm din amintitul Contrapunct -, susține spectacole de muzică și poezie însoțit de propria-i orchestră "Baad". Spectacolele conțin poeme de Pindar, Rutebeuf, Villon, Lorenzo de Medici, Baudelaire, Edgar Allen Poe, Henri de Régnier, Eminescu, Bacovia și poeme ale autorului puse pe muzică și cântate de el." De altfel, poetul va apărea pe scenă și mai târziu în ipostază de cantautor, în modul parizianului Georges Brassens. Nu o dată, Cezar Ivănescu exaltă puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu de puține ori poetul fusese negat radical, în totul. S-au invocat afinități ori coincidențe cu François Villon, cu Jules Richepin și Paul Laforgue, cu Apollinaire și Paul Fort, cu Francis Carco, cu Alfred Jarry, cu Antonin Artaud și Henri Michaux, cu Charles Cros, cu Rilke, cu Klabund și Brecht ori cu Okudjava. Enumerarea nu e completă lipsind Bacovia, Miron Radu Paraschivescu și alții. Nicicând ajuns la unitate interioară, bântuit de neliniști (apăsătoare psihic, fecunde în plan creativ), introvertit și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
trupul profilat / pe cer / între crucea Caraimanului / și Vârful cu Dor" (Efect de lună cu Dor). Forme de dialog poetic întregind personalitatea poetului sunt, la rândul lor, traducerile : Interpretări din Keats, Meredith, Yeats, Kipling, Ezra Pound, Max Jacob, Robert Desnos, Henri Michaux și ceilalți; demers indicând fie afinități, fie confruntări cu limbajele altora. Fără cărți, lumea ar eșua în neant, totuși un savant (din Seisme) își vinde comoara ca un personaj al lui Anatole France. Motiv de dramă, comentat: Pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Lumea diafană (1977); Întâlnire în oglindă. Poem (1978); Salonul olandez (1979); Corabia de sunete. Poeme (1981); O grădină pentru Orfeu. Poeme (1982); Semnătura fulgerului (1983); Magnolii și fum. Pref. de Eugen Simion (1986), Fugato (1987) Eseuri: Starea lirică (1975). Traduceri: Henri Michaux Spațiul din lăuntru (1970); max Jacob-Cornetul de zaruri (1974). Prefețe la albume de artă: Whistler, Caravaggio, Vermeer din Delft. IOANID ROMANESCU (Ioan Tudose) Voinești (Iași): 4 oct. 1937 Iași, 20 martie 1996. Presiunea luminii(1968); Aberații cromatice (1969); Poeme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Iar acest cuvânt, fără îndoială, îi aruncă pe evrei într-un abis de solitudine, izolându-i de nenorocirile pur și simplu umane. Acest exclusivism îi detașează de lume, deci de ceea ce, timp de secole, a fost patria evreului din diasporă. Henri Meschonnic scria recent: "Cuvântul Shoah, cu majuscula care-l esențializează, conține și menține realizarea teologico-politicului, Soluția Finală a "poporului deicid" pentru a fi adevăratul popor ales. Ar fi mai bine pentru limbaj ca acest cuvânt să nu mai fie, într-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
brouillages sémantiques de Gaza", Le Figaro, 29 august 2005. Benbassa, Esther, și Attias, Jean-Christophe, Les Juifs ont-ils un avenir?, ed. a II-a, Hachette Littérature, col. "Pluriel", Paris, 2002. Ben Israël, Menasseh, Espérance d'Israël, introd., trad. și note de Henri Méchoulan și Gérard Nahon, Vrin, Paris, 1979. Berenbaum, Michael, "The Nativization of the Holocaust", Judaism 35 (4), toamna 1986, pp. 447-457. -, și Peck, Abraham J. (ed.), The Holocaust and History. The Known, the Unknown, the Disputed, and the Reexamined, Indiana
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
l'histoire, trad. din engleză de Marie-Gabrielle et Jeannie Carlier, pref. de Pierre Vidal-Naquet, La Découverte, Paris, 1990. -, "Les pièges du souvenir", Esprit (193), iulie 1993, pp. 45-59. Médiévales (27), toamna 1994, număr special: Du bon usage de la souffrance. Meschonnic, Henri, "Pour en finir avec le mot "Shoah"", Le Monde, 20 februarie 2005. Mesnard, Philippe (ed.), Consciences de la Shoah. Critique des discours et des représentations, Kimé, Paris, 2000. Millen, Rochelle L., ""Like Pebbles on the Seashore": J.B. Soloveitchik on Suffering", Modern
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Martinez, Ferrant, 105 Martus, 39 Massada, 61, 63, 128, 172, 213 Mauri, 81 Mauriac, François, 200-201 Maybaum, Ignaz, 174 Mayer, Arno, 205, 270 Meir din Rothenburg, Rabbi, 57 Memorialul martirului evreu necunoscut, 236-237 Memorialul Shoah-ului, 237 Merneptah (faraon), 267 Meschonnic, Henri, 295 Mesia, 25, 32, 48, 94-96, 98-99, 102, 104, 106, 111, 113, 119, 168-169, 190, 194, 200 Mi yiten roshi mayim (elegie de Kalonymos ben Iuda din Mainz), 57 Mica ordine a lui Eliyahu (de Eliyahu Capsali), 113 Midrash, 19
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Nietzsche), 176 Zece Martiri, 42, 48 Zeitlin, Aaron, 274-275 Zion Mule Corps, 213 Zion, Ben, 196 Zona de Rezidență, 148 Zuckermann, Moshe, 227 Zunz, Leopold, 135, 137 În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Al doilea Faust. Eseu despre Goethe, Henri Blaze Barbaria, Michel Henry Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu Candid în Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dublul. Don Juan, Otto Rank Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Essays on American Literature and Idea, Manfred Pütz Evoluția creatoare, Henri Bergson Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan Fața și reversul, Marian Papahagi Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Fragmente dintr-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dublul. Don Juan, Otto Rank Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Essays on American Literature and Idea, Manfred Pütz Evoluția creatoare, Henri Bergson Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan Fața și reversul, Marian Papahagi Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Fragmente dintr-un discurs (in)comod, Luca Pițu (ed. I, II) Gîndind Europa, Edgar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]