3,545 matches
-
mână”, s-au „ajutat unul pe altul”, și-au dat „o mână de ajutor” sau „au făcut clacă unii pentru alții”), mâncarea și obiectele date de pomană au fost o formă de ajutor pentru cei săraci din sat; biserica, șezătoarea, hora, cârciuma a fost spațiul de apropiere sufletească - aici se consumau evenimentele importante din viața comunității, se împărtășeau emoțiile, se deprindeau meșteșugurile, se petrecea. Prezența în aceste spații era forma de participare la viața comunității. Colectivitatea îl sancționează pe cel care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din mediul comercial sau de la vânzător fiind susținută de câteva studii prezentate în ultimele capitole.Astfel aflăm din capitolul opt că o cerere precedată de altă mult mai mică este mai repede acceptată pe considerentul că „dacă ai intrat în horă trebuie să joci”, că acțiunea de a cere ceva excesiv, cu șanse mari de a primi un refuz predispune persoanele să accepte mai usor o cerere formulată imediat după aceea, că e greu să spui „nu” o dată ce ai spus deja
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
citește; clape; clasic; compune; cucul; cucuveaua; da; dar; descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate de exprimare; liniște; a liniști; liniștit; lucra; lume; Manciu; mașină; mereu; mesaj; meserie; mimează; cu mine; minunat; mira
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cioban; ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual; datină; demult; dînsa; ele; emoție; etnografie; spre exemplu; facultate; fericire; fie; finuță; fir; folclor românesc; gelos; habar nu am; haine românești; hăinuță; hora; horă; hrană; ia în mînă; informatică; interior; internet; internet explorer; lăuntric; lejeritate; literă rusească; litere; măgar; materie; mătase; mic; mie; miel; mînie; moale; muncă; murdară; națională; nănașă; neam; note; noțiune; nuntă; oare; obiceiuri; obiect; opri; original românesc; paie; patriotism; persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual; datină; demult; dînsa; ele; emoție; etnografie; spre exemplu; facultate; fericire; fie; finuță; fir; folclor românesc; gelos; habar nu am; haine românești; hăinuță; hora; horă; hrană; ia în mînă; informatică; interior; internet; internet explorer; lăuntric; lejeritate; literă rusească; litere; măgar; materie; mătase; mic; mie; miel; mînie; moale; muncă; murdară; națională; nănașă; neam; note; noțiune; nuntă; oare; obiceiuri; obiect; opri; original românesc; paie; patriotism; persoane; petrecere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
uniune; urlă; vedea; virtute; voință; vorba; vorbe; vorbi; a vrea; ce vrea; ce vrei; zîmbet (1); 766/311/99/212/1 joc: distracție (103); copil (59); copii (51); copilărie (52); veselie (25); dans (24); noroc (24); cărți (19); bucurie (17); horă (15); interesant (15); fotbal (14); relaxare (14); fericire (11); minge (9); de noroc (9); vesel (9); plăcere (8); amuzament (7); calculator (7); frumos (7); distracții (6); activitate (5); amuzant (5); ludic (5); poker (5); de cărți (4); cunoaștere (4); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
confort; costume; curios; cultivare; de mai multe ori; de obicei; dependență; deprinderi; distracție; durează 30 de zile să-l faci; educat; educație; eee daa!; enervare; evreu; experiență; expresie; facultatea; faptă; fetiș; fix; folclor; folositor; frumoase; a fuma; gest; grai; greu; horă; hotar; iarna; iarnă; igienă; îmbrăcăminte tradițională; important; în fiecare zi; instinct; întocmit; inutil; învăța; învățare; învățătură; joc; lege; liniște; loc; mama; mamă; masă; merge; mîndrie; moft; moldovenesc; a doua natură; național; neam; nevoit; nimic interesant; nimic; normalitate; nostalgie; obicei; obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și rele; de cauciuc; călători; călca; cămară; la căruță; căruțe; cere; ciclicitate; ciclu; ciclul vieții; cicluri; circumferință; comună; constantă; continuitate; copac; corabie; creativ; de Dacie; defectată; deplasare; dezumflată; dreptunghi; dură; epocă; excursie; Ferrari; fortună; frumos; frunză; gaură; ghinion; greșeală; groapă; horă; idiot; inel; infinitate; intelect; interior; invenție; se împarte; început; a se întoarce; întoarce; învîrtește; a învîrti; învîrti; karma; linii; lucru; lumea; marinar; de la mașină; măgar; măsură; meditare; minge; de moară; moartă; mobilitate; Moș Ion Roată; motocicletă; moțoc; neagră; neam; negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se face; asistență; asta e; de aur; baltă; în brațe; carne; chirurgie; coagulat; coli; corp; crima; curaj; curat; curge; dedicație; dens; determinare; dezastru; dezgust; a dona; donat; donație; donez; dovadă; dragoste; ființă; focul; frate; frăție; genetic; globule; gust; hb; hemoglobină; hora; insuportabil; însîngerat; jocuri; pe jos; lacrimi; lichid vital; limfocite; luptă; mama; metal; moare; mort; moșie; mult; multă; natură; necaz; negativ; de om; pană; pară; pasiune; pierde; plai; plasmă; plăcere; plînge; porc; problemă; profunzime; proprietate; purpuriu; puternicie; răni; rănit; răutate; RH
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
între 12 și 30 ianuarie 1931, la care au participat regulat 45 de cursanți, a fost urmat de examen 1, după care s-au eliberat certificate de absolvire. Se mai organizau petreceri câmpenești (un fel de nedei locale) cu tineretul, hore în aer liber - prilej de etalare a costumelor populare. D. Acțiunea pe plan economic. Era concepută ca o asistență de îndrumare și ajutor a gospodăriei țărănești, în vederea organizării mai eficiente. S-a dat importanță îndeosebi mișcării horticole, s-au făcut
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
diferite activități erau evidențiați în fața adunării generale, premiați cu cărți și unelte agricole. În bugetul pe anul 1927, primul an de funcționare, sunt prevăzute următoarele premii: pentru cea mai frumoasă grădină cu flori, pentru cel mai frumos costum național la horă, pentru copiii cei mai silitori din comună, pentru cei mai cuminți și respectuoși, pentru cea mai frumoasă faptă, pentru cel mai bun material folcloric cules, pentru cele mai bune rezumate din cărțile citite, pentru cea mai mare și mai îngrijită
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
anumită vârstă conștientizezi că există, îți creezi un model mental pentru această procedură și te miri că o adultă întreagă la minte se supune caznei de bunăvoie; vine însă vremea când te apucă și pe tine frenezia masochistă. Intri în horă și nu mai ai cale de întoarcere: joci. Și n-ai încotro, activitatea de gospodină este parte integrantă a prețului plătit ca să devenim eligibile în ochii extratereștrilor. Când se combină cu noi, aceștia acceptă înțelegerea tacită că ne vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Dramaturgie • Hora întreruptă Casa de creație Iași 1975 • Mașina de vânt Ed. Cronica Iași 1996 (cu piesele: Calul Verde, Regulamentul de bloc, Mașina de vânt și Cavou Bar) • "gheorghe popescu"... de gheorghe popescu Ed. Junimea 2009 Piese de teatru montate • Hora întreruptă imprimată la Radio Iași; TVR film realizat de Letiția Popa 1975 • Alegerea apelor montată de Teatrul V. I. Popa Bârlad 1974 regia Cristian Nacu • Calul verde imprimat la Radio Iași; spectacol lectură cu actorii Teatrului Odeon din București, regia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Teatrul Național Iași 1999 regia Constantin Popa • Gheorghe Popescu 2007 în curs de montare pe scena Teatrului Național Iași, regia Ovidiu lazăr, scenografia Rodica Porumbel; în distribuție: Petru Ciubotaru, Emil Coșeriu, Constantin Popa * Din această selecție lipsesc următoarele piese : 1. Hora întreruptă, piesă după care s-a realizat un film de televiziune în regia regizoarei Letiția Popa, cu o distribuție în exclusivitate formată din actori ai Teatrului Național din Iași. 2. Alegerea apelor, montată la Teatrul "V.I.Popa" din Bârlad, în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să aibă actori scriitori, astfel încît Constantin Popa e un fel de verigă într-un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție", găzduia viața omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau bani în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii morți la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alcătuit din deal și vale, de infinitul ondulat" 119. Fiind "cea mai veche formă de artă", dansul popular "este cel mai social dintre toate categoriile artei populare" 120, însoțind omul în toate momentele esențiale ale vieții: naștere, nuntă, moarte. Etimologic, hora provine de la grecescul horos, hará (bucurie), harein (a fi vesel) 121 și există sub forma unor variante lingvistice diferite, în funcție de regiunile etnografice. În Transilvania, horea este numele unui cântec tărăgănat, în sistem "parlando rubato" (asimetric), iar, în Maramureș și Oaș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
provine de la grecescul horos, hará (bucurie), harein (a fi vesel) 121 și există sub forma unor variante lingvistice diferite, în funcție de regiunile etnografice. În Transilvania, horea este numele unui cântec tărăgănat, în sistem "parlando rubato" (asimetric), iar, în Maramureș și Oaș, hora lungă denumește cântecul liber, cu sonorități ciudate, sughițate, "cu noduri". În ținutul Pădurenilor și în Țara Hațegului, hora se numește brâu, în sud-vestul Transilvaniei, în Mărginime, danț, iar în Țara Oașului, roată 122, în celelalte regiuni păstrându-se termenul de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
diferite, în funcție de regiunile etnografice. În Transilvania, horea este numele unui cântec tărăgănat, în sistem "parlando rubato" (asimetric), iar, în Maramureș și Oaș, hora lungă denumește cântecul liber, cu sonorități ciudate, sughițate, "cu noduri". În ținutul Pădurenilor și în Țara Hațegului, hora se numește brâu, în sud-vestul Transilvaniei, în Mărginime, danț, iar în Țara Oașului, roată 122, în celelalte regiuni păstrându-se termenul de horă sau joc, ca "dans circular". "Dansul circular" a fost foarte răspândit, încă din paleolitic, în toată Eurasia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lungă denumește cântecul liber, cu sonorități ciudate, sughițate, "cu noduri". În ținutul Pădurenilor și în Țara Hațegului, hora se numește brâu, în sud-vestul Transilvaniei, în Mărginime, danț, iar în Țara Oașului, roată 122, în celelalte regiuni păstrându-se termenul de horă sau joc, ca "dans circular". "Dansul circular" a fost foarte răspândit, încă din paleolitic, în toată Eurasia, În Europa orientală, în Melanezia, la indienii din California, și a fost practicat de vânători pentru "a împăca sufletul animalului doborât sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și ia de pe scaun colacul împlântat în suliță și sticla cu vinars, iar cana cu apă o varsă" 218. Tot înainte de cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi "cărora le trăiesc părinții", pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, se întorc acasă, repetând cele trei jocuri în jurul doniței. În momentul în care vin "colăcerii" cu mirele ca să "ridice" mireasa, nașa și cu mireasa îi întâmpină cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Domnul, Soarele cel drept, în toată viața, să fiți roditori, ca mama pământului. Să vă dea Dumnezeu toate cele bune și spor din rouă, din apă, din pășune, din pădure, de pe ogor." În ograda miresei, când lumea se prinde în hora numită "pyŭtoгak", mirele se rotește de trei ori după soare, privindu-l printr-un colac. La întoarcere, în calea mirilor iese mama feciorului de însurat și le aruncă un pumn de grâu în sân, zicând: "Să fiți cu îndemn la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Comparația destinului uman cu viața codrului se dovedește a fi răsplata pentru orice împlinire pământească. În cântecul de joc, forța sugestivă a imperativului ritualic dezleagă umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsplata pentru orice împlinire pământească. În cântecul de joc, forța sugestivă a imperativului ritualic dezleagă umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]