4,292 matches
-
2011 să valorifice terenul achiziționat cu investiții mai mici sau prin vânzări. Comună Ștefănești de Jos are trei biserici, una în ficare sat. O biserică, care în prezent poartă hramul „Sf Arhangheli Mihail și Gavril” în trecut a avut și Hramul „Sf. Împărați Constantin și Elenă”. După declarațiile preotului biserică a fost construită la 1830 de Boierul Alexandru Filipescu, și l-a avut ca prim preot pe Radu Duhovnicul. După alte date, Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elenă", ar fi fost
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
s-a cumpărat această (sf. Evanghelie) această și sf dumnezeiasca evanghelie de domnul postelnicul Ion Alexandru Filipescu în zilele prea învățatului domn Gheorghe Bibescu și s-a dat biserici Ștefănești de Jos, „Sf Mihail și Gavril”, unde se pomenește și hramul „Sf Voievozi” ( interviu cu preotul satului Ștefăneștii de Jos octombrie 2007). De preceizat că în momentul realizări Monografiei Biserică din Ștefănești de jos era în renovare, un proiect susținut de primăria locală. Biserică din Ștefănești de jos aflată pe partea
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
a fost înălțată pe locul unde se afla o biserică de lemn. Când lucrările de construcție se apropiau de final, Ștefan cel Mare dăruiește mănăstirii prin actul de la 17 august 1488, moșia Știlbicani. Odată cu încheierea construcției biserica a preluat vechiul hram al „Sfântului și Slăvitului Marelui Purtător de Biruință Gheorghie”. Încă de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar mai ales după 1488, mănăstirea devine un important centru de credință și cultură din Moldova medievală. Se consideră că apariția monahului Daniil
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
veșminte și odoare bisericești. Acest lucru a fost practicat și de urmașii săi la domnie, Bogdan al III-lea, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu care dăruiesc sau confirmă anumite donații către mănăstire. Deseori aceste donații se făceau cu ocazia prăznuirii hramului mănăstirii, cât și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
domnie, Bogdan al III-lea, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu care dăruiesc sau confirmă anumite donații către mănăstire. Deseori aceste donații se făceau cu ocazia prăznuirii hramului mănăstirii, cât și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de chieltuială, 3 zloți la tămâie ”, ca la 3 aprilie 1602 același voievod să vină
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
monument al generalului Ivan Inzov, fondatorul orașului. În Piața Centrală (Piața Pușkin) este un bust al scriitorului rus Aleksandr Pușkin și un monument al soldatului necunoscut. În Bolgrad se află Catedrala ortodoxă "Schimbarea la Față a Mântuitorului" și două biserici ortodoxe (cu hramurile Sf. Mitrofan și Sf. Nicolae) și o biserică protestantă. În apropiere de Piața centrală se află Catedrala Schimbarea la Față a Mântuitorului, construită în 1838 după planurile arhitectului rus Avraam Melnikov (care a proiectat printre altele și Catedrala Mitropolitană din Chișinău), prin
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
o cruce relicvar datată ca aparținând sec.XI-XII. Și înainte de 1810 au existat pe aceste locuri lăcașe de cult mai ales că satele de aici erau închinate unor mănăstiri. Biserica din satul ULMI este cea mai veche din comună are hramul Sf.Ecaterina și a fost construită între anii 1810-1815,fiind sfințită de mitropolitul Veniamin Costache Biserica din Belcești-Centru(CIORĂNI) a fost construită între anii 1860-1862 și are hramul Sf.Arhangheli Mihail și Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
mănăstiri. Biserica din satul ULMI este cea mai veche din comună are hramul Sf.Ecaterina și a fost construită între anii 1810-1815,fiind sfințită de mitropolitul Veniamin Costache Biserica din Belcești-Centru(CIORĂNI) a fost construită între anii 1860-1862 și are hramul Sf.Arhangheli Mihail și Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o biserică din lemn încă din anul 1774 . În Satu Nou temelia bisericii a fost pusă în 1933 cu aprobarea ministrului cultelor de atunci Victor Iamandi.Biserica are hramul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
hramul Sf.Arhangheli Mihail și Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o biserică din lemn încă din anul 1774 . În Satu Nou temelia bisericii a fost pusă în 1933 cu aprobarea ministrului cultelor de atunci Victor Iamandi.Biserica are hramul Sf.Nicolaie În satul Tansa biserica a fost construită între anii 1926-1931 și are hramul Adormirea Maicii Domnului. La acest lăcaș de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de venerabilul presbiter Stoica Ioan. În satul Liteni
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
lemn încă din anul 1774 . În Satu Nou temelia bisericii a fost pusă în 1933 cu aprobarea ministrului cultelor de atunci Victor Iamandi.Biserica are hramul Sf.Nicolaie În satul Tansa biserica a fost construită între anii 1926-1931 și are hramul Adormirea Maicii Domnului. La acest lăcaș de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de venerabilul presbiter Stoica Ioan. În satul Liteni biserica a fost construită între anii 1920-1929 și are hramul Sf.Împărați Constantin și Elena
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
între anii 1926-1931 și are hramul Adormirea Maicii Domnului. La acest lăcaș de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de venerabilul presbiter Stoica Ioan. În satul Liteni biserica a fost construită între anii 1920-1929 și are hramul Sf.Împărați Constantin și Elena. În Munteni temelia bisericii a fost pusă în anul 1933 prin contribuția lui Victor Iamandi ce a copilărit în acest sat după ce tatăl său s-a mutat de la Hodora la Munteni. În prezent din inițiativa
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
fi finalizate. În Satu Nou trăiește și minoritatea romano-catolică Câteva familii de catolici din zona Mărgineni-Bacău au venit și s-au așezat pe la anul 1900 pe aceste locuri.E posibil ca ei să fie la origine ceangăi.Biserica catolică are hramul Sf.Tereza a Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou aparțin de parohia Cotnari. Sunt și câteva familii de creștin-ortodocși ce țin stilul vechi,ei aparțin de biserica pe stil vechi din Balș-jud.Iași. În Munteni la recensământul din 2002 31
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Borzești este cartier al municipiului Onești, în județul Bacău și locul unde s-a născut și a copilărit Ștefan cel Mare. El a ctitorit împreună cu fiul său cel mare Alexandru (1464 - 1496) biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". A fost construită între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice sub codul: BC-II-m-A-00797. Scopul bisericii, după tradiție, este de a comemora moartea prietenului Mitruț, străpuns de săgețile năvălitorilor tătari, pe rădăcinile
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus, la dreapta intrării și apărată de o cornișă, are următorul cuprins: "Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei și cu prea iubitul său fiu Alexandru am zidit acest hram care este la Borzești pe Trotuș, Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, întru rugă sieși și întru pomenirea sfânt răposaților moși și părinți ai lor, și care a început a se zidi în anul 1493 (7001) luna iulie și s-
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
azi cartier al orașului Călimănești) exista în secolul al XVIII-lea o școală sătească, condusă de Barbu, elev al școlii mănăstirești. Mănăstirea a fost construită, conform legendei, în apropierea altei mănăstiri construită de Negru Vodă. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii 1387-1391, ctitor fiind voievodul Mircea cel Bătrân. A fost sfințită la 18 mai 1388, așa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Bătrân, în care se spunea: Hrisovul este totodată și actul de atestare
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
a fost părăsit de locuitorii săi musulmani (stabiliți în Dobrogea rămasă otomană, în special în jurul orașului Babadag) și populat de o importantă garnizoană rusă din Flota Dunării. Orașul a fost reconstruit în întregime. Catedrala "Acoperământul Maicii Domnului" (1822-1836), bisericile cu hramurile "Nașterea Domnului" (1823), "Sf. Nicolae" (1833, anterior biserică moldovenească, a fost transformată în catedrală rusească) și multe altele datează din acel moment. Cea mai veche clădire din Ismail este mica moschee turcească, ridicată în secolele XV sau XVI, transformată într-
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
ferată, dar și de drumul național DN65A Costești - Roșiori de Vede și drumul județean modernizat Costești - Alexandria. Stema orașului Costești se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat: SEMNIFICAȚIA STEMEI: Sfântul Ilie face trimitere la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc sunt specifice vieții Sfântului Ilie, fapt relatat și în vechea scriptură a Vechiului Testament. Snopul de spice de grâu arată ocupația principală a locuitorilor orașului, agricultura. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
încheierii lucrărilor de construcție a bisericii, în 1499 se menționează o orgă nouă, iar mai târziu s-au mai efectuat lucrări la turn prin care i s-au adăugat un ceas și clopote în 1514. Biserica, inițial romano-catolică a primit hramul Sfânta Maria ("Marienkirche"), fapt dovedit și astăzi de fresca Mariei, aflată în hala porții sudice. La jumătatea secolului al XVI-lea, reforma protestantă a pătruns în Transilvania și s-a răspândit în mare parte datorită umanistului și pedagogului Johannes Honterus
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
fostului atelier bisericesc de covoare de stat, aflat sub conducerea lui Era Nussbächer, și care a contribut în mod esențial la această acțiune. În interior, vizitatorul poate descoperi nenumărate obiecte de artă: Altarul principal (1866): Până la reformă, biserica a purtat hramul Sf. Maria. Din acest motiv se presupune că altarul medieval care s-a pierdut ar fi avut o tematică mariologică. Pictura principală a actualului altar are ca temă o imagine a predicii de pe munte, ce ocupă un loc central în
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
s-a degradat din nou. Comunitatea greco-catolică și-a construit o nouă biserică, tot din piatră, însă de dimensiuni mai mici, biserică sfințită în anul 1838. În anul 1948 autoritățile comuniste au trecut lăcașul în folosința comunității ortodoxe. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” se mai întâlnește în documente și ca „Biserica din câmp”, „Biserica din Copăcele”, „Biserica mare” sau „Biserica nouă”. Aceasta a fost zidită între anii 1800-1814, din donația substanțială în bani a ctitorului principal Ioan Bungărzan din Rășinari, din
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
introdus iluminatul electric, au fost primite prin donație de la credincioși vase liturgice, veșminte și cărți de cult. După refacere, biserica a fost sfințită la 22 mai 1966 de episcopul Teofil Herineanu. Începând cu 14 septembrie 1978, s-a organizat anual hramul bisericii, la care au participat un sobor de preoți și credincioși din satele vecine. În 1995, la inițiativa preotului Călin Pruneanu, exteriorul locașului de cult cunoaște o nouă renovare, motiv pentru care, în data de 14 septembrie 1996, biserica este
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului - d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne. Ioan Micu a învățat scrisul și cititul în satul natal, la Sadu. Când, la târgul Sibiului, un călugăr i-a cerut tatălui său să-l ducă la școală, Ion răspunse cu hotărâre: «"Tată
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
Capețieni. Astfel, de la constituirea regatului Austrasiei până la sfârșitul Vechiului Regim, Sf. Martin rămâne un simbol al unității francilor, apoi a francezilor. Actualmente, mai mult de 236 comune îi poartă numele în Franța și peste 4.000 de biserici poartă acest hram; numele său de botez a devenit numele de familie cel mai frecvent din Franța. O comunitate de preoți și de diaconi de mir, comunitatea Sf. Martin, fondată în 1976 și prezentă mai ales în Franța, și l-a ales drept
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Numele "„Govora“" provine, probabil, din derivarea slavului "găvariti", "a vorbi, a spune" și prin extensie "izvor, murmur de izvor
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
și din literatura patristică, respectiv din filosofi antici. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. Didahiile îl așază, fără nicio îndoială, în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile. Este ctitorul mănăstirii cu hramul "Toți Sfinții" din București - numită azi Mânăstirea Antim - (1713 - 1715), pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din România. Pe seama veniturilor generate de aceasta, a alcătuit un
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]