2,402 matches
-
li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În aceste condiții, episcopul de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
condiții, episcopul de Iași Mihai Robu l-a chemat din Germania pe preotul Eugen Baltheiser (care avea cetățenia română). Acesta i-a preluat spiritual pe toți credincioșii catolici din Bucovina de Sud, stabilindu-și reședința în casa parohială din Gura Humorului. Episcopul Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64 familii cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș (1996-2006) a fost construită casa parohială din Gura Humorului și s-a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Gura Humorului, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
a dezvelit și a sfințit o placă comemorativă de marmură neagră plasată pe peretele din partea dreaptă a intrării în biserică. Pe această placă se află următoarele inscripții trilingve (română, poloneză și germană): După liturghie, la sediul Forumului German din Gura Humorului a fost organizată o expoziție de fotografii ilustrând istoria bisericii și a comunității romano-catolice din Gura Humorului. Din această comunitate provin: pr. Rudolf Dobosch (1913-1994) - care a activat în Arhidieceza de Viena - și pr. Eduard Lang (1915-1977) - care a activat
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
intrării în biserică. Pe această placă se află următoarele inscripții trilingve (română, poloneză și germană): După liturghie, la sediul Forumului German din Gura Humorului a fost organizată o expoziție de fotografii ilustrând istoria bisericii și a comunității romano-catolice din Gura Humorului. Din această comunitate provin: pr. Rudolf Dobosch (1913-1994) - care a activat în Arhidieceza de Viena - și pr. Eduard Lang (1915-1977) - care a activat în Austria. În prezent, Parohia „Preasfânta Treime” din Gura Humorului are 10 filiale, dintre care 3 cu
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
bisericii și a comunității romano-catolice din Gura Humorului. Din această comunitate provin: pr. Rudolf Dobosch (1913-1994) - care a activat în Arhidieceza de Viena - și pr. Eduard Lang (1915-1977) - care a activat în Austria. În prezent, Parohia „Preasfânta Treime” din Gura Humorului are 10 filiale, dintre care 3 cu biserică (Frasin - cu Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din 1898, Stulpicani - cu Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
3 cu biserică (Frasin - cu Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din 1898, Stulpicani - cu Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului, Capu Codrului, Drăgoiești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Măzănăești și Voroneț). În filiala Ostra se celebrează Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă după programul celebrărilor credincioșilor ortodocși, deoarece aici nu este biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la mină din localitățile catolice
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
la mină din localitățile catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești, Izvoarele, Răchiteni, Săbăoani, Tețcani, Barați, Galbeni (Bacău), Butea, Răducăneni, Gherăești (Neamț), Adjudeni, Brusturoasa (Bacău), dar și din unele localități din Bucovina ori din alte zone ale țării. Anterior, Parohia Gura Humorului a avut o filială și la Vadu Negrilesei, a cărei biserică a fost cedată în folosința comunității ortodoxe din localitate. În biserica parohială se oficiază Liturghii în limba română zilnic. În filiala Frasin se celebrează liturghii în fiecare duminică, iar
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul diverselor sărbători religioase.
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
din familia Porumbescu. Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul LMI . Satul "Ciprian Porumbescu" se află la următoarele distanțe de principalele localități ale județului Suceava: 18 km de Gura Humorului, 30 km de Suceava și 40 km de Fălticeni. Localitatea s-a numit anterior "Stupca", prima sa atestare documentară datând din anul 1546. În anul 1615, voievodul Ștefan Tomșa al II-lea dezlipește satul "Stupca" de la Ocolul Sucevei și îl
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
și mitropolitul Silvestru. Onofrei Mironovici paroch."" Catapeteasma a fost confecționată din lemn de frasin, icoanele fiind pictate de renumitul pictor cernăuțean Epaminonda Bucevschi (1843-1891). Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, iar exteriorul bisericii a fost refăcut mai întâi în anul 1986 și apoi în 2007, preot-paroh fiind Leonte Galeș. Lângă altarul bisericii se află o cruce de piatră ridicată la 3 septembrie 1868, după cum atestă o inscripție (""Aceasta S. Cruce
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului este un lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită între anii 1876-1885, prin strădania preotului Simeon Cobilanschi (1842-1910). Biserica "Sf. Arhangheli" din Gura Humorului se află pe Bulevardul Bucovinei nr. 26, de-a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului este un lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită între anii 1876-1885, prin strădania preotului Simeon Cobilanschi (1842-1910). Biserica "Sf. Arhangheli" din Gura Humorului se află pe Bulevardul Bucovinei nr. 26, de-a lungul șoselei care traversează localitatea de la est la vest. În
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului este un lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită între anii 1876-1885, prin strădania preotului Simeon Cobilanschi (1842-1910). Biserica "Sf. Arhangheli" din Gura Humorului se află pe Bulevardul Bucovinei nr. 26, de-a lungul șoselei care traversează localitatea de la est la vest. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]