3,043 matches
-
de sînt unii care nu vor să se scrie despre marele nostru co'ucător, to'a'ăși?" Lupta asta animalică pentru bunuri rele o să ne transforme într-o gașcă submorală? Preferăm să devenim o populație submorală și nu o comunitate identitară, ascultînd de un cod moral? Tema emisiunii e De ce pleacă tinerii din România?, iar răspunsul indus de Antofiță, formatorul de opinie, sună așa: Ce să facă un tînăr productiv, în mijlocul unui popor contraproductiv? Dacă nu vrea să intre în anonimitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aceste schimbări (controlul social). Relaționată acestor dezbateri, analiza fenomenului modei a ridicat următoarele problematici: În ce măsură moda este o formă de emergență și de difuzare a inovațiilor și în ce măsură este o convenție socială? Ilustrează moda structura societății? Este moda o resursă identitară a tuturor claselor sociale în egală măsură? Au uniformele (școlare, militare etc.) o funcție ideologică și rațională?". Revin, în final, asupra semnificației celor două concepte prin care am enunțat titlul acestei lucrări, "stil vestimentar" și "dezirabilitate socială", termeni care, în cadrul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
spre a releva numai noutatea demersului. Ca și în alte cazuri, autoarea pleacă de la actualitatea cea mai vie pentru a-i plasa problemele în perspectivă istorică. Pentru ea, "istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate", una în care obsesia identitară și nevoia unei "stabilități securizante" au marcat ultimele secole 19. Marele ei rău pare a ține de reprezentarea timpului, din moment ce o lungă perioadă, a etnogenezei, coincidentă cu mileniul obscur, n-a putut fi explicată mulțumitor. În fond, ca și în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce ale romantismului, a continuat și a fost reluată fără încetare de atunci. Fiecare moment inaugural începe cu un conflict identitar: acesta se afirmă pentru prima dată după unirea din 1859, revine în prim-planul scenei politice și culturale la sfîrșitul primului Război Mondial și se dezvoltă din nou imediat după căderea regimului comunist, în 1989. Schema opoziției dintre occidentaliști și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care a impus și va mai impune încă forme nepotrivite. Pentru cei familiarizați cu acest tragism intelectuali și ideologi -, autohtonismul și occidentalismul nu reprezintă altceva decît cele două fețe ale aceluiași orgoliu. Din corespondența pașoptiștilor se desprinde violența și deriziunea identitară. După ce au crezut atît de mult în națiunea ce stătea gata să se nască și după ce au promovat atîtea schimbări utopice, ei gîndesc că e absurd să aplice principatelor programul pașoptist enunțat în februarie de revoluționarii francezi. Dar poate că
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fost instaurat de generația romantică formată în Franța și în Germania, o generație marcată de nevoia legitimă de a ieși din tăcerea istoriei. Epoca fusese îndreptată spre glorie, dar acești romantici uitau că nu există glorie fără putere. Adevărata furtună identitară atinge însă generația interbelică. Interogația asupra identității schimbă scara valorică: românii au participat la războiul din 1914 și această angajare în aventura modernă avea să se soldeze prin recunoașterea saltului decisiv în modernitate. Or, lăsată în afara Conferinței de Pace din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românesc, este discutabil și controversat. Ce se poate face, în același spațiu, cu întrepătrunderile contrarii ale catolicismului și ale Reformei? Aceste ciocniri cu Ungaria, cu Polonia, circulația elitelor, autorii de cronici care fac drumul memoriei coerent, toate acestea rup frontierele identitare și infirmă o potrivire reconstruită a posteriori între romanitate, ortodoxie și moștenirea bizantină. Citirea ecuației România = ortodoxie își găsește funcția în continuarea relațiilor româno-ungare. În secolul al XlV-lea, acestea sînt relații de dependență refuzată, apoi reînnodată; în Transilvania secolelor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
polonez, refugiul și sprijinul rus sînt determinante. Orientările prolatine, progrecești, alegerea limbii române aparțin inițiativelor principilor, care se situează fiecare în rețeaua sa privilegiată de alianțe și care optează, într-o lume profund împărțită, pentru una sau alta din reprezentările identitare. Ca urmare, în secolul ai XVII-lea, politicile culturale ale lui Vasile Lupu în Moldova și Matei Basarab în Țara Românească se află în dezacord. Moldova lui Vasile Lupu optează pentru cultura greacă, Țara Românească se dorește antigreacă și antistrăină
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Blaj, echipa uniată publică Floarea Adevărului, lucrare destinată să prezinte și să apere cele patru puncte ale unirii. La nivelul unei elite luminate, în Transilvania anului 1750, se pun problemele națiunii, ale justiției, ale educației într-un climat de pluralitate identitară, care caracterizează în aceeași epocă dezvoltarea Moldovei și a Țării Românești. Marea diferență rezidă în apartenența Transilvaniei la un Imperiu habsburgic care se afirmă, și în dependența Moldovei și a Țării Românești de un Imperiu otoman care oferă puțin. Divergențele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se afirmă; reprezentarea statală a conștiinței naționale este însă fragilă. Tradiția și forța reprezentării imperiale a statului împiedică înflorirea unei forme statale redusă la națiune. Convingerile forța unei identități culturale care se afirmă și incertitudinile privind forma politică a proiecției identitare înglobează imagini contrare. Autoportretul amestecă siguranța întemeiată pe un reperaj datorat originilor cu o fragilitate venită din constatarea dificultăților prezente și a întrebărilor adresate viitorului. Dacă trecutul sublimat îi ajută pe moldo-valahii din elite să se reprezinte, contrastul acestei sublimări
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rămîne doar valorizarea trecutului pe care se bazează angajamentele în numele unei cauze desemnată ca fiind națională. În 1837, Kogălniceanu publică o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, expunîndu-și motivele într-o prefață care pune în lumină neliniștea identitară. Pentru Kogălniceanu a descoperi Franța și Germania echivalează cu a măsura inexistența Moldo-Valahiei: "Cele mai mici ținuturi din Africa și din America sînt mai cunoscute decît aceste Principate". Descoperirea faptului că Moldo-Valahia a fost uitată de Europa și începutul acesta
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se găsească". Alecsandri a lăsat o amintire precisă a acestui abandon: în 1849, el se află la Paris, ajungînd la guvernul Cavaignac, căruia îi cere ajutorul. Răspunsul este negativ. Acest abandon implică mai multe reacții: victimizare, cinism și autosatisfacție identitară care apropie cultura revoluționară românească postpașoptistă de cultura exilului rusesc. De exemplu, Alecsandri se arată sever față de Franța din toamna anului 1849, în care "interesul pecuniar domină majoritatea inimilor și aceasta în măsura în care Bursa crește în timp ce probleme libertăților europene scade". Herzen
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
era caracteristic: Ceea ce tu numești barbarie eu numesc baza și înțelepciunea unui popor care se dezvoltă conform geniului său propriu, ferindu-se de a se amesteca cu străinii". Junimea nu se desprinde de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat sau barbar al romanității. Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Istrati în 1935. Acest mers cu pași mari de la începutul secolului pînă la deceniile de după război, acest parcurs refractar al lui Istrati și această experiență tragică a lui Racovski ajută la regăsirea măsurii unei atmosfere românești a anilor 1900. Interogațiile identitare se pun și se repun la scară locală, iar răspunsurile date în diversele domenii ale economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bucuria victoriilor este îndepărtată de o suferință care apasă prea greu... România intră astfel cu un pas mare în istoria contemporană, împingîndu-și masele în războiul modern, fiind la un pas de zguduirea revoluțiilor bolșevice și încercînd să construiască un proiect identitar care conjugă fidelitatea cu tradiția și grija pentru reformă cu progresul. România Mare se impune ca participant, atît pe terenul, cît și în cadrul complexelor negocieri de pace. Delegația română la Congresul de pace dispune de un text-cheie care face trimitere
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
viața politică a anilor '20 ca pe o criză cvasipermanentă datorată moravurilor balcanice trucarea alegerilor, nepotism... -, fără a se lua în considerație profunzimea dezbaterilor interne asupra identității naționale, asupra expresiei sale politice și asupra mizelor dezvoltării economice și sociale. DEZBATEREA IDENTITARĂ Atmosfera tulbure de după război este în întregime consecința transformării teritoriale și demografice a țării. Micul regat moldo-valah s-a mărit în așa măsură încît este pe punctul de a deveni o putere regională. Noua Românie acoperă o suprafață de 295
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răspunde spiritului românesc și nevoilor țării. Încă de la promulgarea sa, Constituția este atacată de critici care privesc nu atît echilibrele și mecanismele politice pe care aceasta le promite, cît legitimitatea sa care contestă o tradiție și contrazice o conjunctură. Dezbaterea identitară se află la baza acestui chestionar care neagă caracterul natural al unei ancorări în formele democrației occidentale. Se reia conflictul identitar Est/Vest, care face posibilă o nouă înfruntare între conservatori, atașați ideii de dezvoltare normală a istoriei, și progresiști
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mecanismele politice pe care aceasta le promite, cît legitimitatea sa care contestă o tradiție și contrazice o conjunctură. Dezbaterea identitară se află la baza acestui chestionar care neagă caracterul natural al unei ancorări în formele democrației occidentale. Se reia conflictul identitar Est/Vest, care face posibilă o nouă înfruntare între conservatori, atașați ideii de dezvoltare normală a istoriei, și progresiști, convinși că tradiția națională este moștenitoarea Luminilor și a momentului 1848, fiind deschisă la noțiunea modernă de cetățenie. În 1923, Institutul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că, la Est, condițiile dezvoltării capitalismului confundă interesele plutocratici financiare cu formele de stat absolutiste. Mediul demonstrează că doar clasa muncitoare și cea a țăranilor sînt chemate să poarte stindardul democrației. Opoziția dintre liberali și țărăniști rezidă în două reprezentări identitare care nu au nimic comun. Țărăniștii îi condamnă pe liberali pentru că sînt burghezi. Or, burghezia este străină de realitatea socială țărănească, de spiritul tradiției. Adevărata cultură românească este țărănească, cum voia să demonstreze opera lui Rădulescu-Motru care, încă din 1904
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
medii antioccidentaliste din România nu pot să nu stigmatizeze o dependență resimțită ca umilitoare și antinațională. Paradoxal, guvernul național-țărănesc este cel care ia inițiativa de a încredința redresarea bugetului unei misiuni trimisă de Franța. Va plăti însă scump această contradicție identitară între recursul la Vest și afirmarea sentimentală a specificității țărănești și agrare. Curînd, partidul va suferi împărțirea între o dreaptă ce va evolua spre corporatism, o stîngă adunată în jurul lui Mihalache și un mic grup de intelectuali concentrați în jurul revistei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se desfășoară la 25 septembrie 1925 la Biserica mitropolitană din București. La 1 noiembrie, în prezența a numeroase delegații din celelalte Biserici ortodoxe, este investit patriarh Miron Cristea. Negocierea unui concordat cu Roma pune probleme în acest climat de definire identitară, cînd, în 1919, unii catolici francezi vedeau în Transilvania punctul de plecare al unei acțiuni misionare îndreptată spre românii-ortodocși, însă ortodocși latini. Cultura franceză proiectează în spațiul românesc imaginile vehiculate în 1848, în 1878 și chiar în 1919. Michel d
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
victoriei barbariei, fracturile politice și așezarea ideologică față în față vor conduce pe democrații români, fie că sînt liberali sau țărăniști, la afirmarea fidelității față de alianța franco-britanică. Taberele se delimitează în funcție de adeziunile la o anumită politică externă care exprimă reprezentările identitare fundamentale, definindu-se prin solidaritățile transnaționale. La stînga, "se vorbește de front democratic și mobilizare antireacționară" și aceste inițiative își găsesc susținerea în Franța, pe lîngă Comitetul de apărare al antifasciștilor români. În februarie 1936, comitetul francez editează un buletin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În această configurație geopolitică, fidelitatea Vestului este profundă dar inoperantă. Limitele acestei analize constau în a prezenta România ca o entitate unită în jurul regelui, în timp ce fracturile mentalităților și confruntările din 1939 sînt violente, într-o țară divizată în privința reprezentării sale identitare și a viitorului său, democrații fiind în dezavantaj după 1938. În ceea ce o privește, istoriografia comunistă îl acuză pe rege, pe legionari, apoi pe Antonescu, că ar fi cedat țara Germaniei, împotriva intereselor naționale. Aceeași istoriografie acuză partidele democratice de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apartenență europeană. Moștenitorii celor de dinaintea războiului ignoră sau pretind a ignora mutațiile din societățile vest-europene, păstrînd despre Viena sau Parisul anilor '30 aceleași imagini fixe. Aceste ex-elite, frustrate și sterile în urma mai multor ani de teroare, se leagă de miturile identitare și savurează pe îndelete contradicțiile explozive. Ceea ce rămîne este devotamentul față de Biserica Ortodoxă care, în ansamblu, colaborează cu puterea și se arată foarte reticentă față de Vest. Tehnica și modernitatea sînt îndepărtate pentru a păstra dulceaga amintire a paradisului pierdut de dinaintea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
victorie, cu atît va fi mare și socialistă în același timp, ceea ce reprezintă esența existenței sale, așa cum au dorit-o echipele conducătoare. Cu alte cuvinte, ne-alinierea României nu este nici disidență și nici trădare, relevînd performanța inerentă oricărei afirmări identitare. Primele gesturi de nemulțumire ale Bucureștiului se manifestă în discordia generată de politica lui Hrușciov în cadrul CAER: Bucureștiul consideră că diviziunea internațională a muncii concepută de Moscova este dezavantajoasă. Conflictul începe în 1958. Realist înțeles în Vest, în special în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]