13,415 matches
-
de producție a fost pusă în serviciul grupurilor aflate la putere, în slujba conservării și creșterii puterii. Libertatea de gândire și de expresie a fost eliminată de propagandă iar aceasta din urmă era menită subjugării și aservirii opiniei publice scopurilor ideologice ale puterii politice. Galopul ideologic al poneiului roz Scandalul "poneiului roz cu zvastica" poate fi cu ușurință și trebuie plasat în acest context al consecințelor care provin de la privilegiul antimodern de a avea exclusivitate în producerea de bunuri simbolice demne
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în serviciul grupurilor aflate la putere, în slujba conservării și creșterii puterii. Libertatea de gândire și de expresie a fost eliminată de propagandă iar aceasta din urmă era menită subjugării și aservirii opiniei publice scopurilor ideologice ale puterii politice. Galopul ideologic al poneiului roz Scandalul "poneiului roz cu zvastica" poate fi cu ușurință și trebuie plasat în acest context al consecințelor care provin de la privilegiul antimodern de a avea exclusivitate în producerea de bunuri simbolice demne de a fi oficializate și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aferente. Fascismul, nazismul și comunismul au fost mai curând minimalizate, bagatelizate și luate în derâdere prin aceea că au fost folosite ca mijloace de compromitere și discreditare într-un scandal politic cu miză minoră. Comisia birjarilor comuniști și hamurile lor ideologice Numai că scandalul poneiului roz nu s-a oprit aici. Un "supraviețuitor la Comitetului de stat al Planificării"12 și președinte al Senatului pe atunci, Nicolae Văcăroiu, se autosesizează și solicită Comisiei de Cultură a Senatului României să alcătuiască o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
trăiau. [...] În interbelic [...] vocile importante pot fi înscrise cu succes în "corul" european al susținătorilor celor două tipuri de populism ce se manifestă în epoca, anume fascismul și comunismul. Pe de altă parte, puțini intelectuali sesizează iluzia celor două viziuni ideologice, menținându-și opțiunea pentru democrație"5. Impresionați de originalitatea acestor "religii politice", mulți intelectuali au căzut în capcana fascismului sau a comunismului. Au fost și câțiva care au sesizat populismul așa-numitelor soluții totalitare. Aceștia din urmă au invocat "responsabilitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
devenit mai cumpătat după terminarea campaniei electorale, ba dimpotrivă"17. Deși mărturisește că nu a identificat în istoria PNȚ documente precum carnetul de membru de partid al lui Gusti, Rostás aduce suficiente argumente în sensul afilierii lui Gusti la linia ideologică a partidului țărănesc - atașament pe care il menționează și istoricul Lucian Boia18 -, precum și în favoarea ideii că Gusti "trădă un comportament de membru de partid". Fapt care, adaugă Rostás, explică ocuparea de către Gusti a unor funcții de conducere la Casa Autonomă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sau militanți activi ai legionarismului: Valeriu Gafencu, Ion Gavrilă Ogoranu. Tot aici ar putea fi incluse și omagierile aniversar-comemorative, busturile, numele de străzi sau instituții, ale unor reprezentanți ai culturii interbelice care au îmbrățișat valorile ideologiei de extremă dreaptă. Opțiuni ideologice care astăzi sunt diagnosticate ca fiind "derapaje de tinerețe". O situație specială, întrucat intră sub incidența OUG 31/2002 care interzice cultul criminalilor de război o reprezintă publicitatea făcută unor persoane condamnate pentru crime de război. Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de tinerețe a "generației 27", a adeziunii ei la un proiect spiritual și social de extremă dreaptă, formulează cu lejeritate afirmații care minimalizează rolul public al acestor intelectuali în epoca. Astfel, ei au scris doar câteva articole extremist iar opțiunea ideologică ar fi fost un simplu derapaj din tinerețe. Dincolo de faptul că a incerca o discuție în jurul cantității de articole sau studii cu vocație extremistă reprezintă o alunecare în derizoriu, cum de acești impresari contemporani nu se întreabă de ce, după război
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
război și crime împotriva umanității". Recunoscându-se specificitatea Holocaustului, se recunoaște însă totodată fără echivoc caracterul genocidar al comunismului și se amintește tendința de glorificare a nazismului și comunismului. Dealtfel, se poatre constată în plan public "recrudescenta politică a fondului ideologic comunist în forma unor noi partide de succes precum Die Linke din Germania acestor ani, a formațiunilor care se revendică expres din tradiția comunistă și care sunt/au fost la putere în Bielorusia, Ucraina, Rusia sau Moldova"12, un lucru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de la funcțiile de conducere a unor autorități și instituții publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist", dar numai în limitele respectării drepturilor constituționale și a cadrului legal. "Lustrația nu înseamnă însă epurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greșite ori accidente biografice, ci încercarea de regasire a demnității și încrederii, precum și redarea autorității instituților fundamentale ale statului. Lustrația accentuează mai ales principiul responsabilității în exercitarea demnităților publice", se arătă în Decizie, care sublinia că "în condițiile legislației actuale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
susceptibil să exercite asupra individului o constrângere exterioară; sau, mai mult, care este general pentru o întreagă societate dată, având în același timp o existență proprie, independentă de manifestările sale individuale". Ceea ce reproșa sociologul cercetării de până atunci era analiza ideologică, adică analiza reprezentărilor noastre despre realitate și nu a realității însăși. Evident, nu este vorba de interpretarea ideologică în sensul care se va dezvolta pe linia Sheller-Dilthey-Mannheim, ci în cel al spiritualismului, care susținea că realizează cercetarea societății doar analizând
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dată, având în același timp o existență proprie, independentă de manifestările sale individuale". Ceea ce reproșa sociologul cercetării de până atunci era analiza ideologică, adică analiza reprezentărilor noastre despre realitate și nu a realității însăși. Evident, nu este vorba de interpretarea ideologică în sensul care se va dezvolta pe linia Sheller-Dilthey-Mannheim, ci în cel al spiritualismului, care susținea că realizează cercetarea societății doar analizând modul în care aceasta este concepută de către noi. În opinia sa, faptele sociale nu sunt un produs al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ne ajută să recunoaștem anumite asemănări între diverse experiențe individuale și situații. Ceea ce înțelegem din cercetarea întreprinsă ne poate folosi ca model sau ca principiu regulator în cercetarea altor cazuri. Idealtipul comunismului a fost creat prin ani lungi de efort ideologic și apoi a fost completat prin critică anticomunista a lui. Prin raportarea la acest idealtip a poveștii vieții pe care o obținem este posibilă înțelegerea. Dialogul spectatorilor angajați În lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția, am realizat un interviu cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
câtorva întrebări generale ar fi redus dramatic conținutul informațiilor reactivate din memorie. Practic, dialogul s-a purtat că între persoane care comentau anumite documente pe care le aveau în față. În mod frecvent am utilizat metodă comentariilor provocate 32. Situarea ideologică Prejudecățile pe care a trebuit să le depășesc și care să asigure corectitudinea și credibilitatea demersului au fost următoarele: (1) un fost lider comunist (cum este interlocutorul) va avea interes să-și cosmetizeze biografia, ceea ce se mai numește "tendința de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
le dorea lămurite, explicate. Am dorit că documentele doar să-i ajute memoria, dar nu i-am lăsat timp pentru a pregăti răspunsuri elaborate la întrebările mele. O urmă de hermeneutica a suspiciunii a rămas, totuși, în demersul meu. Metodă ideologică sau perspectivismul mannheimian pe care mi l-am asumat în acest demers m-a determinat să-mi iau astfel de precauții atât în legătură cu intervievatul, cât și cu mine însumi. După cum am precizat, "nici eu nu sunt un exemplar al unei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
atent la chestiunile de natură etică, așa cum sunt ele descrise în literatura de specialitate 36, adică la relația mea cu cercetarea, cu subiectul și cu datele pe care le-am avut. De aceea, încă din introducere mi-am prezentat situarea ideologică și relația cu subiectul. Cât privește datele obținute în interviu, au fost câteva informații, foarte puține, pe care subiectul a dorit să nu le facem publice. Pe de altă parte, Doru Tompea a povestit anumite episoade delicate din viața privată
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
manualele "alternative", scrise de istorici de profesie cunoscuți. În 1947 apărea însă un manual marxist de istoria românilor, destinat clasei a XI-a de liceu 2, numărând aproape 700 de pagini. Scris sub conducerea lui Mihai Roller, un modest activist ideologic de partid, manualul revendică monopolul asupra abordării legitime a predării istoriei: "Istoria de față se deosebește structural de istoriile scrise până astăzi prin concepția și metoda științifică ce-i stă la baza"3 (concepția materialista și metodă dialectica ce își
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cu organizațiile sale politico-administrative, cu regulile și cutumele academice, cu oamenii săi (curajoși și lași, demni și obedienți), cu problemele sale curente și mai ales cu cele recurente, cu bunele și cu relele sale"15. De remarcat este și poziționarea ideologică cu care interlocutorii au pornit în demersul lor: "vom prezenta în limitele dovezilor scrise și ale memoriei muncă și avântul ultimelor decenii de comunism în Iașul universitar, urmărind oamenii prinși în "mărețul" mecanism politico-administrativ al regimului totalitar, pe care caracterele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de un istoric, un critic literar și un politolog: Mioara Anton, Bogdan Cretu și Daniel Șandru. Această triplă coordonare și-a pus amprenta și asupra structurii sale. Astfel, toate contribuțiile științifice sunt grupate în trei părți: "Drumul spre comunism: comandamente ideologice, proiecte culturale, disidente" (partea istoricilor, ce cuprinde texte semnate de: Mioara Anton, Cristian Vasile, Cormin Popa, Ionuț Bucur, Alină Pavelescu și Ana-Maria Cătănuș), "Scriitorii și puterea: conflictul dintre estetic și ideologic" (partea filologilor, ce cuprinde texte semnate de: Bogdan Cretu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sunt grupate în trei părți: "Drumul spre comunism: comandamente ideologice, proiecte culturale, disidente" (partea istoricilor, ce cuprinde texte semnate de: Mioara Anton, Cristian Vasile, Cormin Popa, Ionuț Bucur, Alină Pavelescu și Ana-Maria Cătănuș), "Scriitorii și puterea: conflictul dintre estetic și ideologic" (partea filologilor, ce cuprinde texte semnate de: Bogdan Cretu, Ioan Stanomir - un istoric ce s-a înrolat, de această dată, în tabăra filologilor -, Radu Vancu, Angelo Mitchievici și Antonio Patraș) și "Intelectuali, discursul puterii și răul politic" (partea politologilor, ce
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
obiectivul aderării Moldovei la Uniunea Rusia-Belarus, apoi a avut o perioadă glaciala în relațiile cu Rusia și a mimat parcursul aderării la UE - ideal susținut atât de putere cât și de opoziție, iar din 2009 a revenit la matcă lui ideologică printr-un mesaj antieuropean. Să nu se uite faptul că ei, comuniștii, au avut o pondere destul de importantă în toate sondajele. Doar așa pot explica faptul că după 2009 s-a diminuat preferință pentru UE, fiindcă dacă ne uităm la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
românească și toate în care s-a pus problema, mai mult sau mai putin explicit, rediscutării rolului PSD (sau PDSR, cum era numit în trecut) în societate și în viața publică. În trei dintre ele, am constatat presiunea pentru deplasarea ideologică a partidului dinspre stânga spre centru. Doar în 2010, după înlocuirea lui Mircea Geoana cu Victor Ponta, a existat o deplasare de sens opus, spre definirea mai clară ca partid care reprezintă publicul social-democrat intern. Momente de cotitură pentru stânga
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Meleșcanu, care lansa ideea de a treia cale2. Un studiu al Institutului Social Democrat "Ovidiu Șincai" constată, în 2003, următoarele: În căutarea unei identități și a unui segment electoral de susținere, ApR și-a propus un discurs "pragmatic și flexibilitate ideologică", inspirându-se din laburismul lui Tony Blair. Imitând cea de "a treia cale" blairistă, liderul ApR lansa sintagma "a trecut vremea social-democrației cu basca", tocmai pentru a sublinia apropierea de gulerele albe"3. În 2005, Mircea Geoana a formulat expres
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ocupă de reglementări, de naționalizări, punea taxe și cheltuia pe protecție pasivă. Acum e nevoie de adaptări mai subtile la o realitate schimbată. Dar, în primul rând, este nevoie de o cultură de stânga și aceasta trece prin cultivarea dezbaterii ideologice"5. Același mesaj de extindere a bazei electorale a fost lansat și după 2014, dorindu-se explicit o îndepărtare de un anumit model imagologic considerat păgubos de noii lideri ai partidului. Liviu Dragnea spunea, în 2015: " Vom gândi un nou
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
iar consecințele repercutate pe termen lung contribuie, în parte, azi, în a ne împinge la coada țărilor candidate la integrare europeană. În montajul din expoziția Depozit, compoziția Ioanei Bătrânu, Grădinile bucuriei (închipuind un triptic de WC-uri), evocă cutremurător epurările ideologice, atât de eficiente în a trimite la "haznaua istoriei", cum se spunea în epocă, opera unor spirite predestinate, în condiții normale, să europenizeze durabil civilizația românească. Raportându-se la acele erori, astăzi îngropate, revine în sarcina generațiilor prezente sarcina imperativă
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
fericire au existat multe competențe în acest domeniu și numai teama de a nedreptăți prin omisiune involuntară mă determină să nu dau exemple; suprimările din texte nu s-au datorat editorilor, ci factorului politic care exercita o foarte vigilentă cenzură ideologică în numele clasei muncitoare. Așadar, pe lângă faptul că este firesc ca fiecare generație să alcătuiască propriul ei corpus de ediții, situația deplorabilă în care ne aflăm și din acest punct de vedere ne obligă să reluăm toate edițiile spre a oferi
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]