6,525 matches
-
formalism și schematism. Mai constată că nivelul lor cultural nu e prea ridicat și astfel explică de ce, În loc să-și Însușească În mod creator experiența clasicilor, ei Își Însușesc doar expresii, metafore dintrânșii. În fine, D.Costea constată că poeții tineri ieșeni stăpânesc prea puțin tehnica poetică, de unde explicația unor stângăcii ale lor. (Ă). Am zăbovit asupra acestui articol deoarece În el Îndeletnicirea de a masacra producțiile literare vârându-le În patul procustianal unor pretinse legi imuabile este mai evidentă. Aceeași manieră
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestea nici nu sunt cele mai semnificative. Altminteri, romanul se desfășoară neted, urmărind firul autobiografic al vieții autorului pe o durată de timp determinată. Prezența lui se simte În paginile cărții sub masca străvezie, abia obiectivată, a eroului principal, studentul ieșean Petruț Voinescu, care devine astfel purtătorul de cuvânt fidel al sentimentelor, gândurilor și impulsurilor - mai ales a impulsurilor proprii temperamentului scriitorului. (Ă). În fine - clipa mult așteptată a eliberării. Ultimul capitol al romanului deschide o vastă perspectivă spre viitor, Înfățișând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
abaterile de la cerințele științifice, abateri Întâlnite frecvent În publicațiile de specialitate. Se semnalează că, Încă din 1975, la Facultatea de Medicină din Düsseldorf (Germania) s-a Înființat o „Catedră de scris medical”, prima de acest fel din lume”, scrie profesorul ieșean N. Gherghel (1996, p. 10), care amintește lucrări dedicate scrisului științific În diferite domenii, cum ar fi chimia (Hans F. Ebel, Claus Briefert, William E. Russey, The Art of Scientific Writing. From Student Reports to Professional Publications in Chemistry and
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care-i revin ca drepturi de autor” - scrie The Daily Telegraph. (România literară, anul XXXVII, nr. 2, 21-27 ian. 2004, p. 28) II. Trăsăturile stilului științific 1. Funcțiile limbii Într-o excelentă lucrare consacrată stilurilor funcționale ale limbii române, profesorul ieșean D. Irimia (1995) amintește celebra clasificare a funcțiilor limbii, datorată lui Roman Jakobson: a) funcția referențială, numită și cognitivă sau denotativă, ce are În vedere realitatea obiectivă, extralingvistică, față de care emițătorul Își manifestă o atitudine rece, neutră; b) funcția expresivă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Uniunea Scriitorilor. De remarcat că, la ședința de excludere, Al. Florin Țene nu a participat, ceea ce a echivalat cu o recunoaștere a vinovăției sale. Toate aceste amănunte au fost relatate de ziarul Transilvania Jurnal (Birtz, Hedeșiu, 2001, p. 3). Criticul ieșean Al. Dobrescu a publicat recent prima parte dintr-o serie de patru volume (Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români) dedicate plagiatului la noi. Plagiatul În știință Cel mai recent caz de plagiat a fost dat În vileag de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
politică. În ziarul Cotidianul din 18 septembrie 2007, doi ziariști, Camelia Jula și Bogdan Păcurar, În articolul „Un ziarist clujean a semnat un editorial publicat anterior În Cotidianul”, au dezvăluit un caz flagrant de plagiat. Astfel, cunoscutul poet și eseist ieșean Liviu Antonesei a publicat În Cotidianul din 7 septembrie 2007 editorialul „Fără rușine, fără simțul realității”. Câteva zile mai târziu, În săptămânalul Obiectiv din Turda, ediția din 10-16 septembrie 2007, Gelu Radu, directorul săptămânalului, a publicat același articol, pe post
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
271 48. „De la «Cercul feminin». În jurul unui front comun funcționăresc”, Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936 273 49. „Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța”, Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936 274 50. Elena C. Meissner, „Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez”, Opinia din 13 noiembrie 1936 282 51. Elena C. Meissner, „Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolini”, Universul din 12 noiembrie 1936 284 52
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
10 iunie 1936. 49. De la „Cercul feminin”. În jurul unui front comun funcționăresc, în Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 50. Marele Congres al asociațiilor feministe de la Constanța, articol în Gazeta femeilor, nr. 140-141 din 30 septembrie 1936. 51. Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în Parlamentul englez, articol de Elena C. Meissner în Opinia din 13 noiembrie 1936. 52. Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolini, articol de Elena C. Meissner
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi de revendicări meritate, de porniri generoase și drepte au pornit de la Iași. 2. Îmi pare rău încă să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
listele electorale și să participe la vot, precum și acordare de drepturi politice integrale femeilor. Cel de al 14-lea congres feminist a luat sfârșit, iar congresistele au părăsit Constanța. Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936. 50TC "50" Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul engleztc "Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez" Se știe că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Cel de al 14-lea congres feminist a luat sfârșit, iar congresistele au părăsit Constanța. Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936. 50TC "50" Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul engleztc "Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez" Se știe că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano 1, s-a ridicat în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și murind, simbolic, pe creasta unui munte, cu iluzia „înălțării”. Alternând cu povestea principală, un alt plan al narațiunii îl are ca protagonist pe fiul preotului, Andrei, elev, supus și el patimilor erotice. Viața de internat, ambianța unei mari școli ieșene, diversitatea tipurilor de liceeni, melancolia adolescentului chinuit de misterele senzualității, dar și de incertitudini spirituale, neliniștit în așteptarea unui „ceva” nedefinit, sunt prinse în secvențe autentice și coerente. Și în Obsesia (1946), componenta erotică este văzută ca una din trăsăturile
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
ocupând, prin concurs, postul de profesor de morfologie animală la Universitatea din Iași, unde va rămâne până în 1936, când se va retrage la pensie. Omul de știință - profesor, decan, director al Institutului de Morfologie Animală - are merite în crearea școlii ieșene de biologie animală și îndeosebi în inițierea unor cercetări de hidrobiologie a lacurilor sărate. Ca reprezentant al Universității din Iași, a fost, în câteva legislaturi, senator și deputat; susținea politica de ameliorare a vieții rurale, pleda pentru o reformă agrară
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
la „Literatură și știință”, revista lui C. Dobrogeanu-Gherea, cel pe care îl cunoscuse prin intermediul lui Al. Vlahuță, bun prieten și coleg de liceu la Bârlad. A mai colaborat la „Lumea nouă literară și științifică”, „Noua revistă română”, „Sămănătorul”, la publicațiile ieșene „Tribuna conservatoare”, „Arta”, „Epigonii”, „Opinia”, la „Moldova” (Botoșani). Semnând, alături de G. Ibrăileanu și H. Sanielevici, în „Curentul nou” din Galați (1905-1906), va fi, împreună cu C. Stere, din martie 1906 până în martie 1907, director al „Vieții românești”. După ce părăsește revista ieșeană
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
ieșene „Tribuna conservatoare”, „Arta”, „Epigonii”, „Opinia”, la „Moldova” (Botoșani). Semnând, alături de G. Ibrăileanu și H. Sanielevici, în „Curentul nou” din Galați (1905-1906), va fi, împreună cu C. Stere, din martie 1906 până în martie 1907, director al „Vieții românești”. După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în presă, la „Opinia”, „Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Volumele Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale (1938) și Îndurare! (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
în 1970, cu volumul Versuri, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Se alătură, la sfârșitul anilor ’60, „grupului oniric” (care îi reunea pe Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a.). Din 1983, a lucrat, timp de doisprezece ani, în redacția revistei ieșene „Convorbiri literare” (corector la început, mai târziu redactor, redactor-șef adjunct). A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Argeș”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „România literară” (revistă în care ține, din 1992, rubrica „Cerșetorul de cafea”) ș.a. Este laureat al Premiului
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Clopotarul de la Sf. Pavel de J. Bouchardy (o traducere anterioară a acestei piese, datorată lui Petre Teulescu, apăruse la București, în 1846). Piesa, care s-a jucat la Iași la 15 martie 1848, a stârnit un larg ecou în publicul ieșean din preajma anului revoluționar 1848. Traduceri: J. Bouchardy, Clopotarul de la Sf. Pavel, Iași, 1849. Repere bibliografice: T. T. Burada, Opere, II, îngr. Viorel Cosma, București, 1975, 23; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 221; Burada, Ist. teatr., I, 303, II, 24-25; Viorel
BURADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285953_a_287282]
-
la Gimnaziul „Cantemir-Vodă” și la „Sf. Sava”, în București, absolvind într-un alt colț de țară, la Botoșani, Liceul „A. T. Laurian”. Debutează, cu versuri și schițe succinte, în „Fântâna Blanduziei” (1889). În 1890, colabora la „Biblioteca familiei”, „Românul”, „Curierul” ieșean al lui Th. Balassan. În toamna aceluiași an, prezenta în „Contemporanul”, textele unor descântece culese în zona natală (însoțite de mostre privind practicarea ritualului); se apropie, astfel, de gruparea social-democrată ieșeană. Iscălește, de-acum, statornic, în „Munca”, folosind curent și
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
1889). În 1890, colabora la „Biblioteca familiei”, „Românul”, „Curierul” ieșean al lui Th. Balassan. În toamna aceluiași an, prezenta în „Contemporanul”, textele unor descântece culese în zona natală (însoțite de mostre privind practicarea ritualului); se apropie, astfel, de gruparea social-democrată ieșeană. Iscălește, de-acum, statornic, în „Munca”, folosind curent și inițiale sau pseudonime, ca Zamfir Cobuz, Cobuz ș.a. Subzistă un timp cu slujba la ziar, în provincie (a fost redactor la „Vocea Botoșanilor”), apoi în capitală, cooptat, din 1895, redactor la
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
traduse de Al. Ț. Stamatiad), Machiavelli de C.Antoniade și Din viața drumului de fier, reportaje de George Cărară. Două cronici, la Agatha Bârsescu, Memorii, si la Virgiliu Monda, Testamentul d-rei Brebu, aparțin lui Cosma Damian. Rubricile „Cadran social”, „Cadran ieșean”, „Cadranul cărților” consemnează evenimente politice (asasinarea lui I.G. Ducă), moartea pictorului Gh. Popovici și a compozitorului Ion D. Sarbu, vernisaje (I.L. Cosmovici, St. Dimitrescu), precum și Ziua Cărții la Iași. Excelente sunt vinietele și ilustrațiile semnate de Th. Kiriacoff și Otto
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
literară și științifică „Asachi” și, implicit, periodicul editat de ea au fost efectul unei lăudabile emulații care domnea printre membrii grupului de intelectuali format la Piatra Neamț pe la1880, după modelul Junimii și sub influența directă, mărturisită de altfel, a societății ieșene. Totuși, programul revistei, care era și al societății, nu este inspirat numai de cel al „Convorbirilor literare”, deoarece insista, cu o nuanță pașoptistă destul de clară în formulări, asupra scopurilor pe care le urmărea. Desele schimbări survenite în componența comitetului de
ASACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285465_a_286794]
-
ci G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu și mai ales M. Ralea, adică eminența cenușie a „Vieții românești” postbelice, al cărei program canalizează mai bine democratismul și liberalismul inițial. Orientarea politică a A. l. și a. o urmează pe aceea a revistei ieșene și a ziarului „Adevărul”, unde M. Sadoveanu va deveni director în 1936. Campaniile antilovinesciene și mai ales antigândiriste, deși mai palide, sunt identice cu ale „Vieții românești”, de unde sunt recrutați cei mai de seamă colaboratori. Lui M. Sadoveanu, I. Agârbiceanu
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din Iași, transmite corespondentul Mediafax. Astfel, prof. dr. Dragomir, care este șeful Clinicii III Chirurgie, din cadrul Spitalului „Sf. Spriridon”, a fost votat din primul tur de 32 din cei 55 de membri ai Senatului universității ieșene. Următorii candidați, prof. dr. George Pandele și prof. dr. Marin Burlea, au fost votați de 14 și, respectiv, opt alegători, un vot fiind anulat. Rezultatul alegerilor de miercuri seara urmează să fie comunicat Ministerului Educației și Cercetării, care va hotărî
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un ziar național, știrea putea fi restrânsă, în cel mai bun caz, la prima informație: prof. dr. Dragomir a fost ales rector al UMF Iași, cu precizarea că, astfel, s-a stins un conflict mai vechi la nivelul conducerii Universității ieșene; foarte multe și inutile precizări de funcții, titulaturi, denumiri, număr de voturi valide sau anulate, ziua alegerii etc.; numele contracandidaților este lipsit de importanță; precizarea că Ministerul va fi anunțat și că el o să valideze alegerile este ușor de anticipat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de Gordon, „Evenimentul”, 1902, 2; Mihail Dragomirescu, „Petale” de G. V. Botez-Gordon, „Falanga”, 1910, 2; N. Iorga, Un volum de versuri din Iași, NRL, 1910, 10; E. Herovanu, Orașul amintirilor, București, 1936, 225-232, 261-262; Liliana D. Popovici, Un gingaș poet ieșean, „Opinia”, 1938, 9448, 9450; Sadoveanu, Opere, XVI, 505-519; Mănucă, Analogii, 245-250. D.M.
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]