2,423 matches
-
vacante în mod succesiv și într-o "continuitate neîntreruptă", prin legea bugetului pe anii 2010, 2011, 2012 și 2013, se ajunge la o "suspendare eternă" a unei norme care conferă un drept (ocuparea posturilor vacante) și ar însemna "transformarea în iluzoriu a acestui drept". Dreptul la ocuparea unui post vacant, respectiv la promovare profesională, constituie o formă de recompensare a muncii prestate și o formă de protecție socială a muncii, ce face parte atât din conținutul complex al dreptului la muncă
DECIZIE nr. 154 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la art. II art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261596_a_262925]
-
acesta trebuie să verifice periodic Buletinul procedurilor de insolvență pentru a vedea ce proceduri s-au deschis, întrucât este posibil ca până la expirarea termenului să nu fi primit nicio comunicare în legătură cu procedura. În acest mod, liberul acces la justiție devine iluzoriu, fiind condiționat de existența abonamentului la Buletinul procedurilor de insolvență. 7. Având în vedere că pentru a putea accesa Buletinul procedurilor de insolvență este nevoie de plata unei taxe, rezultă că pentru a putea formula o cale de atac sau
DECIZIE nr. 283 din 21 mai 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (6), art. 42 alin. (1) şi (10), art. 43 alin. (2), art. 48 alin. (1) şi (8), art. 51 alin. (6), art. 57 alin. (6), art. 59 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 75 alin. (4), art. 77 alin. (4), art. 111 alin. (2) şi art. 160 alin. (5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262604_a_263933]
-
din urmă comunicarea actelor de procedură se face conform Codului de procedură civilă, ceea ce instituie un tratament discriminatoriu între creditori. 8. Celelalte texte invocate stabilesc termene raportate la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, accesul la justiția din România devenind iluzoriu pentru creditorii din alte state ale Uniunii Europene și încălcând chiar Regulamentul precitat, aspect ce contravine art. 148 alin. (2) raportat la art. 11 din Constituție. 9. Autorii obiecției arată că art. 75 alin. (4) din lege încalcă dispozițiile art.
DECIZIE nr. 283 din 21 mai 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (6), art. 42 alin. (1) şi (10), art. 43 alin. (2), art. 48 alin. (1) şi (8), art. 51 alin. (6), art. 57 alin. (6), art. 59 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 75 alin. (4), art. 77 alin. (4), art. 111 alin. (2) şi art. 160 alin. (5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262604_a_263933]
-
Național al Registrului Comerțului. Astfel, în lipsa efectuării plății taxei respective, persoana interesată nu va putea lua cunoștință de conținutul Buletinului procedurilor de insolvență și nu își va putea valorifica dreptul de acces liber la justiție, care, în acest fel, devine iluzoriu. 56. Analizându-se dispozițiile art. 42 alin. (1) din lege, precum și pe cele ale Hotărârii Guvernului nr. 124/2007 , reiese că partea interesată ar urmă să plătească o taxă pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvență. De asemenea
DECIZIE nr. 283 din 21 mai 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (6), art. 42 alin. (1) şi (10), art. 43 alin. (2), art. 48 alin. (1) şi (8), art. 51 alin. (6), art. 57 alin. (6), art. 59 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 75 alin. (4), art. 77 alin. (4), art. 111 alin. (2) şi art. 160 alin. (5) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262604_a_263933]
-
că acestea "răspund penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat", sub aspectul răspunderii penale, trimiterea la legea specială și la dreptul comun este una iluzorie. Astfel, în ceea ce îl privește pe Președintele României, acesta îndeplinește prerogativele și exercită competențele stabilite prin Constituția României și alte legi, prin Administrația prezidențială, instituție publică aflată la dispoziția Președintelui, în temeiul Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației prezidențiale
DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
semnarea unor acte administrative care produc efecte juridice în sfera relațiilor sociale. Or, înlăturând de la incidența legii penale tocmai faptele persoanelor care constituie principalul obiect de activitate al acestora, tragerea la răspundere penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii vizate, devine una iluzorie. Potrivit Expunerii de motive care a însoțit Legea nr. 278/2006 , se arăta că, în vederea eficientizării acțiunilor de prevenire și sancționare a faptelor de corupție, prin incriminarea "conflictului de interese", "se urmărește sancționarea penală a funcționarului public care, în mod
DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Pentru ca dreptul la un proces echitabil să nu rămână teoretic și iluzoriu, normele juridice trebuie să fie clare, precise și explicite, astfel încât să îl poată avertiza în mod inechivoc pe destinatarul acestora asupra gravității consecințelor nerespectării enunțurilor legale. În lumina celor enunțate mai sus, Curtea constată că, în mod evident, prevederile art.
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
sale asupra legii criticate, standardele de cost în privința domeniilor vizate de lege (a se vedea și paragraful 100 al prezentei decizii) pentru a cunoaște cuantumul acestor costuri. În lipsa aprobării standardelor de costuri, transferul de competență financiară apare ca fiind unul iluzoriu. 163. Curtea, analizând art. I și XI din titlul X al legii criticate, ajunge la concluzia potrivit căreia, de principiu, ca măsură tranzitorie, pentru anul 2014 finanțarea cheltuielilor descentralizate se face din sumele aferente finanțării structurilor deconcentrate, sume prevăzute în
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
legea criticată le antamează. În aceste condiții, termenul de 60 de zile prevăzut de art. IV cu privire la încheierea protocolului de predare-primire a structurilor, personalului, mijloacelor fixe, precum și a bunurilor de natura obiectelor de inventar ce fac obiectul descentralizării devine unul iluzoriu, nereal, ceea ce afectează buna aplicare a legii criticate. 241. Referitor la obligația punctuală instituită prin art. V în sarcina Ministerului Finanțelor Publice, ca, pentru proiectele cu finanțare externă rambursabilă contractate de Guvernul României prin acest minister, să "convină" cu finanțatorii
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
caracter de excepție, prin care Parlamentul este ocolit, dar obligat la un vot tacit asupra unui conținut normativ aflat la aprecierea aproape exclusivă a Guvernului.", și că "Mecanismul moțiunii de cenzură, reglementat de art. 114 din Constituție, poate avea caracter iluzoriu atunci când Guvernul dispune de o majoritate sigură în Parlament, adoptarea legii asupra căreia Guvernul își angajează răspunderea devenind, în aceste condiții, o pură formalitate." În același context, Curtea a reținut că această problematică ține de buna funcționare a statului de
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
modificările repetate ale procedurilor de acordare a despăgubirilor, precum și faptul că legiuitorul a omis să adopte cu celeritate regulamentele de aplicare ale legii au afectat în mod substanțial dreptul de proprietate al autorilor asupra bunului, transformându-l într-un drept iluzoriu. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 6 octombrie 2005 pronunțată în Cauza Draon împotriva Franței, paragraful 65, un reclamant nu poate susține o încălcare a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție decât în măsura în care deciziile
DECIZIE nr. 535 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259172_a_260501]
-
a deciziilor Curții, lipsindu-le de eficiența necesară. Precizăm că, așa cum s-a pronunțat Curtea Constituțională în Decizia nr. 1/2011 , niciun instrument juridic prevăzut de Constituție nu poate fi lipsit de eficiență, golirea lui de conținut determinând caracterul lui iluzoriu și, implicit, încălcarea principiului constituțional al statului de drept. Având în vedere observațiile formulate, rezultă că prezenta inițiativă cetățenească, prin amploarea intervențiilor legislative care afectează concepția generală și caracterul unitar al Constituției, în loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de instanță în scopul asigurării executării hotărârii. Legiuitorul a considerat necesar să instituie un astfel de mijloc de constrângere pentru a conferi eficacitate înseși instituției contenciosului administrativ, a cărei finalitate ar fi iluzorie în absența unei sancțiuni pentru neexecutarea voluntară a hotărârilor judecătorești pronunțate în această materie. Prin art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010 s-au suspendat pe o perioadă de 2 ani, de la data intrării în vigoare
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
Drepturilor Omului a stabilit deja, în jurisprudența sa în materie, că Legea nr. 247/2005 contravine dispozițiilor convenționale, întrucât, deși deschide reclamanților accesul la o procedură administrativă, urmată, dacă este cazul, și de una contencioasă, acest acces rămâne teoretic și iluzoriu, nefiind, în prezent, în măsură să asigure, într-un termen rezonabil, restituirea imobilului sau plata unei indemnizații în favoarea persoanelor îndreptățite, ceea ce reprezintă o încălcare a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție și a art. 6 din Convenție. Prin
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
și relativă; aceasta trebuie examinată în lumina numitorului comun legislațiilor respective din diversele state contractante. Natura însăși a infracțiunii reprezintă un element de apreciere cu o pondere mai mare [...] Însă controlul Curții nu se oprește aici. Acesta s-ar dovedi iluzoriu în general dacă nu ar lua în considerare totodată și gradul de severitate al sancțiunii de care este pasibil reclamantul [...]" 25. Revenind la faptele prezentei cauze, Curtea reține, în ceea ce privește primul criteriu, că majorarea impozitului aplicată reclamantului nu intra sub incidența
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 Cauza Oţet împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263184_a_264513]
-
instituite restricțiile lasă creditorul, inclusiv pe beneficiarul unor titluri executorii obținute prin hotărâri judecătorești, fără posibilitatea de a-și valorifica efectiv creanța. În acest mod, faza de executare a hotărârilor judecătorești, etapă a dreptului la un proces echitabil, devine una iluzorie, lipsită de mijloace eficiente de recuperare a sumelor datorate de stat prin C.N.V.M., devenind în fapt o lipsire de proprietate, știut fiind că titlurile executorii constatate prin hotărâri judecătorești sunt echivalate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - CEDO cu
DECIZIE nr. 253 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 116/2011 privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263043_a_264372]
-
în dosarele nerezolvate de ani de zile, deoarece noile termene în care legiuitorul a impus să fie soluționate cererile depuse în urmă cu 12 ani nu sunt rezonabile. Se susține că, în aceste condiții, dreptul de proprietate apare ca fiind iluzoriu, fiind supus unor ingerințe din partea legiuitorului, care nu răspund exigențelor de legalitate și proporționalitate între interesele generale și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale indivizilor. 17. În privința celorlalte critici de neconstituționalitate, Avocatul Poporului face precizarea că nu pot fi reținute, textele
DECIZIE nr. 188 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 34, art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (4), (5) şi (7), art. 24 alin. (4), art. 27 alin. (1) şi (4), art. 31, art. 33 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 34 alin. (1) şi (2), art. 41 alin. (1) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
judecătorești, indiferent de instanța care o pronunță, deoarece, dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă să rămână fără efect în detrimentul unei părți, dreptul de acces la justiție ar fi unul iluzoriu. Mai mult, potrivit art. 1 din Primul Protocol la Convenție, creditorii care dețin un titlu executoriu împotriva debitorului au un "bun" în sensul Convenției. 8. Autorii au mai arătat că nu au primit nici măcar prima tranșă de bani de la societatea
DECIZIE nr. 238 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262936_a_264265]
-
Sancțiunea decăderii impusă de legiuitor urmărește un scop legitim, respectiv disciplinarea părților, asigurarea celerității judecării cauzei, ea este adecvată și necesară pentru atingerea acestui scop în sensul că posibilitatea indicării și individualizării respectivei probe a fost una efectivă - și nu iluzorie - în etapa anterioară începerii propriu-zise a judecății. În privința existenței unui just echilibru între interesele concurente, respectiv cel de bună administrare a justiției, în vederea asigurării unei ordini și discipline procesuale, pe de o parte, și exigențele accesului liber la justiție și
DECIZIE nr. 392 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 alin. (1) teza întâi prin raportare la dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263935_a_265264]
-
a Vămilor) au fost preluați de noua structură înființată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 . Menționând jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că existența drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție nu este doar declarativă și iluzorie, ci efectivă, astfel încât dreptului de acces la funcțiile publice trebuie să i se aplice același regim, arată că dispozițiile ordonanței de urgență criticate aduc atingere substanței acestui drept. 8. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și
DECIZIE nr. 495 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263871_a_265200]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, constituie un "bun". 15. În continuare, autorii susțin că nu sunt respectate exigențele care condiționează restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, iar dispozițiile art. 124 din Legea fundamentală rămân iluzorii, în condițiile în care Guvernul limitează și suspendă efectele unor hotărâri judecătorești. Autorii mai susțin încălcarea dispozițiilor art. 126 alin. (6) și art. 148 din Constituție, deoarece Guvernul a încălcat obligația de a aplica cu prioritate dreptul european. Referitor la
DECIZIE nr. 306 din 28 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263474_a_264803]
-
condiționări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. 33. În sensul considerentelor expuse mai sus, în jurisprudența instanței europene s-a statuat că scopul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este "să apere nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective", în acest sens fiind Hotărârea din 12 iulie 2001, pronunțată în Cauza Prințul Hans-Adam II de Liechtenstein împotriva Germaniei și Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. 34. Prin
DECIZIE nr. 397 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263343_a_264672]
-
scurte de timp, în dosarele nerezolvate de ani de zile, deoarece noile termene în care legiuitorul a impus să fie soluționate cererile depuse în urmă cu 12 ani nu sunt rezonabile. În aceste condiții, dreptul de proprietate apare ca fiind iluzoriu, fiind supus unor ingerințe din partea legiuitorului, care nu răspund exigențelor de legalitate și proporționalitate între interesele generale și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale indivizilor. 14. În fine, Avocatul Poporului arată că Legea nr. 165/2013 nu constituie o reglementare unică
DECIZIE nr. 208 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 9 alin. (3), art. 10, art. 11, art. 16-31, art. 33, art. 34 şi art. 50 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263383_a_264712]
-
garantează proprietatea, sub aspectul tuturor prerogativelor pe care le are acest drept fundamental, și, în mod special, în această situație, al dreptului de a dispune cu privire la bunul respectiv. Dreptul de proprietate rămâne, în acest caz, lipsit de conținut, formal și iluzoriu. În acest context, ocrotirea fondului forestier, respectarea regimului silvic și a sarcinilor de protecția mediului pot deveni aleatorii și ineficiente, în condițiile în care proprietarul - care este ținut, potrivit legii, la respectarea lor - este lipsit de garanțiile dreptului său de
DECIZIE nr. 390 din 27 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
statuat încă din anul 1979 în Hotărârea pronunțată în Cauza Airey contra Irlandei, instanța de contencios constituțional reține că, asemenea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Constituția României nu are ca scop să apere drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective. Or, interpretarea dată dispozițiilor art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , în sensul că acestea ar putea amâna fără limită de timp realizarea drepturilor titularilor dreptului de pensie, poate fi privită, fără îndoială, ca
DECIZIE nr. 956 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 şi 151 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247281_a_248610]