7,939 matches
-
o parte, este vorba de scăderea încrederii în Biserica Catolică și de deteriorarea imaginii publice a acestei instituții. Pe de altă parte, în perioada comunistă Biserica Catolică a jucat rol de spațiu de manifestare a societății civile în condițiile constrângerilor impuse fenomenului politic și civic de către regimul comunist. Democratizarea și liberalizarea societății au mutat spațiul de manifestare al societății civile în afara Bisericii, despărțind fenomenul participării civice de cel al participării religioase. Astfel, cei care mergeau la Biserică mai mult pentru aspectele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
biserică, așa cum precizam în capitolul dedicat revitalizării religioase. Acest factor a determinat trecerea unor persoane din categoria ateilor nedeclarați în cea a credincioșilor fie ei practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Inconsistent 1993 30% 57% 13% 1% 1999 45% 49% 5% 1% 2005 45% 52
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este de 95%. Dintre cei 1210 codoni ai protooncogenei erb-B sunt preluați în genomul viral doar 600 codoni, care constituie oncogena virală. Protooncogenele mos, H-ras, K-ras, sis și src sunt preluate integral în genomul viral, după care sunt supuse modificărilor impuse de organizarea genetică virală. Localizarea cromozomală a protooncogenelor s-a realizat cu ajutorul tehnicilor moderne de biologie moleculară: hibridarea moleculară in situ, hibridarea somatică și bandarea cromozomală. Astfel, în genomul uman au fost identificate protooncogene corespondente pentru oncogenele responsabile de carcinomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la intersecția mai multor linii de falie. A. Clivajul direcțional Partidele politice trebuie să adopte o poziție clară față de mecanismul de dependență: pentru a-i putea combate efectele, trebuie să se cunoască natura acestuia. Unele partide se supun modelului economic impus, sperând să-l poată elibera încetul cu încetul de orice tutelă. Altele îl resping și încearcă să-i găsească un substitut. Un asemenea clivaj poate fi observat și în perioada interbelică: existau, pe de o parte, partide care preconizau dezvolatrea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de ritm în evoluțiile care caracterizează mai multe categorii ale populației. Apar astfel clivajele categoriale. B. Clivajele categoriale Atunci când o minoritate națională încearcă să se sustragă mecanismului de dependență potrivit propriilor sale modalități, apar conflictele cu populația majoritară. Modelele economice impuse presupun de asemenea divergența intereselor populației urbane și rurale. În primul caz, se observă formarea unui clivaj centru/periferie. Minoritățile naționale formulează revendicări periferice care sunt susținute de partide specifice; acestea reclamă un statut derogatoriu sau o autonomie locală care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Total P FM 1990 7 27 18 9 1992 12 25 12 13 1996 12 27 12 15 2000 7 25 7 18 De la nouă în 1990 la optsprezece în 2000, formațiunile minorităților reprezentate în Parlament fără a depăși pragul impus partidelor ilustrează în mod evident interesul statului român de a se arăta cât mai atent în problema minorităților apelând la o metodă care refuză egalitatea concurenței politice. Pragul foarte înalt pentru partidele politice și cel foarte scăzut pentru orice formațiune
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comunist. Aceste memorii se lovesc de viziunea comunismului prezentat ca o societate mereu identică cu ea insăși, neschimbătoare, un fel de mare lagăr de muncă forțată, unde singurul mod de a supraviețui era de a te preface că accepți regulile impuse. Aceste memorii rezistă într-adevăr la ideea larg împărtășită cu toată lumea în Europa Centrală și Orientală a trăit același trecut comunist. Există într-adevăr mai multe trecuturi comuniste, mai multe ipostaze ale comunismului care depind de experiențele individuale și colective
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de la Chișinău în 1918 și integral abia în 1927, probează, pe de o parte, profunda cunoaștere a situației românilor din teritoriile aflate în afara statului român și, pe de alta, știința organizării discursului. Preocuparea principală a autorului este să denunțe idei impuse lumii de reprezentați ai statului habsburgic privitoare la pretinsul atașament al românilor față de Viena de-a lungul timpului, datorat însă vitregiilor la care românii erau supuși, și să pună în lumină dorința acestora de a-și crea un stat propriu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la schimbarea bazei (de exemplu, de la Cu la Fe) tot în vederea evitării contaminării superficiale a probei. Utilizarea spectrometrului de laborator Foundry- Masters presupune parcurgerea următoarelor etape: * se pornește pompa de vid în vederea eliminării aerului din camera spectrală. Pentru realizarea vidului impus este necesar un timp de aproximativ 2 ore; * se deschide butelia de argon și se reglează reductorul de presiune la 5 bar; * se pornește aparatul de la butonul din spate; * se așează proba pe standul de scânteiere, astfel încât orificiul de acces
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
că există diferențe între inacuzativele primare și cele derivate. Analiza cauzativă nu poate fi extinsă la toate clasele de verbe; clasa inacuzativelor nu este omogenă, așa cum nici clasa tranzitivelor nu e omogenă (Levin și Rappaport Hovav 1995: 81). ● Restricțiile selecționale impuse subiectului verbului intranzitiv break și obiectului verbului tranzitiv break, chiar dacă poartă același rol tematic, sunt diferite (Levin și Rappaport Hovav 1995: 85): He broke his promise/the contact/the word record '(lit.) (El) a rupt promisiunea/contractul/recordul mondial' *His
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
desemnează o alternanță programată la putere ar putea sau nu modifica trăsăturile de bază ale unui regim. Unele pacte duc într-adevăr la acest rezultat, însă, așa cum susțin Burton și Higley, multe pacte nu au astfel de consecințe 15. Tranziția "impusă" pe care Karl și Schmitter o identifică în tranziția sovietică este, credem noi, mai corect să fie considerată implozie a regimului. La fel, în vreme ce Karl și Schmitter văd în dezintegrarea regimului iugoslav o ilustrare a celei de-a patra modalități
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
munca forțată: ... a) activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de constiinta; ... b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate condiționată; ... c) prestațiile impuse în situația creata de calamitati ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile normale stabilite de lege. ... Articolul 43 Dreptul la greva (1) Salariații au dreptul la greva pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale. ... (2
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
satisfacție a acestei existențe!”. Sigur, este o frază de coloratură protestantă, rigidă, extrem de austeră, dar, În același timp, ea valorizează Încă o dată munca - la fel ca meseria În arte, despre care vorbeam mai sus! -, dar nu oricare muncă, nu cea impusă, nu cea adoptată din motive sau interese conjuncturale, diferite pentru fiecare epocă istorică sau politică. Nu, ci munca În Înțelesul goethean și postiluminist, ca pasiune; o muncă, o activitate ce devine creatoare prin aceea că este liber aleasă și susținută
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sale. După 66 de ani (dublul anilor anihilării civile a lui Eminescu) a murit în chip la fel de violent. Paradisul copilăriei sale a durat doar 8 ani. Peste el s-a abătut violența tatălui venit cu idei mesianice din Rusia, idei impuse mai ales prin lovituri de centură, drept care fiul s-a refugiat la bunica paternă din Curteni. Când poetul avea 21 de ani, vârsta la care Labiș părăsea nu mai puțin violent această lume, poetul și-a pierdut mama ca urmare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destui năimiți, cozi de topor care din interes sau din prostie încearcă să dărâme tocmai coloanele de susținere ale specificului național, sub pretextul unui internaționalism dubios moștenit probabil de la internaționalismul proletar și convertit în falsele idealuri ale unei noi ordini, impuse și nedorite de nimeni, în fond un instrument de dominare a marilor capitaluri în dauna individualității unor popoare care nu pot să se apere. Pentru moment, parcurgem ultima lucrare a lui Theodor Codreanu: Controverse eminesciene (Ed. Viitorul românesc, București, 2000
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Negrici, supunându-l pe poet și gazetar (îndeosebi) unui ciudat embargou. În fond, canonicul de la Blaj punea în discuție, cu "furie iconoclastă" (Th. Codreanu, lucr. cit., p. 323) tocmai cultul pentru cel care nu era "nice barem poet". Eminescu, "geniu impus", un biet poetastru era beneficiarul presiunilor venite dinspre noua direcție, ctitorindu-i un cult periculos și nemeritat. Or, poezia sa crea o veritabilă "tortură sufletească", aparținând unui "suflet mohorât și putred". Iar gestul lui Maiorescu, tipărindu-i volumul, pune bazele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adică totdeauna în istorie), de mentalitățile imperiale. Ar fi fost, în consecință, numai putința românească de a amâna (nu sunt convins ca ar fi și oprit) ceea ce scrie criticul urmând o mai veche observație kantiana "minoratul în viața popoarelor": sincronizarea impusă (cum se va fi întâmplat în vremea colonizării ruso-sovietice a României) ajunge destul de iute (cum, din nou, se va fi întâmplat în ținuturile valahe) la un minorat consimțit, la o subordonare încuviințată; lenea, abulia, consimțământul, tihna, oportunismul, deja trădarea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destinația finală a unui marș forțat autodistructiv și nu destinația firească, în parcursul natural spre tot. Negarea (ca stare psihologică) nu poate fi, în contextul dat, decât o posibilă "vindecare" de identitatea multiplă postmodernă: ea oferă condițiile ruperii de traiectul impus, spre haosmos, prin însăși posibilitatea accederii spre antropologia creștină amintită. La Nietzsche Dumnezeu nu moare: el este deja mort. Iată de unde intenția de interpretare a universului complex, haotic, fragmentar rezultant nu printr-o recuperare asumată a trecutului (cu Dumnezeu adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eșuat, și Octavian Paler, care abia spre finalul vieții a devenit un rezistent, ceea ce i-a atras numeroase adversități și atacuri. Revoluționarii și reacționarii. Din nou Eminescu A doua schimbare la față este o carte profund eminesciană, construită pe idei impuse deja de Theodor Codreanu în gândirea postdecembristă: transmodernitate, arheu românesc, dizidenți și rezistenți, dubla sacrificare etc. O pledoarie pentru reconsiderarea raportului național-internațional, pe care încearcă să-l reechilibreze în contextul interogațiilor tot mai pertinente vizând eșecul globalizării și al multiculturalismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sociali competenți ai unei societăți determinată în timp și spațiu, pentru conservarea și dezvoltarea sa socială”. În afară de normele dispozițiilor legale și normele voluntare de comportament social, ordinea trebuia inoculată prin educația conștiinței ordinei publice a societății și, în unele cazuri, impusă și menținută prin autoritatea și forța legii. Pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în cadrul larg al atribuțiilor, în practica profesională se aplica „știința polițienească”, care cuprindea tactica și tehnica, și constituia capacitatea profesională a funcționarului de Poliție. Tactica polițienească abordează „știința
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Serviciului Secret sub conducerea lui Mihail Moruzov (1924-1940) și, evident, înființarea, organizarea și activitatea Serviciului Special de Informații sub conducerea sa (1940-1944). În încheiere, redactorii au apreciat că „serviciul de informații are adesea reputația unui serviciu odios. El este însă impus și justificat de rațiuni de stat”. Probabil pentru a justifica suferințele îndurate de cei care au servit în structurile informative românești după instaurarea comunismului, volumul se încheie cu următoarea afirmație: „Sunt mulți eroi, necunoscuți astăzi, care și-au sfârșit viața
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al organizațiilor dobrogene din Bulgaria. Aripa moderată a susținut că, în România, comunitățile bulgare „nu pot să fie organe auxiliare ale V.D.R.O.-ului” întrucât acțiunile organizației determină măsuri represive ale autorităților și „fac viața imposibilă populației bulgare” prin restricțiile impuse. Aceștia au propus un plan economic pe următorii 10 ani, prin care guvernul de la Sofia să sprijine comunitățile bulgare din România cu 10.000.000 leva anual, cu care să se înființeze cooperative, bănci populare și un institut central care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a interpreta datele obținute, a comunica rezultatele și a le exploata. c) Organele de căutare, care aveau rolul „de contact cu elementul populației și cu toate izvoarele de informații”, care trebuiau exploatate. d) Agentura - „personalul care execută misiunile de căutare impuse și dirijate de organele de informații sau de căutare și ale căror elemente trebuie să rămână necunoscute (perfect acoperite)”. Un accent deosebit a fost îndreptat pe cultura generală și de specialitate a elementelor care lucrau în acest domeniu. Pregătirea de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
controlul său capitalul unei întreprinderi dintr-un stat contractant și a unei întreprinderi din celălalt stat contractant și, fie într-un caz fie în celălalt, cele două întreprinderi sînt legate în relațiile lor comerciale sau financiare prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, beneficiile care, fără aceste condiții ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute datorită acestor condiții, pot fi incluse în beneficiile acestei
LEGE Nr. 9 din 5 februarie 1992 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Costa Rica privind evitarea dublei impuneri în materie de impozit pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108173_a_109502]
-
limbile și numărul de exemplare în care cererea depozitului trebuie să fie formulată, precum și indicațiile pe care trebuie să le conțină cererea; -2- sumele, datele de scadenta și modul de plată a taxelor destinate Biroului internațional și statelor, inclusiv limitările impuse taxei prevăzute pentru statele contractante care efectuează o examinare a noutății; -3- numărul, formatul și alte caracteristici ale altor reprezentări grafice ale fiecăruia dintre desenele sau modelele depuse; -4- lungimea descrierii elementelor caracteristice ale desenului sau modelului; -5- limitele și
LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992 pentru aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale, din 6.11.1925, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108292_a_109621]