5,050 matches
-
figura cu demnitate pe lista filosofiilor hedoniste. Este cazul ultimelor versuri ale cărții a V-a, unde Lucrețiu exaltă meritele unei societăți rafinate care, ciudat, apare simultan cu muzica... Într-un registru pe care Rousseau, cel din Discurs asupra originii inegalității dintre oameni, îl va calchia, Lucrețiu realizează un tablou al nașterii și al progreselor culturii și ale civilizației. La început, absența legilor, a regulilor și a dreptului îi obliga pe oameni să trăiască asemenea unor sălbatici incapabili să gândească în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Homer (Philodem din Gadara) 242 Despre moarte (Philodem din Gadara) 234 Despre modurile de viață (Philodem din Gadara) 226 Despre prietenie (Cicero) 260 Despre semne (Philodem din Gadara) 243 Despre slaba constituție a lui Epicur (Metrodoros) 173 Discurs asupra originii inegalității dintre oameni (Rousseau) 283 Epigrame (Philodem din Gadara) 228, 231, 235, 242, 311 Epistole (Horațiu) 176, 234 Etica nicomahică (Aristotel) 103, 156, 158, 308 Fizica (Empedocle) 24 Fragmente postume (Nietzsche) 31 Georgicele (Vergiliu) 228 Hippias (Platon) 117 Istoria filosofiei (Philodem
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Să rămână ăsta existent, că suntem siguri pe el”, exprimate în cadrul unei inițiative eșuate de întocmire a unui proiect de reabilitare cu apă (într-un sat din Mehedinți), sunt, probabil, mult mai puține. De ce spun ceea ce spun? O similitudine cu inegalitățile create prin implementarea legii de restituire a pământului (Legea nr. 19/1991) poate părea hazardată, dar cred că este utilă în acest punct. Într-un articol relativ recent, în care explorează relația dintre inegalitățile sociale și timp, K. Verdery (2001
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
spun ceea ce spun? O similitudine cu inegalitățile create prin implementarea legii de restituire a pământului (Legea nr. 19/1991) poate părea hazardată, dar cred că este utilă în acest punct. Într-un articol relativ recent, în care explorează relația dintre inegalitățile sociale și timp, K. Verdery (2001, p. 384) scrie: Termene-limită fixe au definit implementarea legii: s-au acordat doar 30 de zile pentru înregistrarea cererii de stabilire a dreptului de proprietate și numai 90 de zile pentru confirmarea oficială a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
relația observată e mai degrabă accidentală și imposibil de contrabalansat. De asemenea, am încercat să construim un model de regresie pentru proiectele finanțate pe județ, incluzând ca predictori numărul de proiecte depuse și permisivitatea evaluatorilor. Acest model explică 88% dintre inegalitățile manifestate între județe. Dat fiind faptul că numărul proiectelor depuse explică 86% din variația totală, permisivitatea evaluatorilor contează doar pentru 2%. Oricum, influența acesteia din urmă e mai degrabă neimportantă, comparativ cu a celuilalt predictor. În cazul proiectelor de dezvoltare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
importului” organizațional și de abordare în momentul înființării Fondului, precum și dacă acesta a reușit să reziste după încheierea primei sale misiuni, este necesar să revedem câteva dintre elementele de context din perioada anilor ’90, când procesul continuu de adâncire a inegalităților sociale și economice a produs îngrijorare în rândul politicienilor și specialiștilor, al societății civile și populației. Ca un efect direct al acestui fenomen, institutele de sondaj prezentau date ce indicau din ce în ce mai des o tendință de pierdere a încrederii în procesul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ei duce la concluzia că, înainte ca națiunile să-și transfere loialitatea, aspirațiile și activitatea politică către un centru de putere nou, mai larg decât statul național, trebuie rezolvate o serie de probleme fundamentale. Prima și cea mai importantă este inegalitatea între națiuni. Experiența istorică arată că marile puteri au posibilitatea de a domina organizațiile internaționale și, în orice caz, de a le influența activitatea în folosul intereselor lor și în detrimentul celorlalți membri. Pe de altă parte, aceeași experiență a trezit
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
atât mai puțin despre modul în care este exercitată puterea în lume și în societate. În anii ’60 și ’70 ai secolului trecut, proclamate pompos de ONU „decenii ale dezvoltării”, s-a încercat o abordare ordonată și legală a acestei inegalități patente și chiar s-a ajuns la rezoluții răsunătoare cu privire la „noua ordine economică internațională”. Dar Războiul Rece și cursa scelerată a armelor racheto-nucleare au confiscat scena politicii internaționale și curând „noua ordine” a fost dată uitării. Mai rău, în cele
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
19) Prin creșterea gradului de tehnicitate crește și valoarea mijloacelor fixe folosite În procesul de producție, situație care impune să se observe că pentru creșterea productivității muncii trebuie ca eficiența mijloacelor fixe să crească mai mult, respectiv să fie satisfăcute inegalitățile: EMBED Equation.3 , (3.20) În care: EMBED Equation.3 = indicele de creștere a producției; EMBED Equation.3 = indicele de eficiență a folosirii mijloacelor fixe; EMBED Equation.3 = indicele gradului de Înzestrare tehnică a muncii. Astfel, pentru a avea certitudinea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Bacău - două grupuri; Muscel - două grupuri; Făgăraș - două grupuri 20. O confruntare statistică Între cele două tabere, forțele rezistenței anticomuniste și forțele de Securitate, pune În evidență dimensiunile fenomenului, spaima provocată În rândul autorităților comuniste, iar pe de altă parte, inegalitatea În planul dotărilor și al forțelor angajate. Astfel, În 1953, structura organizatorică a Direcției Trupelor Operative de Securitate din cadrul MAI se prezintă astfel: 3.241 ofițeri, 3.176 subofițeri, 36.941 trupă și 1.485 angajați civili 21. În anul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dintre indicele producției vândute )IQv( și indicele producției obținute destinate livrării )IQf( indică menținerea structurii din perioada de bază. Atât ponderea producției vândute, cât și cea a imobilizărilor În stocuri de produse finite În total producție-marfă fabricată au rămas constante. Inegalitatea QfIQvI reflectă o reducere a ponderii stocurilor de produse fabricate (finite Capitolul 1. Analiza activității economice pe baza indicatorilor specifici b) Evoluția Într-un ritm superior a producției obținute destinate livrării comparativ cu cea a producției exercițiului reflectă o situație
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
stocurilor de producție neterminată și/sau a consumului intern În producția exercițiului. Această tendință este acceptată doar până la un anumit nivel, care să nu afecteze desfășurarea normală a activității de producție și relațiile cu clienții În perioadele viitoare; c) Această inegalitate dintre indicele valorii adăugate și indicele producției exercițiului reflectă reducerea ponderii consumurilor provenite de la terți În producția globală a Întreprinderii . Altfel spus, a crescut ponderea valorii adăugate În producția exercițiului; d) .VAIVAnI Inegalitatea reflectă variația cheltuielilor cu amortizarea. Când ,VAIVAnI
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
cu clienții În perioadele viitoare; c) Această inegalitate dintre indicele valorii adăugate și indicele producției exercițiului reflectă reducerea ponderii consumurilor provenite de la terți În producția globală a Întreprinderii . Altfel spus, a crescut ponderea valorii adăugate În producția exercițiului; d) .VAIVAnI Inegalitatea reflectă variația cheltuielilor cu amortizarea. Când ,VAIVAnI ponderea cheltuielilor cu amortizarea În valoarea adăugată s-a redus și invers. Pentru o mai bună Înțelegere a conținutului indicatorilor specifici activității de producție și comercializare, vom prezenta un exemplu. În dinamică, situația
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
1. 1) Egalitatea Ks = 1 caracterizează următoarele cazuri: a) programul de producție a fost realizat În proporție de 100% la toate sortimentele; b) programul de producție a fost realizat și depășit la toate sortimentele, indiferent de proporția de realizare. 2) inegalitatea Ks < 1 caracterizează următoarele situații: a) programul de fabricație nu a fost realizat nici pe total și nici pe sortimente, indiferent de proporția de nerealizare; b) programul de fabricație a fost realizat și/sau depășit pe total, Însă la cel
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
32%. Analizând din punct de vedere structural formarea rezultatului exercițiului pe tipuri de activități, se pot desprinde următoarele concluzii: 1) activitatea de bază s-a redus cu aproximativ 40%, așa cum rezultă din dinamica veniturilor și cheltuielilor de exploatare. În plus, inegalitatea: Indicele veniturilor din exploatare < Indicele cheltuielilor de exploatare s-a reflectat negativ asupra rezultatului exploatării, a cărui dinamică a fost doar de 23,32%. Rezultatul exploatării deține ponderea cea mai mare În rezultatul brut, așa cum se poate observa și din
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
resurselor materiale se Înregistrează În condițiile respectării corelației economice: ICA > IS, respectiv, dinamica cifrei de afaceri trebuie să devanseze dinamica stocurilor. Creșterea mărimii și valorii stocurilor trebuie să fie corelată mereu cu dinamica volumului activității de producție și comercializare. Nerespectarea inegalității susamintite, echivalează cu Încetinirea rotației stocurilor, fenomen tradus prin apariția stocurilor supranormative, cu mișcare lentă sau fără mișcare. Studiul poate fi extins prin calculul ratelor de structură pentru toate categoriile de stocuri active la nivelul firmei: de materii prime, de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
curentă o parte mai importantă de resurse temporare În raport cu nevoile temporare (când NFR este negativ). O astfel de situație este considerată favorabilă când se datorează unei accelerări a vitezei de rotație aferentă stocurilor/creanțelor În raport cu viteza de rotație a datoriilor. Inegalitatea se consideră nefavorabilă când este efectul creșterii datoriilor unei Întreprinderi datorită procesului de reînnoire a stocurilor. Experiența practică arată că nu se poate stabilit un NFR minim ca obiectiv, deoarece resursele temporare mari de care ar putea dispune Întreprinderea la
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
produc efecte diferite de la o situație la alta (N-am fost pe fază de data asta!). 3.4. Relația dintre vorbitor și ascultător Relația dintre interactanți poate fi conceptualizată de-a lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală are ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
societății: independența eului și a acțiunilor personale, respectiv dependența de grup și corelarea acțiunilor proprii cu acțiunile grupului. Relațiile din cadrul familiei modelează gradul de formalism în conduită (formal/informal), încrederea în sine, libertatea de exprimare a opiniei, raporturile de egalitate/inegalitate bazate pe diverse diferențe (de sex, de vârstă, de poziție socială) dintre indivizi. Percepția vârstelor se formează tot în familie: valorizarea pozitivă sau negativă a bătrâneții (asociată cu înțelepciunea acumulată prin cunoștințe sau, dimpotrivă, cu declinul), rolurile sociale în funcție de vârstă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acțiune orientată spre rezolvarea problemelor, de gândire și decizie, asumarea răspunderii individuale, exprimarea punctului de vedere, detașarea individului de grup prin unicitate și originalitate. Individul este interesat de satisfacerea nevoilor personale, de autorealizare; primează scopurile personale în fața scopurilor de grup. Inegalitatea dintre membrii grupului este acceptată. În culturile colectiviste accentul cade asupra grupului, asupra colectivului noi. Sistemul relațiilor sociale este relativ rigid: are o organizare internă clară, bine precizată, relațiile dintre membrii societății sunt profunde, de durată, bazate pe loialitate și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
măsoară felul în care indivizii aflați în poziții ierarhice inferioare percep distanța la care se situează față de putere. În culturile în care distanța față de putere este mare, indivizii consideră că puterea și autoritatea sunt prestabilite, predeterminate, acceptă ierarhia socială și inegalitatea; respectă statutul și rangul; acceptă subordonarea (și, de pildă, ideea că subordonații nu iau parte la decizii). Cu cât distanța față de putere este mai mare, cu atât posibilitățile individului de „a urca pe scara socială” sunt mai limitate. Cei care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
față de părinți, ideile originale și libertatea de gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între șefi și subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar și paternalist. Inegalitatea este statuată prin doctrinele economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare). În culturile în care distanța față de putere este mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a societății și au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a societății și au conștiința posibilității de a accede în poziții de putere prin merite personale sau de a contesta deciziile șefilor dacă acestea sunt proaste; persoanele la putere minimalizează inegalitatea socială, promovează relații de egalitate cu inferiorii, încurajează și răsplătesc inițiativa inferiorilor. Indivizii își dobândesc statutul social în virtutea a ceea ce „fac” (realizări personale, succese, merite) și trebuie să acționeze în permanență pentru nu-și pierde statutul; copiii sunt tratați în cadrul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fac să se revizuiască. Aceste însușiri sunt legate de tipicele iritante cusururi: dezinteres total pentru creația ca scop, „trăirismul” exagerat, negarea criticii [...], umanitarismul [...]. D. Drăghicescu (1907/1995, p. 383) asocia diversitatea noncritică inconsecvenței: „Aproape toate fructele mintalității românești poartă pecetea inegalității, a incoerenței, a lipsei de unitate și metodă”. Dumitru Stăniloae (2001, p. 59) admira diversitatea regională a cântecului popular românesc și a interpretărilor personale. 1.1.3. Coexistența contrariilor Ca manifestare extremă a eclectismului se remarcă prezența în același spațiu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cătușe; căutat; de ce?; ceas; ciorditor; condamnat; conștiincios; criminal; cunoscut; dăunător; defect; demență; deputat; derbedeu; dezaprobare; dezgust; egoist; fărădelege; fiară; foamete; fraier; frate; frumos; frustrare; frustrate; fur; te fură; furătură; furiș; furtună; Gavroche; golan; gratii; hacker; hapsîni; hoț; idiot; incapabil; individ; inegalitate; infracțiuni; inimă; inteligent; iscusit; iute; împrumută; îndrăzneț; însușire; înșelăciune; lacrimi; lașitate; lacăt; lăcomie; în lege; lipsit de imaginație; lua; lucruri prețioase; magazin; mare; mașini; meserie; mică; minciună; ca mine; minge; mîrlan; moarte; mort; mulți; muncitor necalificat; murdar; neajuns; neajutorat; nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]