4,059 matches
-
să vadă înspre locul unde dispăruse yubani. Revenind la realitate, își dădu seama că se făcuse târziu și că era timpul să pornească înapoi spre colibă, înainte ca „flagelul“ - atacul milioanelor de țânțari - să transforme drumul de întoarcere într-un infern. Grăbi pasul și ajunse la mlaștină când soarele începea să se ascundă după coroana copacilor dindărătul colibei. Cerul se colora în carmin și norii albi păreau acum un caier de bumbac îmbibat în sânge. Papagalii și curcanii sălbatici căutau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
a citit cartea aceea care vorbea despre cei șase mii de kilometri de ape și copaci ai Marelui Amazon, Tatăl Fluviilor, Selva-Mamă a tuturor selvelor... Avea doisprezece ani..., poate treisprezece, și chiar în noaptea aceea a vrut să evadeze din infernul acela de frig și de umbre și să meargă până va ajunge în paradisul luminii și al căldurii. Cum zburau păsările iarna către Sud, va pleca și el, pe jos sau târâș, și în trei sau patru zile - poate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lui. Le văzuse când a înfipt piloții. Erau diamante de bună calitate, dintre cele cu care se împodobesc stelele de cinema și care atrăgeau în inima selvei garimpeira și aventurieri din lumea largă. Erau diamante care transformau selva într-un infern de ură și de egoism, care pricinuiau încăierări și morți, care le chemau cu scânteierea lor pe toate prostituatele de pe Amazon, de la Iquitos până la Belem, de la Manaus până la Porto Velho. „Un diamant de bună calitate“, se gândi el. „Dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de la Manaus până la Porto Velho. „Un diamant de bună calitate“, se gândi el. „Dintre cele ce deschid multe uși și multe picioare, dintre cele ce-ar atrage la mlaștina asta mii de aventurieri care ar transforma paradisul meu într-un infern...“ Îl lăsă din nou pe nisip și-l împinse cu degetul, încet, până ce dispăru de tot. Cu zece ani în urmă, diamantul ăla i-ar fi rezolvat problemele și i-ar fi îndreptat viața. Acum, putea să-i distrugă viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
au întâlnit cu compania „Charlie“ și au fost gata-gata să se înfrunte cu focuri de armă. A doua zi, i s-a acordat o permisie de o lună în Japonia. Binecuvântată permisie care i-a dat ocazia să scape din infern! Și acum, era aici, privind pe coperta unei reviste vechi fotografia enormă a unui ofițeraș spân. „Un asasinat la My-Lai.“ Bine. Măcar de s-ar face dreptate. Deși cam târziu, poate că ofițerașul o să plătească cu viața. Dar o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
școlile: „RĂZBOIUL“. Războiul ar fi predat din primul moment, de la grădiniță, și ar sădi în spiritul copiilor convingerea că nu e deloc vorba de o aventură romantică jucată de eroi chipeși și infirmiere frumoase, ci de o adevărată anticameră a infernului, un sabat satanic în care specia umană se cufundă în adâncurile degradării sale. Ar traumatiza mințile copiilor în așa fel încât, atunci când vor deveni oameni mari, războiul ar fi pentru ei un „tabu“ asemănător incestului. Din ce adânci abisuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lumea asta, iar pentru soldați, dovada de netăgăduit că Fecioara nu ascultase rugăciunile mamelor și logodnicelor lor, care în „Ziua de Tragere la Sorți a Destinației“ veniseră la biserică într-o încercare disperată de a-și salva ființele iubite de la infernul serviciului militar pe „munte“. În Vizavi, dimpotrivă, nu existau străzi, nici piețe, biserici, hoteluri, prăvălii sau legi. Nu exista nimic altceva, decât colibe de paie și chirpici, trei crâșme cu rachiu de trestie de zahăr, o bombă cu carne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
prietenia dintre om și câine, și animalul continuă să vagabondeze pe străzile încinse de soare ale orașului Santa Marta, fără să întâlnească vreun suflet în drumul său, căci nu exista nimeni în stare să se aventureze la amiază prin acel infern. Când câinele dispăru după colț, avu impresia că lumea a murit, că timpul s-a oprit în loc, că Pământul a încetat să se mai rotească. Nu era nici un nor pe cer, nici o pală de adiere în frunze, nici un vultur-pleșuv care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trecerii ei în Lumea de jos. Nucii, umbra, răcoarea, toate opuse căldurii și arsitei apropierii Iadului sunt capcana, sunt ispita cunoașterii, a revenirii, a reîntregirii cu iubita Hildegard-Euridice. Muzica îl face pe Orfeu să poată stăpâni, îmblânzi Umbrele, geniile, monștrii Infernului; îl sprijină pe Gavrilescu-Orfeu, îi permite accesul, intrarea în Lumea subterană. Fata din grădină, „care stătea la pândă”, îl simbolizează pe Hermes Psychopompos, aducătorul, emisarul sufletelor, ghidul lui Gavrilescu în Infern. „Baba” este însăși Șibila, cea insuflată de zeul Apollo
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
pe Orfeu să poată stăpâni, îmblânzi Umbrele, geniile, monștrii Infernului; îl sprijină pe Gavrilescu-Orfeu, îi permite accesul, intrarea în Lumea subterană. Fata din grădină, „care stătea la pândă”, îl simbolizează pe Hermes Psychopompos, aducătorul, emisarul sufletelor, ghidul lui Gavrilescu în Infern. „Baba” este însăși Șibila, cea insuflată de zeul Apollo, de Phoebus, liderul Muzelor, maestrul lirei. Ea îi permite accesul lui Gavrilescu-Orfeu, „fire de artist”, în Infern, îi îngăduie reîntâlnirea cu Hildegard-Euridice. Cafeaua este rodia Corei Persephonei și semnifică necesitatea revenirii
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
la pândă”, îl simbolizează pe Hermes Psychopompos, aducătorul, emisarul sufletelor, ghidul lui Gavrilescu în Infern. „Baba” este însăși Șibila, cea insuflată de zeul Apollo, de Phoebus, liderul Muzelor, maestrul lirei. Ea îi permite accesul lui Gavrilescu-Orfeu, „fire de artist”, în Infern, îi îngăduie reîntâlnirea cu Hildegard-Euridice. Cafeaua este rodia Corei Persephonei și semnifică necesitatea revenirii, reîntoarcerii în tărâmul de jos, în tărâmul sacrului latent. Cea de-a doua grădină neîngrijită, plină de buruieni „bălării”, este semnul sudorii și veninului Cerberului, este
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Euridice se reîntâlnesc, devin din nou un tot în Câmpiile Elizee, în atemporal. Kathodos-ul lui Gavrilescu-Orfeu este unul reinterpretat, este un mixaj de simboluri, imagini, sensuri mitice, este o variantă, o interpretare a mitului reîntoarcerii, reîntregirii, este suma coborârilor în Infern și a modificărilor ontologice inerente. În nuvela Secretul doctorului Honigberger, doctorul Zerlendi este un cunoscător al literaturii yoghinice, al tratatului lui Pantajali, trecuse de pranayama, obținuse trezirea din somn în termeni tehnici „trecerea de la conștiința stării de veghe la conștiința
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
1978 Eliade, Mircea Yoga-nemurire și liberate, Editura Humanitas, București, 2006 Eminescu, Mihai - Sărmanul Dionis, Editura Dacia, colecția Educațional 2008 Bibliografie critică: Mioc, Adrian Problema timpului în opera lui Eliade, Editura Marineasa, Timișoara, 2001 Reportaj din Revista Română “Imagistica și simbolistica infernului în La țigănci de Mircea Eliade”, nr. 3(49), 2007 Ruști, Doina Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Tritonic, 2005 Schmitt, Jean Claude La Raison des gestes dans l’Occident médiéval, Editura Gallimard, 1990 Șcheianu, Dumitru - Addagio
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
În jurul meu sunt cei care simt asemenea roșul, puterea magică a acelei seri, o mână de copii vrăjiți. De parcă ai putea să te sustragi, ajunge să-l privești, simți cum ești o parte din realitate ce se pierde în imaginar, infern dureros de dulce. Vara a apus, focul s-a stins! O cană de ceai, o carte, un caiet, o ploaie mocănească, rece, dezamăgită și ea de venirea toamnei udă orizontul. Ochii mei la fel de deschiși, de curioși sunt parcă umbriți de
La un foc de tabără, la apusul unei veri. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
umăr avea o dâră prelungă de muci, iar la modelul cravatei se adăugaseră câțiva stropi întăriți din terciul de ovăz al lui Theo. Cearcănele de sub ochi erau mari și purpurii și serveau drept mărturie elocventă a unei nopți petrecute în infernul paternității. Hugo și-a șters petele cât de bine a putut, și-a trecut mâinile prin păr ca să-l mai domolească și și-a netezit sprâncenele cu degetele mari de la mâini. După care a coborât din mașină, și-a îndreptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
hău semnifică riscuri, eforturi pentru a învinge obstacole din cale, mai simbolizează un pericol spiritual... Corul de voci reprezintă comunicare din partea unui spirit întruchipat... Coborârea pe scară, căutarea unei dezlegări la problemă înseamnă iar, sub aspect spiritual, simbolizează coborârea în infern, căutarea cunoașterii mistice, renașterea și nemurirea...” - Nălucele, chipurile ciudate, imaginile onirice au un caracter bizar... Cum am putea desluși înțelesul ascuns din spatele lor?! murmură Iorgu. ”- Ele reprezintă o lume, aparent lipsită de orice urmă de logică... în care se manifestă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
colegă de breaslă, În specialitatea limba și literatura română), care, pe parcursul unui matrimoniu de 36 de ani, l-a Înțeles perfect (Mare lucru e ca un fost deținut politic să fie Înțeles de o femeie care n-a trecut prin infernul de dincolo de gratii), l-a ocrotit și l-a Îngrijit cu dăruire maritală pilduitoare. Bucurii mari a avut Ică și din partea fiului său (unic) Adrian-Nicolae, care, călcând ferm pe urmele părinților săi admirabili, deveni și el licențiat (este inginer). Bătăile
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
politici. Aveau, pe atunci, unii aproape optzeci de ani, se apropiau de nouăzeci alții; mulți dintre cei născuți odată cu ei, nearestați, muriseră de mult. Iar cei rămași În viață erau consumați, pe ducă. Își terminaseră sămînța; cei Închiși fuseseră În infern, sexul acolo fusese imposibil. Homosexualitatea și masturbările, după socotința lui Thomas, fuseseră nesemnificative, cei Închiși avuseseră doar vagi momente de intimitate, un ochi veghea mereu. Era limpede, sexul omora bărbații; somonii, de pildă, după ce stropeau icrele cu lapți, sfîrșeau, nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și ceasuri În șir valsul. Gounod, negreșit, avusese o ureche spre cer cînd Îl compusese. Cealaltă, neîndoielnic, spre iad. Pentru că, la un moment dat, acordurile dintîi, celeste, erau reluate cu o intensitate ce putea să te ducă dacă nu În infern, măcar pînă la porțile lui. Mefisto, negreșit, Îi Îndemnase, dintr-un anume moment, mintea și mîna lui Gounod, sau așa se putea crede. Ființe imaginare se instalau, pentru o vreme, În sufletul unui anume om. Artist. Aflau cuib acolo unde
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ar fi deschis o groapă În trotuar, care l-ar fi Înghițit Într-o clipă. Thomas mergea Întins spre Christiania. Vroia să bea. Acolo l-a Întîlnit pe Jesper. Nu se mai văzuseră de ceva vreme. Castor și Pollux În infern. S-au bucurat amîndoi; o noapte ca odinioară. CÎndva, Christiania nu le era destul, porneau, spre ziuă, să se omoare, fără să izbutească, prin discoteci ori tot felul de spelunci, ajungînd de acolo, de multe ori, la poliție ori la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
care era îndrăgostită au amuțit-o. Nu-i venea să creadă că este adevărat. I se părea că se află în toiul unui vis urât și se sforța să se miște pentru a se trezi, pentru a se salva din infernul în care intrase fără voia ei. Nu a avut timp să ia o hotărâre. Relu a prins-o de braț și a Marian Malciu readus-o cu forța în acea încăpere, mai mult târând-o. I-a aruncat poșeta pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
plecîndu-șiochii pe sub epitrafil. - Aurelia! -,,...și pe roaba ta Aurelia, care se căiește de păcatele ce a făcut, primește-o cu obișnuită iubirea Ta de oameni..." G. Călinescu Părintele bolborosi mai departe vorbe ininteligibile, apoi tuși îngrozitor, blestemă toți dracii din infern și întrebă pe Aurica: - Știi tablele legii, porumbița taichii? că așa zice la carte, ca să te-ntreb. - Știu, părinte, că le-am învățat la școală. - Ei, atunci e bine, e bine de tot! Dar Crezul îl știi, porumbițo? - Îl știu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
eroilor, caracterul moralizator dau dimensiunea clasicistă. Lipsa principiilor morale face din Costache Giurgiuveanu un avar, din Stănică Rațiu un tâlhar, din Aglae Tulea o brută, din Georgeta o cocotă de lux, din clanul Tulea o pseudofamilie, din societatea burgheză un infern social. Este prezent și conceptul de lume ca joc, definind elementele de baroc din structura romanului. Când Felix Sima vine în casa lui Costache Giurgiuveanu, îi găsește pe cei din clanul Tulea jucând table. Când clanul Tulea ocupă casa lui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ea însăși este încercarea cea mai fecundă pentru a atinge o astfel de senzație. A simți în toată ființa ta o ardere intensă și o căldură totală, a simți cum cresc flăcările în tine și te cuprind ca într-un infern, a fi tu însuți un fulger și o scânteiere, iată ceea ce înseamnă o baie de foc. Ca în orice baie se realizează o purificare, o curățire de elemente care pot anula până și existența. Valurile de căldură și flăcările care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
deplasează înspre o depărtare inconceptibilă și indefinită, cu atât intensitatea vârtejului pare a crește. Curbele și ondulațiile lui n-au nimic din ușurința grației, ci descriu linii complicate, asemenea unor flăcări cosmice. O trepidație universală zguduie totul ca într-un infern. Și toată lumea pare a se mișca într-un ritm accelerat și nebun, ca și cum s-ar apropia apocalipsul. Nu există un sentiment adânc al infinitului fără acea senzație ciudată a apropierii vertiginoase de sfârșitul cosmic, de sfârșitul universal. Paradoxul infinitului este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]