8,637 matches
-
înainte de a sări? Și, în caz contrar, dacă un parazit ca acesta ar alege un sintet ca purtător al embrionului, care ar fi rodul acestei uniuni? Va abandona ea prada și va pleca în căutarea altui droid, sau își va insera sămânța în android? Și în acest caz, embrionul va putea crește sau se va pomeni într-o situație neplăcută atunci când va încerca să se dezvolte în interiorul unui corp total lipsit de carne și sânge? Un robot, putea să aibă paraziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
aspirațiile; * să îi ajute să își administreze cu succes principalele momente ale perioadei de tranziție. Elevii au nevoie de ajutor pentru: * a învăța cum să își evalueze realizările, preocupările și aptitudinile; * a învăța cum să dezvolte planuri de acțiune; * a insera respectivele planuri într-un document scris; * a pune planurile în aplicare. (Sampson, J.P., Palmer, M, Watts, A.G (1999) Who Needs Guidance Centre for Guidance Studies) În acest sens, elevii au nevoie de sprijin continuu din partea unor profesori care să
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3114]
-
și publicitatea, dar și cu controlul de calitate, citind și corectând textele. In domeniul audiovizual, punerea în valoare a informației se face prin montaj și realizare. Montajul constă în prelucrarea secvențelor înregistrate pe teren. Se poate tăia, modifica ordinea sau insera elemente exterioare. În radio această activitate este realizată chiar de jurnalist, în timp ce în televiziune există un tehnician care urmează indicațiile acestuia. Realizarea intervine și în transmisiile directe, chiar în momentul difuzării jurnalului de către un realizator care acționează din regie. În
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
rapid toxinele din organism.../ Și de la mine din cabinet pleci cu jumătate preț și cu diagnostic și cu tratament și cu irigator și cu aspirator nazal și cu prospecte". (Etno TV, Emisiunea Taifasuri, 5.03.2007) În timpul emisiunii au fost inserate două spoturi publicitare care au oferit informații de contact pentru programări la cabinetul Angela+Hippocrate, fiind afișate pe ecran două numere de telefon. În a doua parte a emisiunii Taifasuri, difuzată în ziua de 07 martie 2007, au fost invitate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o avem în vizor (începutul secolului al XIX-lea-1859), ne vom muta punctul focal asupra manualelor de istorie. Inspectând conținutul manualelor de istorie, putem face constatări cu privire la modul în care trecutul se reflectă în aceste "oglinzi retrovizoare", precum și cu privire la deformările prezenteiste inserate în optica acestor ferestre către trecutul colectiv. Totuși, manualele de istorie nu au apărut într-un vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care prevede extinderea educației și la sate. Întemeierea școlilor sătești cade în sarcina mănăstirilor și nobilimii latifundiare, ale căror drepturi de a organiza piețe pe pământurile lor au fost condiționate de înființarea școlilor (Drace-Francis, 2006, p. 143). Dificultățile s-au inserat pe procesul de traducere în realitate a prevederilor legislative: din cele 63 de școli prevăzute a fi înființate la începutul deceniului cinci, doar 19 erau funcționale în 1859 (ibidem). În Țara Românească, regimul de avarie în care a fost aruncat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul naționalismului etnic. Chiar dacă morala creștin ortodoxă este păstrată, autoritățile statale inserează o nouă dimensiune fundamentală: educația națională. Această glisare înspre o educație militantistă în spiritul ideii naționale va lua treptat avânt, împlinindu-se treptat până înspre sfârșitul interbelicului. Deplasarea accentului de pe morala creștină pe etica națională este perfect reflectată de evoluția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regalitatea, una din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru națiunea română. După cum se va vedea în capitolul următor, tema dinastică va fi prelucrată ca pilon central al memoriei naționale românești doar în epoca "întregirii neamului" al cărui arhitect politic a fost succesorul lui Carol, nepotul său
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ordinul evidenței statistice că marele beneficiar al acestei politici educaționale a fost Biserica Ortodoxă Română. Sub presiuni externe, exercitate dinspre autoritățile europene, Legea nr. 151 din 30 iulie 1999 prin care a fost revizuită Legea învățământului din 1995 a inserat posibilitatea ca elevul să nu frecventeze orele de religie, la solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal (art. 9, al. 2). Aceeași lege (nr. 151/1999) stabilea durata obligatorie a învățământului la 9 ani, după ce în 1995 aceasta a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care continuă să prezerve spiritul naționalist, nu s-a racordat la noua paradigmă europenistă. De pildă, doar manualul Scurtu et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A doua ediție (Scurtu et al., 2001) inserează o prefață fără titlu în care intențiile exprimate de programa de învățământ sunt subvertite, atâta timp cât europenismul este subordonat românismului. 28 Nu este singurul manual care folosește acest termen: N. Dumitrescu et al. (1999) folosește sintagma ""inventării" lor [a românilor] ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teoretică a lumii, care presupune o distincție clară, efectuată voluntar de conștiință, între adevăr și aparentă, între obiectiv și subiectiv, în cazul cunoașterii poetice nu există o intenție a conștiinței de a aprehende obiectul în sens intelectual (de a-l inseră într-un șir de cauze și efecte). Ea accepta, în același fel în care o făcea conștiința mitică după cum arată Cassirer 220 -, imediatul senzației, al reprezentării; ia "în posesie" obiectul doar când acesta i se impune, prin intensitatea manifestării lui
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
preântâmpina publicarea studiului în alte ziare reproducîndu-l noi mai întîi, chiar daca forma eminentă și vederile largi ale lui nu ne-ar fi ademenit. Articolul, lung fiind și tradus cu repejunea ce i se impune vrând - nevrând unui ziarist, a fost inserat fără chiar ca autorul să fi fost consultat daca voiește sau nu să-l vază tipărit în ziarul nostru, fără consultarea comitetului de redacție, pe răspunderea proprie a redactorului acestei foi. De ce? Pentru că era o traducere dintr-o foaie din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imaginar, diferența este neînsemnată. Teatrul îi vitrifică personajele, arta limpezește lumea, literatura se străduiește să purifice și să aerisească obiectul prin limbaj pentru ca, prin ele, noi să putem regăsi în mod estetic propriul nostru adevăr transcendental, pe scurt, pentru a insera în ele dimensiunea necesară a transcendenței"118. Într-adevăr, cuvintele lui Richard îl silesc pe Derrida să ajungă la transcendență, iar în măsura în care se intertextualizează cu propria filosofare, postmodernismul înalt se apropie la un pas de transmodernism. Identitatea arheală e regăsită
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a f]cut-o demodat] (MEW 19:22, SW 325). În vreme ce alții îl conving pe Marx s] includ] retoric] moral] blând] în Principiile Primei Internaționale, el crede c] trebuie s] îi cear] scuze lui Engels pentru aceasta: „Am fost obligat s] inserez dou] fraze despre „datorie” și „drept”... același lucru despre „adev]r, moral] și justiție”, dar sunt plasate astfel încât nu pot face nici un r]u” (CW 42, p. 18). Marx descrie permanent morală, împreun] cu religia și legea, ca forme ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Constantinescu, Cicerone Theodorescu, I. Mincu-Lehliu, Adriana Nicoară și Al. Drăghici, cronică plastică Ion Zurăscu, Lucia Dem. Bălăcescu, Olga Greceanu ș.a., „Cronica ideilor” fiind susținută în intervalul 1938-1941 de Mircea Mateescu. Cronica filmului o asigură din 1944 Liviu Bratoloveanu, care mai inserează note și comentarii pe marginea actualității culturale, dar și nuvele (una sub numele Adina Stolnicu), fragmente din romanul Oameni la pândă și dintr-o piesă de teatru. Mai relevantă pentru deschiderea manifestată de U.l. este contribuția colaboratorilor. Între aceștia
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
violete, ritmuri în roz-albastru, cât și imagini exotice: flori bizare, ciclam și orhidee, mimoze și iriși, covoare persane etc. Motivele curente ale simbolismului (pietrele prețioase, călătoria pe mare, cifra trei) vor fi prezente și în textele compuse în 1913-1914 (Glas, Inserează, La marginea orașului, Furtună și cântecul dezertorului). Versurile apărute în „Chemarea” și în „Nouă revista română” încep să schițeze teritoriul și fenomenul poetic ce îi va consacră numele. Ț. experimentează acum, în poligon românesc, „mină” literară care, în faza ei
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
o încă blândă ironie: „Trec în șiruri lungi pe strada fete de pensionat / Și în fiecare privire-i câte o casă părinteasca / Cu mese bune, cu surori mai mici, / Cu ghiveciuri de flori la fereastra. // Trece frigul pe coridoare când inserează / Că un șarpe lung târându-și coadă pe lespezi. / Lacul e cusut cu ață, / Înecații ies la suprafață - ratele se depărtează...// La vecini, părintele-și săruta față, indiferent. Îi face morală de despărțire. / Baltă s-a închis că în urma unei
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Comediei Franceze. Ca jurnalist, V. e un temperament eminamente polemic. Tonul articolelor sale este categoric, dur, adeseori brutal. Sub pseudonimele Dunăreanul și Un gălățean ori numai sub inițialele numelui, el desfășoară vreme îndelungată o tenace campanie antidinastică. Intervențiile lui sunt inserate fie în periodice ca „Epoca” și „Adevărul” (din ale căror redacții a făcut parte), fie în broșuri precum Cestiunea dinastică în România (1888), cu o versiune în franceză (La Question dynastique en Roumanie), și, reunind o serie de articole din
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
Băileșteanu, Alex. Ștefănescu, Ștefan Borbély, Gheorghe Perian, Maria Luiza-Cristescu, Doru Burlacu, Iulian Boldea. Rubrica referitoare la cartea străină este susținută de Mihai Sin. După 1989 I. Negoițescu trimite din exil numeroase texte despre scriitori și critici literari ai timpului, sunt inserate articole de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu, Radu G. Țeposu, Petru Poantă. De-a lungul anilor, cu eseuri sunt prezenți Nicolae Manolescu (în 1972, la rubrica „Efemeride”), Radu Popescu, Alexandru Paleologu, Cornel Moraru, Ion Apostol Popescu, Alexandru Vlad, Ion
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Patapievici, Constanța Buzea, Teodor Dună, Florina Ilis, Rodica Draghincescu, Elena Pasima, Ioan Es. Pop, Horia Gârbea, Dan Lungu și mulți alții. Redacția concepe sumarele în chip minuțios, recurge la diferite formule publicistice, unele mai puțin obișnuite. La rubrica „Dialog” se inserează convorbiri cu scriitori sau oameni de cultură, de știință, artiști. Un fel de tandem de rubrici ori un „dosar” cu două secțiuni - „Față-n față” și „Transfocator” - constituie o inițiativă ingenioasă: sunt invitați câte doi scriitori (de pildă, Gheorghe Grigurcu
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
categorii fiind reprezentați zeci de scriitori), Remember: Tezele din iulie, Nicolae Manolescu - cronicarul și rapsozii, O privire asupra modernității, Cartea de referință, România virtuală, Monografia în vremuri postmoderniste, Scriitorul român ca publicist, Cazul Patapievici ș.a. Pe coperta a patra e inserată de la un moment dat o listă de „teme de viitor”: Starea studiilor clasice la români, Cărțile miniștrilor noștri, Cartea vorbită la români, Poetul for ever: Ion Mureșan, Cioran - cu documentele pe masă, Gheorghe Iova - un guru al optzecismului, Instituția premiului
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Chendi), cronică muzicală (F. Bruno, Barbu Lăutaru - pseudonim utilizat atât de Ion Gorun, cât și de Nicolae Pora, care semnează și cu numele real), cronică artistică (Virgil Cioflec), cronică dramatică (Ion Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici, discuții, dispute, dar și cronici rimate ce vizau mai
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
cu aforisme rubrica „Vorbe... vorbe... vorbe...”. Cronică literară scriu G. M. Ivanov, Octav Șuluțiu, Petre Pascu, Grigore Ion, Grigore Popiți, Ion Aurel Manolescu, Nicolae Țirioi, Petru Sfetca, Aurel D. Bugariu, Alexandru Jebeleanu și mulți alții. Comentarii despre scriitori străini se inserează la rubricile „Limpeziri” și „Portrete lirice”, susținute în special de Petru Sfetca (poeți italieni contemporani: Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba) și Alexandru Jebeleanu (François Villon, Charles Baudelaire, André Malraux, E. A. Poe, Walt Whitman). La rubrica „Buletinul cărții” figurează printre altele și
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Maurice Barrès și Francis Jammes), Petru Sfetca (poeme de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba), Ion Frunzetti (Arthur Rimbaud) ș.a. Din Mihai Eminescu se tipăresc tălmăciri la Somnoroase păsărele (Franyó Zoltan, în germană) și O, mamă... (Mina Boschi, în italiană). Publicația inserează adesea cronică muzicală (G. M. Ivanov, Filaret Barbu, Alma Cornea, Zeno Vancea, Andrei A. Lillin ș.a.), plastică (Brutus Haneș, C. Stoicănescu), cronica spectacolelor de teatru (Valentin Dănilă, Nicolae Țirioi, Ion Stoia-Udrea, Iulian N. Olariu, Iulian Popa și mulți alții), sportivă
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
viața și sufletul, că este trist și neînchipuit de singur, da, da, singur sufletește”. Prozatoarea va încerca să surprindă și unele trăsături ale operei acestuia, cum ar fi metaforele predilecte și legătura lor cu „realitatea”; poemele Începutul, Ursitul și Poveste, inserate în corpul romanului, par în egală măsură a fi ale autoarei sau inedite ale lui Ionel Teodoreanu. Arta rememorării, amănuntele ce dau substanță tabloului de epocă, dar și unei frumoase povești de dragoste transformă romanul într-un inedit document, prin
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]