4,621 matches
-
extrem de extins în prezent, dezinvestirile pe care le presupun capătă o amploare comparabilă. - Instabilitatea politică și economică a țării-gazdă este principala cauză a dezinvestirii. Nu este adevărat. Nici una dintre teoriile dezinvestirii pe care le vom prezenta în continuare nu consideră instabilitatea mediului local decât ca pe o cauză secundară sau - modelul Benito - ca pe una cu implicații mixte. Literatura de specialitate identifică trei mari grupe de motivații care justifică decizia corporației transnaționale de a dezinvesti. Prima motivație ține de organizarea industrială
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
le are cu alte firme. Mai mult, apar costuri suplimentare pentru firmele partenere, costuri care n-ar fi apărut în cazul unei competiții între firme și nu între alianțe. Costurile ridicate de ieșire reprezintă o contrapondere necesară la caracterul de instabilitate al unei alianțe care derivă din natura incompletă a contractelor dintre firme. Barierele de intrare pe piață (costurile de intrare pe piață) cunosc, în cazul alianțelor, o evoluție în două etape. În prima fază, alianțele permit pătrunderea pe piață fie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
lupta pentru teritorii, departe de a se fi încheiat, este la apogeu. În general, teoria neoclasică trece cu vederea avantajele de locație ale statelor. - Menținerea controlului asupra evoluției monedei naționale. Strange se referă doar la efectul de antrenare pe care instabilitatea valutară dintr-o țară îl poate genera în alte țări. Mai semnificativ mi se pare a fi, în context, rolul pe care operațiunile financiare ale corporațiilor transnaționale (de exemplu, prețul de transfer sau repatrierea profiturilor) îl au în provocarea și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
împărtășire din marea respirație a începutului”. De aici, frecvența decorurilor strălucitoare, în mari aglomerări baroce în perpetuă mobilitate, cu un gust adesea accentuat pentru rafinamentul detaliului, de factură „rococo”; de aici, acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de reprezentare, caracterul fulgurant al imaginilor unui univers fantasmatic, senzația de absolută libertate și disponibilitate a eului: „Apoteoze rupte din aerienele iluminări. Centauri convorbind cuviincioși la ferestrele acoperite de o lumină egală. Printre
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fie acaparat de chiar acest spectacol al punerii în relație. „Conținutul”, „ideea”, „starea de spirit” ca atare rămân în plan secund: de pe semnificat, atenția se deplasează asupra mișcării zigzagate a semnificantului. Un fel de nerăbdare barocă și manieristă, o caracteristică instabilitate, un sentiment al provizoratului și tranzitoriului pot fi descifrate peste tot în scrisul lui Ilarie Voronca - „miliardarul de imagini”. Abia coagulat, sâmburele metaforic germinează în acea luxurianță „tropicală” a discursului, ce antrenează, parcă mereu nesatisfăcut în imperialismul său, noi și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
r cu aceast] provocare. De exemplu, ei au pretins c] faptele morale sunt fapte care joac] un anume rol explicativ în lumea social]: actele bune sunt acelea care tind înspre stabilitatea social], pe când actele greșite sunt cele care tind înspre instabilitatea social]. O versiune aristotelic] ar ar]ta astfel: actele bune sunt cele aflate în armonie cu „funcția adecvat] a ființei umane” - o noțiune cvasibiologic] - actele greșite sunt cele care nu sunt în armonie cu aceast] „funcție adecvat] a ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o satisfacție mai echitabil] a intereselor diferiților oameni - tind înspre stabilitate social] și actele pe care noi suntem dispuși s] le consider]m greșite - s] spunem, cele care ofer] o satisfacție mai puțin echitabil] a intereselor diferiților oameni - tind înspre instabilitate social]. Astfel, cel mai bine este s] presupunem c] acestea reprezint] dou] concepții concurente ale unei fapte morale. Care concepție pare cea mai plauzibil]? Pe de o parte, avem situația unei fapte morale la baza c]reia stau motivele de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în timpul studenției de profesorul Ion I. Nistor, acesta îi oferă postul de secretar de redacție la „Glasul Bucovinei” (1933-1937) și tot el îl va numi în 1934 șef de cabinet în Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale. Urmează ani în care, din cauza instabilității politice și economice, este obligat să schimbe mereu slujbele: funcționar la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale (1938-1942), redactor la Editura Dacia Traiană (1942-1944), prim-secretar de presă la Direcția Presei (1945-1948), redactor la Agenția Română de Presă (1949-1950), corector la
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
cauzele interne ale bolilor. Deosebite de ele erau cauzele externe, cum ar fi alimentația, traumele și schimbările vremii. În Tratatul de medicină internă al Împăratului Galben se afirmă limpede că toate tipurile de boli Își au originea În schimbările vremii, instabilitatea emoțiilor sau alimentație. Chinezii din vechime au mai descoperit că orice manifestare excesivă a emoției, fie ea bucurie sau mânie, are un impact negativ asupra sănătății, deoarece golește trupul de qi. Ei credeau, de exemplu, că mânia prea mare dăunează
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
1980), iar oscilațiile comportamentului electoral al populației depind de o serie de factori sociali, economici, demografici sau politici (Crețan, 2006), diversitatea culturală determinând o diversitate comportamentală (Bodocan, 2001). Prin urmare, voi considera că: a) geografia electorală este una marcată de instabilitate, dinamica votului fiind una extrem de fluctuantă; b) influența exercitată de orașele reședință de județ (Constanța, Tulcea) asupra modului de exprimare electorală al populației rurale este evidentă, în sensul în care satele situate în proximitatea reședinței de județ sunt mai apropiate
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
acestea, în comparație cu cele aflate la distanțe mai mari (efectul vecinătății - neighbourhood effect); c) structura etnică impune comportamente de vot, aspect de o pregnanță mai mare îndeosebi în cazul alegerilor locale. Sistemul electoral Sistemul electoral de după 1990 se caracterizează printr-o instabilitate legislativă, evidentă în contextul numeroaselor legi electorale adoptate în intervalul 1990-2008. Scrutinul pentru Camera Deputaților a fost organizat, pentru primele cinci alegeri electorale postcomuniste, pe baza reprezentării proporționale, cu liste blocate și prag electoral din 1992 (Preda, 2005). Pragul electoral
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
comune). Raportul de vot nu a fost calculat și pentru alegerile generale din 2012; PNL, care fusese raportat până atunci în opoziție cu PSD, s-a regăsit în aceeași construcție politică cu social-democrații, Uniunea Social Liberală (USL). Rezultate și discuții Instabilitatea geografiei electorale Rezultatele electorale de la alegerile locale și generale din Dobrogea scot în evidență următorul aspect important: cele două județe din partea sud-estică a țării au o evoluție electorală inconstantă de-a lungul ciclurilor electorale succedate. Județele Tulcea și Constanța au
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
cazul de față al Dobrogei (cu datele electorale pentru fiecare localitate în parte). Dezacordul electoral rezidă în faptul că dacă la nivel național există o coerență în ceea ce privește geografia electorală - o stabilitate evidențiată de analiza în componente principale, în cazul Dobrogei instabilitatea este una mult mai pregnantă. Votul pentru un partid sau altul se schimbă succesiv, ceea ce denotă dimensiunea haotică a acestuia, fie în cazul alegerilor generale sau al celor locale. Pentru majoritatea localităților, aceasta este mai degrabă regula și nu excepția
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
oraș, ceea ce ne indică un electorat confuz, în aceeași unitate administrativă (comuna) existând o multitudine de comportamente de vot, de la un scrutin electoral la altul, greu de prins într-un anumit pattern de vot (analiza în componente principale indică această instabilitate la nivelul geografiei electorale). O altă concluzie ce se profilează foarte clar este că efectul vecinătății are consistență și în Dobrogea. Adaptat, conceptul de neighboură hood effect capătă sens și aici, influența mediului (a orașului) se face simțită atât în
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
o anumită etnie sau națiune; de exemplu, „spațiul carpato-dunărean” sau Transilvania sunt considerate „românești”, chiar dacă este vorba despre Epoca Dacică sau Neolitic, despre Podișul Hârtibaciului sau despre județul Covasna); b) esențializarea și naturalizarea unor trăsături (Balcanii ar fi caracterizați de instabilitate, de conflicte interioare și fărâmițare politică, prin Însăși natura lor internă și prin istorie; ei sunt așa dintotdeauna și, În consecință, nu pot să se schimbe nici pe viitor); c) promovarea tropismelor valorizante (de exemplu, tot ceea ce e situat la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vechi și totodată foarte răspândit pe glob, este acela al Întrecerii În viteză dintre iepure și broasca țestoasă, aceasta din urmă simbolizând ideea opusă, cea de Încetineală maximă. Câștigătoare iese broasca țestoasă; explicația: iepurele a adormit. Iepurele reprezintă viteza, mobilitatea, instabilitatea, dificultatea de a-l surprinde Într-un anumit punct al spațiului: nu se știe de unde sare iepurele. Povestea cu femeia care a trăit cu ursul este foarte răspândită. Începutul poveștii este abrupt: o fată zice că a fost ursită s-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
esență divină. Deși un tiran, prin condamnarea la moarte, regele Carol întâiul a devenit un martir. Din punct de vedere oficial, regele Carol al II-lea a fost primit la curtea Franței și mai apoi a Olandei, pe perioada de instabilitate politică din Anglia. Din punct de vedere apocrif, acesta s-a zbătut într-o sărăcie care se afla la granița subzistenței. Bucuros să primească haine vechi, prietenii care lau însoțit în exil au încălcat regulile etichetei, mergând pe jos pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Cultural, 18.V.2008), așteptarea marei finale (Antena 1, 21.V.2008). Fenomenul e în parte tot analogic și, pentru că se opune unei tendințe simțite ca marcată popular, e interpretabil ca o formă de hipercorectitudine. Ambele tendințe ilustrează o anumită instabilitate a formelor de genitiv-dativ și o nesiguranță a vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3. Concurența între desinențele de neutru plural
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
în Etiopia, fetița are o bunică, cât și alte rude care doresc să aibă grijă de ea (B1 TV, 16.XI.2007)33. 12. CONCLUZII Materialul lingvistic examinat cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Din punct de vedere psihologic, aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
permite să afirmăm că ipoteza de cercetare nr. 2 se confirmă. Ilustrăm aceste diferențe În graficele de mai jos: Din punct de vedere psihologic, adolescentele manifestă un nivel mai crescut al nevrotismului și agreabilității decât adolescenții. Nivelul mai crescut al instabilității emoționale Îl atribuim vârstei, ritmului mai alert al modificărilor fizice prin care trec adolescentele. Agreabilitatea mai crescută a acestora indică un comportament mai cooperant, cu tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul. Conform
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în fața ofensivei călugărilor, care se manifesta prin nesupunere, nerespectarea regimului proprietății și jalbe adresate divanului domnesc. Înăsprirea raporturilor dintre vămeni și mănăstire se suprapune la sfârșitul secolului al XVII-lea și în tot secolul al XVIII-lea peste situația de instabilitate și insecuritate pentru Țările Române: desele năvăliri, pustiiri și războaie între poloni, austrieci și turci, după asediul Vienei din 1683, dintre ruși și turci, începând cu anul 1711 când Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se aliază cu Petru cel Mare al
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
șerbeturi, fructe, creme înghețate și siropuri groase. În America, prima fabrică de înghețata a fost deschisă în Maryland (1851), de crescătorul de animale Jacob Fussell, care a preferat să valorifice laptele în înghețată, într-o perioadă caracterizată printr-o mare instabilitate a pieței laptelui. Inventarea refrigerării industriale de inginerul german Karl von Linde (1870) a rezolvat marea problemă a fabricării înghețatei; acesta a fost anul în care s-a născut istoria modernă a înghețatei, care a devenit disponibilă și accesibilă peste
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cf. GALR II: 767−777). GALR menționează, totodată, și existența unor conectori corelativi de structurare discursivă (cf. GALR: II: 775). 1.2. Deși este foarte bogat și variat, sistemul corelativelor prezintă în româna actuală "zone mișcătoare" (de mobilitate sau de instabilitate). Unele perechi corelative sunt concurate de alte perechi mai noi prin care se exprimă același raport semantico-sintactic. Există structuri corelative care, deși menționate în gramaticile curente ca reprezentative pentru un anume raport semantico-sintactic, se utilizează totuși limitat, cu precădere în
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
să facă poza. După ce fulgii de zăpadă au căzut, se opresc din creștere - și în câteva minute de obicei încep să se topească, pierzându-și marginile clar definite, devenind mai puțin interesanți. Fotografiile l-au ajutat pe cercetător se descrie instabilitatea inerentă a creșterii fulgilor de zăpadă, instabilitate care a scăpat din vedere altora. Aplicând o tensiune electrică unui fulg de zăpadă care era crescut în laborator, Libbrecht a putut să analizeze mecanismul de creștere la o scară foarte mică. Aceste
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]