4,097 matches
-
anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar, sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă inte lectul nu ar forma în sine însuși intenția numită anterior. În acest moment
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formează o imagine sensibilă a bucății de citrin: acum X vizualizează o bucată particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat activitatea, intervine în joc intelectul agent, care iluminează și abstrage speciile inteligibile din imaginea obiectului perceput. Speciile inteligibile pot fi înțelese, recur gând la un exemplu modern, considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce dimensiuni generale, in ce formă și în ce gen se încadrează obiectul extramental perceput. După ce au fost abstrase de către intelectul agent, speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, care, astfel actualizat, produce un concept ce poate fi exemplificat prin următoarea formulă moleculară: SiO2Fe (x), unde x desemnează diferitele cantități de fier care produc diferitele varietăți de citrin, de un galben
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce dimensiuni generale, in ce formă și în ce gen se încadrează obiectul extramental perceput. După ce au fost abstrase de către intelectul agent, speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, care, astfel actualizat, produce un concept ce poate fi exemplificat prin următoarea formulă moleculară: SiO2Fe (x), unde x desemnează diferitele cantități de fier care produc diferitele varietăți de citrin, de un galben mai stins sau mai intens. Desigur, acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acces la descoperirile științifice din domeniul chimiei, cu siguranță nu l-ar fi găsit inoportun. Am să explic de ce cred că structura chimică a unui obiect poate fi folosită în înțelegerea speciilor inteligibile. Așa cum am precizat și mai sus, nivelul intelectului agent este unul la care gândim pentru a înțelege. De aceea, specia inteligibila, care reprezintă esență obiectului extramental, este materia care face posibilă gândirea, însă nu în forma ei finală, ci într-o formă preconceptuala. Din acest motiv, re darea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de elemente precum siliciu, oxigen și fier, în seamna, în fond, a o asemănă cu materia cunoașterii intelective: la fel cum siliciu, oxigen și fier sunt materia din care este alcătuit citrinul, la fel specia inteligibila este materia din care intelectul posibil formează conceptul. Acest con cept poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit, care îl va ajuta pe X să se refere la obiectul extern. Dat fiind faptul că miza acestui subcapitol este aceea de a clarifica statutul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nivelul inte lectiv, schimb strategia de lucru? De ce acum încep demersul prin tr-o prezentare a interpretărilor contemporane, si nu urmez tiparul după care am desfășurat investigația până în acest punct, adică din dublă perspectiva anatomo fiziologica? Mo tivul este simplu: nivelul intelectului este unul aparte, care necesită o tratare mai atentă a manierei în care cele două entități intermediare a speciile inteligibile și conceptul a își joacă rolul în cadrul teoriei tomiste a cunoașterii. Speci ficitatea acestui nivel constă în faptul că, așa cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
numeric egală, cum [nu e necesar] că două [obiecte] albe să aibă aceeași albeața în mod numeric egal. Din contră, [este necesar] doar că una să fie similară cu cealaltă în ceea ce privește formă individuală a umanității. Acesta este motivul pentru care intelectul, atunci când consideră uma nitatea, nu [o considera] ca aparținând acestui [om], ci că umanitate, formând intenția comună tuturor [oamenilor]. (ÎI.6.4.) [...] unde et species intelligibiles, quae sunt immateriales, licet sînt aliae numero în me et în te, non propter
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului extramental. Abia acum subiectul poate „vedea“ această bucată particulară de chihlimbar, cu o anumită nuanță de galben, cu o anumită textura, plasată într-un anumit moment din timp și într-un anumit loc din spațiu. Din imaginile asupra cărora intelectul va trebui să se întoarcă pentru a percepe particularul care instantiaza univer salul, intelectul agent abstrage speciile inteligibile, entități mentale intermediare care reprezintă esență obiectului extramental cunoscut și care, asemenea speciilor sensibile și imaginilor, sunt cele prin care (id quo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumită nuanță de galben, cu o anumită textura, plasată într-un anumit moment din timp și într-un anumit loc din spațiu. Din imaginile asupra cărora intelectul va trebui să se întoarcă pentru a percepe particularul care instantiaza univer salul, intelectul agent abstrage speciile inteligibile, entități mentale intermediare care reprezintă esență obiectului extramental cunoscut și care, asemenea speciilor sensibile și imaginilor, sunt cele prin care (id quo) cunoaștem, nu cele pe care (id quod ) le cunoaștem. În acest punct, subiectul poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gen și unei anumite specii. În cazul ființelor umane, umanitatea este esența care poate fi semnificata, redata printr-o definiție care cuprinde atât materia comună, cât și forma substanțială. Ultimul pas al acestei ultime operații a cunoașterii are loc atunci când intelectul pasiv formează în mod activ un concept, care poate fi mai tarziu semnificat printr-un cuvânt rostit. Fiecare entita te intermediară, fie ea specie sensibilă, imagine sau specie inteligibila, marchează o etapă diferită în cadrul procesului cunoașterii. Manieră în care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
decide asupra rolului pe care speciile inteligibile îl joacă în procesul cunoașterii umane. Claude Panaccio atacă argumentul identității formale, susținută de realiști, avansând ipoteza că speciile inteligibile nu pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile, pe când speciile inteligibile sunt multiplicabile în diferiți subiecți cunoscători, de unde rezultă că, deși sunt cele prin care obiectele sunt cunoscute, speciile inteligibile nu sunt asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin care obiectele sunt cunoscute, speciile inteligibile nu sunt asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate, quidita tile lucrurilor sunt numite în mod frecvent de către Toma din Aquino obiectele proprii ale intelectului. În mod obișnuit, în opinia lui, spe ciile inteligibile nu sunt obiectele intelectului, nu sunt id quod ale intelecției, ci sunt cele în virtutea cărora cunoașterea are loc, quo-ul intelecției. În al doilea rând, speciile inteligibile sunt semne [token] mentale multiplicate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate, quidita tile lucrurilor sunt numite în mod frecvent de către Toma din Aquino obiectele proprii ale intelectului. În mod obișnuit, în opinia lui, spe ciile inteligibile nu sunt obiectele intelectului, nu sunt id quod ale intelecției, ci sunt cele în virtutea cărora cunoașterea are loc, quo-ul intelecției. În al doilea rând, speciile inteligibile sunt semne [token] mentale multiplicate în funcție de pluralitatea minților singulare, În fapt, Panaccio respinge aici argumentul identității for male
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a afla din ce elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în minte la fel ca în natură, intelectul ar fi o bucată de chihlimbar. Dacă luăm în calcul dublă existența a unei forme, abilitatea ei de a fi în moduri diferite în receptori diferiți, primul argument (A) al lui Panaccio împotriva identității formale își pierde validitatea. Mai departe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
argument (A) al lui Panaccio împotriva identității formale își pierde validitatea. Mai departe, Toma din Aquino afirmă faptul că speciile inteligibile sunt multiplicabile în subiecți cunoscători diferiți. Astfel, daca X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului, să cunoască aceeași esență a obiectului. Contraargumentul (B) formulat de Claude Panaccio pare a fi plauzibil și pare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prout ducit în cognitionem eius, et ex hac parte habet universalitatem (ÎI Super Sent., d. 17, q. 2, a. 1, ad 3). [...] specia inteligibila poate fi considerată în două feluri: conform modului de a fi pe care îl are în intelect, si astfel are un mod singular de a fi, și conform faptului că e asemenea obiectului cunoscut; la fel se considera în cunoașterea ei și astfel are un aspect universal. Atunci cand Toma din Aquino descrie speciile inteligibile că aflându-se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ut quo intelligit intellectus (S. th., I, q. 85, a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afecta ri, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă, din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le înțelegem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și, în general, orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Toma din Aquino nu spune aici decât că, dacă am cunoaște doar (solum) speciile inteligibile, atunci toate științele ar fi despre obiecte din sufletul nostru și totul ar fi re lativ, ceea ce justifica concluzia lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede și principiul vederii și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este obiectul însuși, care este înțeles prin acea asemănare. În fața unei asemenea evidente nu am decât două opțiuni: fie admit că Toma din Aquino într adevăr pune în joc o teorie reprezentationalista la nivelul speciilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per hoc quod est factus în actu per speciem visibilem. Unde species visibilis non se habet ut quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte, cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte, cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte, cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut. Ace lași lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Citind pasajul, interogația retorica a lui Robert Pasnau a cum anume am putea să nu tragem concluzia că speciile inte ligibile sunt, cel putin într un anumit mod, cunoscute? a pare a fi justificată. Mai mult, coroborând pasajele (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]