3,529 matches
-
pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Senzația unei încântătoare plutiri își va afla corespondența sonoră în opțiunea pentru tempo Rapide et léger, care, asociat ritmului uniform , va asigura cadrul optim al „demonstrațiilor de virtuozitate” ale personajelor invocate. La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , creându-se astfel un flux sonor perpetuu ce emană vioiciune și prospețime. Caracterul efervescent al inspirației sonore ce iradiază vitalitate marchează o schimbare evidentă de atmosferă, aspect ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intenționând astfel difuzarea senzației de ușor dezacordaj (atenuată, în mod semnificativ, prin dinamica scăzută și folosirea surdinei) caracteristică muzicii de gamelan, atât de apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere la nivelul redării interpretative), adecvată stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă astfel creată ne surprinde cufundați într-o explorare introspectivă ce investighează fără tulburare labirintul propriului Eu. Într-un tempo lent Calme, Doucement expressif (Calm, blând expresiv) ce poartă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Imaginea de dilatare temporală se creează deopotrivă prin asocierea acestei lărgiri metrice cu efectul de ecou al motivului reeditat într-o dinamică de più p, precum și augmentarea ulterioară a valorilor de durată ce survine în contextul măsurii 18. La nivel interpretativ, dinamizarea ritmică generată de secvențarea prelungită a unității melodico ritmice extrase din motivul tematic ilustrat în exemplul 189 va fi privată inițial de o amplificare a sonorității de discurs, menționându se indicația pp doux et léger. Cu același simț al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
excelență o mișcare ritmică desfășurată într-un cadru metric de 2/4, în care sincoparea caracteristică se suprapune unor bătăi specifice marșului. Memoriile Margueritei Long atrag atenția asupra insistenței cu care compozitorul solicita înțelegerea rolului acestui personaj. Astfel, în redarea interpretativă, Debussy invoca o anume rigurozitate mecanică a de început, dar și a acordurilor ulterioare, motivând această solicitare prin natura actelor de pantomimă ce simulau rigiditatea păpușii de lemn și stângăcia cu care aceasta își executa exercițiile de „echilibristică”. Compozitorul îndemna
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sa anticipativă în raport cu unitatea frazelor, determinând aspectul anacruzic al exprimării acestora. La nivelul ideii conceptuale, aceasta este investită cu semnificații profunde astfel încât noțiunea de pauză „trăită”, depășind stadiul unei simple teorii, devine o condiție imperativă în contextul fenomenologic al actului interpretativ. Contrastul puternic generat de alternanța planurilor dinamice f strident / p sec. va amplifica adesea efectul sonor al acestei discontinuități de limbaj, intensificând pregnanța imaginilor derivate. Utilizarea frecventă a atacului stacc. și abundența folosirii relației de tonică-dominantă se disting ca opțiuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a celei anterioare, recurgând în exclusivitate la variația sunetului final (la). Cadrul armonic al discursului relevă influența jazz-ului prin invocarea unui element caracteristic acestuia, și anume traseul cadențial al bașilor, un atribut sonor corespondent pașilor de dans. În plan interpretativ, indicația stacc. asociată caracterului difuzat de inspirația melodico-ritmică implică utilizarea unui atac percutat la nivelul clapei (intenționând obținerea acelui sunet secco - sacadat, scurt, sec), în scopul de a potența conținutul sarcastic al tabloului sonor. Folosirea pedalei de surdină în concordanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
adăugată (ortografierea enarmonică determinând omologarea intervalelor compuse constitutive). Ultimele două acorduri (fa# major și fa major) vor fi marcate cu efecte distincte ale pedalei de rezonanță, eventuala combinație a acestora fiind privată de un rezultat sonor similar celui anterior. Redarea interpretativă a indicațiilor dinamice ce vizează intensificarea sonoră (marcată cu pp succedat de cresc.) va trebui apreciată în raport cu amplificarea implicită a sonorității de discurs generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie un traseu contrapunctic expus în sens opus articulației tematice. Nivelul dinamic extrem de redus (pp) menționat în circumstanța unui discurs cu o asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui plan constitutiv, fapt dictat de aspectul pregnanței tematice cu care a fost sau nu investit acesta. Inițial, pedala de rezonanță se va schimba în raport cu formula ritmului trohaic (respectiv timpii I și IV - măsurile 13, 15
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiunii secunde plasat în finalul părții introductive va constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu). Pedala de rezonanță ar trebui folosită, în exclusivitate, cu scopul marcării expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire a tempo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
finalul preludiului, Debussy propune un adevărat studiu despre frumusețea vibrantă a sunetului în sine, prin plasarea arabescului melodic în prelungirea ecoului acordului de do major. Distorsionarea acustică astfel creată comunică sugestia vizuală a tulburării, a destrămării imaginii revelatoare. La nivel interpretativ, sunetul re din vârful acordului de încheiere necesită o subliniere dinamică suplimentară în scopul de a fi menținut prezent, ca o iluzie acustică, în auzul interior al auditorului, în momentul tăcerii „de după”. Eterna „interogație” despre condiția umană adresată imensității sterile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezultat prin plasarea diferențiată a accentului în cadrul structurii metrice. Operând o detensionare a atmosferei instituite anterior (doux et lié - blând și legat), secțiunea mediană a preludiului recurge la o evidentă augmentare a valorilor de durată, aspect ce prezintă, la nivel interpretativ, pericolul deformării fluenței de discurs printr-o inoportună trenare a tempo-ului. Aceasta este recomandată în exclusivitate acelui episod în care își află argumentul printr-o indicație corespondentă unei asemenea intenții (Retenu - gracieux). De altfel, unul dintre secretele acestui preludiu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului. El acordă o atenție sporită curbei liniei melodice, precum și noțiunii de linie „în sine”, explorând funcția sa, prin excelență, decorativă. Dezvăluind puternice afinități cu estetica simbolistă, Debussy subliniază funcția primordială ce o îndeplinește imaginația în procesul decodificării și reprezentării interpretative a operei de artă. Căutarea „inefabilului” și descoperirea lumii metafizice „de dincolo” de reprezentarea materială este idealul muzicii sale. Evitând construcțiile elaborate după forme impuse și aflându-și inspirația într-o rigoare căutată în fantezie, Debussy se va plasa mai
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ascultați legea?” CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 34 și Noului Legământ în Cristos, iar în copiii lor, poporul legii și poporul făgă‑ duinței, iudaismul și Biserica. Astfel, în scrisorile sfântului Paul există deja o gamă largă de maniere interpretative, iar această varietate crește în timp, sti‑ mulată în mare măsură de întâlnirea tradițiilor iudaice, grecești și creștine din secolele al II‑lea și al III‑lea în Alexandria - unul dintre principalele orașe ale Imperiului Roman. 6.1. Fundamentele teologice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Holban integrează discursul oniric alături de alte tipuri de discurs. Visul apare ca microtext în macrotextul operei, reflectând gândurile care îl obsedează pe erou. Elementul oniric contribuie la potențarea obsesiilor legate de iubire și moarte, printr- o dublă mișcare retrospectivă, evaluativă, interpretativă a unor evenimente trecute ce capătă noi dimensiuni în vis și una prospectivă, prin valoarea premonitorie ce anticipă evenimente. Visul lui Sandu este unul complex, iubita sa apare mai întâi ca mireasă a altuia, apoi ca fiind moartă. Autorul visului
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și una variabilă, la nivelul sensului, construit la polul receptării. Însă nu e mai puțin adevărat că variabilitatea sensului este imanentă procesului de creație, așa cum susține Umberto Eco atunci cînd afirmă că "un text este un produs al cărui destin interpretativ trebuie să facă parte din propriul său mecanism generativ". Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți ale gramaticilor unor limbi și științe ale textului în general, propune o lingvistică a textului concepută în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase empirice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cădea în deconstructivism, "lingvistica discursului", sprijinindu-se pe "translingvistica" sau "semiologia de a doua generație" a lui Benveniste. J. Kristeva s-a referit și ea explicit, într-un dialog cu J.-C. Coquet, la poziția lui Benveniste. Ea considera semiologia interpretativă, ancorată în metapsihologia freudiană pe care o elabora la vremea respectivă și o numea "semanaliză" (Kristeva 1969), drept dezvoltarea postulată de Benveniste: "Dați-mi voie să citez aici concluzia ultimului text al acestui maestru al lingvisticii, care își explicitează concepția
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
foarte apropiată de cea Schema 2 a lui Bahtin, Todorov înscrie aceste fenomene în genurile care structurează inter-discursul unui mediu social dat. La rîndul lui, K. Stierle vorbește de un "transfer al textului în discurs" (1977: 426) operat de activitatea interpretativă a cititorului-auditor: "Discursul este în mod necesar supus activității din planul secund al cititorului, care nu se mulțumește să perceapă un text, ci îl organizează înainte de toate în discurs" (id.). Unui text nu i se atribuie un sens decît în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
îngrijirile pe care i le dă stăpînul. Avem prozopopee în cazul în care vorbește cățelușa, sau o formă de limbaj hipocoristic, în cazul în care stăpînul vorbește în locul cîinelui său. Enigmatica scurtime a poemului lui Éluard pune acut problema contextualizării interpretative a enunțurilor și ne obligă să reactualizăm conceptul de context. 2.2. (Re)definirea lingvistică a contextului O redefinire lingvistică a contextului este indispensabilă, deoarece această noțiune nu este convocată în lingvistică decît pentru a înlătura ambiguitățile sau pentru a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
integrantă a întregului proces de interpretare, desprindem, împreună cu G. Kleiber, trei consecințe: • a. Orice frază, oricare ar fi ea, are întotdeauna nevoie de un context. Frazele fără context din lucrările de gramatică sau de lingvistică fac apel la un context interpretativ general. (Kleiber 1994: 16) • b. Contextul este ales în funcție de accesibilitatea sa. Construirea unui context pertinent pornește întotdeauna de la contextul cel mai accesibil. Accesibilitatea este guvernată de două principii: Dacă un cotext lingvistic este disponibil, nu avem de ce să căutăm un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu o dimensiune care-i lipsea dureros: cea de a patra dimensiune, cea a timpului, în care sensul își reia în stăpînire propria istorie. (Monde des livres, 14 februarie 1997) La deficitul textual al analizei discursului, F. Cossutta adaugă "deficitul interpretativ" (2004: 197) pe care-l situează între "riscul formalismului legat de o lectură insensibilă la semnificația textului, care ar neglija să raporteze studiul formelor de punere în discurs la conținutul discursului" (2004: 197) și riscurile comentariului tradițional pe care-l
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentative [C1] mai mult sau mai puțin explicită a oricărei Rd. Prin adăugarea frazei-propoziții P3, T10 se deosebește de T9 care nu comportă nici cea mai mică legare între P1-Rd1 și P2-Rd2. Cititorul este invitat să opereze el însuși munca interpretativă care ar permite transformarea lui T9 într-o unitate textuală coerentă și nu o suită fără cap și coadă de două fraze care nu se leagă. Înainte de a relua totul punct cu punct, să spunem că orice reprezentare discursivă [Rd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
propriu, divina soprană ar permite o identificare și o interpretare de către cititorul ziarului. Coreferința sub formă de sintagmă cu articol hotărît joacă rolul de aport de informație, ba mai mult, aceasta este una din funcțiile ei în discursul didactic. Legătura interpretativă impusă face să apară două segmente ale cotextului ca legate între ele și deci identificabile semantic: Maria Callas era o soprană divină. Reformularea 5 finală un mit al artei vocale operează mai explicit în același mod: N1 (Maria Callas) ESTE
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care, răspunzîndu-și de la o frază la alta, îi garantează stabilitatea topică. (1976: 28) Putem, împreună cu U. Eco, să definim izotopia ca pe "constanța unui parcurs de sens pe care un text îl prezintă cînd este supus unor reguli de coerență interpretativă" (trad. Marina Spalas. București, Univers, [1985] 1991: 143). Unitatea izotopă minimală rezidă în legătura stabilită între două lexeme la nivel frastic sau transfrastic. Imensul avantaj al conceptului constă în importanța care se poate acorda lexicului și muncii interpretative a cititorului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]