6,103 matches
-
Benedetti, 1987). 2.2. Fragilitatea. Este alimentatăde o individualizare și o structurare incompletăa EU-lui ce se va regăsi într-o suită de elemente negative: fragilitatea EU-lui; tulburări de identitate și o lacună narcisiacă. Fragilitatea EU-lui, înțeles în sensul de capacitate intrinsecă pe care o posedă fiecare persoană de a integra evenimentele externe și interne diverse. La persoana psihotică lumea obiectivă transformă incontinuu pe cea subiectivă și invers. Capacitatea de raționament, ordonare, contextualizare sunt reduse dacă nu chiar absente; evenimentele sunt abordate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
descrie, cu patimă, uneori, cu disperare, de cele mai multe ori, dorința de a se sinucide, elementul cantitativ, statistic, dispare. Vorbind, de pildă, despre moartea Virginiei Woolf, considerațiile savante ale lui Durkheim riscă să devină ușor caduce: „Puțin contează”, scrie Durkheim, natura intrinsecă a actelor care conduc la un astfel de rezultat. Chiar dacă ne reprezentăm În general sinuciderea ca pe o acțiune pozitivă și violentă, care implică o anumită desfășurare de forță musculară, este posibil ca o atitudine pur negativă sau o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al sinuciderii. Nimeni nu se sinucide doar pentru că ține un jurnal intim, ci scrie ca și cum ar călători cu un vehicul al disperării. Jurnalul modulează, nuanțează, explică și - În cel mai bun caz - sancționează o decizie anterioară (sau exterioară) existenței sale intrinseci. Din punct de vedere al practicii sinuciderii, jurnalul intim e, În exclusivitate, un formular pregătitor, fără legătură directă cu gestul funest În sine. Dar, ca experiență mentală, el este Însăși substanța dorinței de a dispărea. Lăsând În loc urma de cerneală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pertinente asupra literarității sau non-literarității unui text. (Înțelegem prin literaritate ceea ce Jakobson deslușea a fi una din funcțiile actului lingvistic al comunicării, mai precis cea poetică: situația În care „enunțul este considerat, În structura sa materială, ca având o valoare intrinsecă, fiind o finalitate”24). Cu toate acestea, textul literar nu se poate constitui În afara unui cadru al emoționalității. Experimentele avangardiste, dicteul automat, rescrierile, parodia și celelalte Încercări din domeniul paraliteraturii trec și ele prin același purgatoriu al pre-literaturii. Oricât ar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Intimité, intime, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește, În studiul citat (p. 119) de „un rău și de un viciu” intrinseci jurnalului intim, provocate de invazia „exteriorității mundane”. (11) Eric Marty, L’écriture du jour. Le Journal d’André Gide, Gallimard, Paris, 1985, p. 157. (12) Arșavir Acterian, Jurnal În căutarea lui Dumnezeu, Institutul European, Iași, 1994, p. 216. (13) Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cea mai legitimă dintre toate cele produse de imaginația scriitoricească. Nici descrierea, nici dialogul, nici portretul nu pot aduce În propria apărare argumentele de legitimare ale autoportretului. Din acest motiv, așezat la răspântia dintre subiectivitatea extremă a ficțiunii și obiectivitatea intrinsecă a eului creator, autobiografia poate decide În bună măsură, cu cele mai adecvate argumente, dacă un text aparține sau nu literaturii. Înseși modalitățile prin care el ia naștere depun mărturie pentru procesul, indescriptibil, de altfel, prin care un text, un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Eu.” al lui Gombrowicz 13, până la tonul aproape acru al lui Gide nu se interpun două mentalități doar, ci ani și ani de zile de practică diaristă. Jocul ideii presupune, adeseori, și despărțirea autorului de sine. Dialog prin ricoșeu Eul intrinsec, atât de caracteristic jurnalului intim, devine, În anumite Împrejurări, un eu extrinsec. Nemaiconfruntându-se cu sine, ci cu o lume, cu o rețea invizibilă de gânduri și imagini abstracte, el iese din zona subiectivității pure, Încercând un fel de dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu un debut și evoluție acută. Gastrita cronică hipoacidă este o distrofie a mucoasei gastrice, prin reducerea sau dispariția treptată a glandelor gastrice clorhidropeptice, în primul rând și cu diminuarea sau dispariția din secreția gastrică a acidului clorhidric, pepsinei, factorului intrinsec Castle, iar mucoasa gastrică apare subțiată și cu pliurile șterse. Se manifestă prin sindromul dispeptic gastric, cu epigastralgii, accentuate după mesele copioase, cu balonări post prandiale, gust neplăcut, eructații, regurgitări, greață, uneori vărsături și diaree. Tratament în gastritele acute toxialimentare
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
într-o manieră sintetică cele două direcții în tipologizarea semnului: taxinomia peirciană triadică (reluată de Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ça (pronu-mele ça figurează în același timp pulsiunile inconștientului, dar și notorietatea non problematică; • structuri repetitive (de obicei ternare) la inițială: Du pain, du vin, du Boursin. Într-o epocă în care se fabrică serial semne, devine legitimă chestiunea calității intrinseci a semnului (publicitar, pictural, cine-matografic etc.), dar mai cu seamă a ideologiei subiacente, pentru că sistemul de conotații vehiculate de orice tip de mesaj este indiciul ideologiei. În lumea populațiilor de semne este firesc să ne întrebăm pînă la ce punct
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
polemice, o delimitare critică față de un model, o "imitație răzbunătoare", cum o numea Ulrich Weisstein 10? O putem reduce la stadiul de "joc inocent al unor aristocrați ai spiritului" sau ar fi mai indicat să o apreciem drept "un fenomen intrinsec al literaturii ce ia formă antigenerică"11? Acestei idei i se raliază și Viorica S. Constantinescu în articolul intitulat " Timpul parodiei", unde constata că, în sfera mai largă a comicului, parodia se așază sub semnul deriziunii, marcând relativitatea tuturor valorilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de sorginte folclorică. Teoretizând parodia, Bahtin se bazează atât pe o latură extrinsecă căutând să o descopere și să o explice drept un efect al mentalității populare din diferite epoci, cu precădere în Antichitate și Renaștere -, cât și pe una intrinsecă, oprindu-se și analizând suma de procedee specifice fenomenului de preluare/ adaptare, literară și, în unele cazuri, literală, a bunului străin. Tot lui Bahtin i se datorează și ideea că, la origini, parodia ar fi esențialmente literară, ea captând și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că în modernitate majoritatea teoriilor plasează parodia în vecinătatea burlescului sau a ironiei, îmbogățind-o cu o întreagă paletă de nuanțe care originează în vecinătatea comicului pur, pentru ca ulterior să o asocieze ludicului sau metaficțiunii, scriitorii fructificând orizonturile de regenerare intrinsecă a artei literare deschise de aceasta. În Antichitate însă, opinia general împărtășită nu acoperea și un sens pozitiv, parodia nu era invocată laudativ. Dimpotrivă, la începuturile sale pare să fi fost privită condescendent de către primii teoreticieni. Iat-o definită drept
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
devine un model, o formă sensibilă, concretă a realității. De subliniat aici caracterul inovator al parodiilor, cu precădere a celor care astăzi chiar și-au pierdut din caracterul inițial parodic, reușind să se metamorfozeze în creații discutabile prin prisma valorii intrinseci tocmai spre a nu fi acuzate de o formă de dependență mimetică de modelul imitat. "În poetica aristoteliană, mimesisul este marcat de concurența dintre două accepții ale conceptului: mimesis al conținutului, ca reflectare în conformitate cu realitatea, ceea ce presupunea un control al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale înaltei societăți romane s-au născut imitând realitățile cunoscute și preluate din societatea ateniană. De la simpla observație de natură sociologică până la parodie pasul s-a făcut cu ușurință. Așa de pildă, chiar anumiți autori latini au luat în derâdere intrinsecul mimetism comportamental. Petronius a satirizat modul propriu romanilor de a cultiva arta spectacolului teatral bazat pe muzică, dans și pantomimă, în linia reprezentărilor încetățenite de la greci, uneori în defavoarea textului dramatic redat doar lacunar. "Influența copleșitoare a modelelor literare grecești a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
faptul că aceasta din urmă nu constă într-un val de scrieri aflate temporar în atenția cititorilor și care se bucură de interes doar din cauza condițiilor social-politice care le-au generat, ci o literatură de sine stătătoare, căreia valoarea artistică intrinsecă îi asigură succesul și supraviețuirea. Din totalitatea scrierilor lui Soljenițîn, este supusă analizei opera literară publicată între 1962 (anul debutului) și 1974 (când s-a petrecut expulzarea scriitorului din URSS). Monumentalul roman în zece volume Roata Roșie, realizat în perioada
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru a evidenția și mai mult negativitatea acestui lucru, spune că aceasta nu poate fi spălată nici prin botezul sângelui. Problema războiului și a violenței în gândirea episcopului din Cartagina trece de la aspectul particular vizibil în care războiul este condamnat intrinsec (Ad Donatum, 6), la cel văzut negativ fără a-l exclude pe cel care asistând la violență rămâne fascinat de acel climat (Ad Donatum, 7). Situația se perpetuează până la aspectul general din De dominica oratione, 24, unde sunt analizate cauzele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ce pretindea existența unui jurământ militar ostil conștiinței creștine și supunerii datorate Dumnezeului biblic. Acestei atitudinii i se adăugau și sacrificiile păgâne, inclusiv cele menite să atragă protecția divină asupra oștirii ori a Imperiului, care, prin ritul și semnificația lor intrinsecă, presupuneau credința păgână a participanților, respectiv pierderea celei creștine. Sublimarea cultului idolilor de către autoritățile romane devenise în ochii lui Tertulian (155-230): Principalul delict al neamului omenesc, cea mai mare acuzație a lumii, întregul motiv al judecății, este idolatria. În ea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
multitudinea acestor lucrări, este monografia de excepție a regretatului Aurică Simion - Preliminarii politico-diplomatice ale insurecției române din august 1944. Este, fără pretenții nejustificate, o carte de istorie care a făcut istorie din două motive, înainte de orice: 1 - datorită valorii sale intrinseci, netulburată profund de scurgerea anilor și deceniilor; 2 - datorită destinului ei, care, după cum este bine știut, a fost frânt (după cum și acela al autorului!) prin decizia absurdă a autorităților de a o elimina din circuitul științific, iar aceasta prin „topirea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
este procesul care conduce, ghidează și menține un anumit comportament sau set de comportamente, de la cele elementare (de ex. a mânca) până la cele mai complexe, determinând preferința persoanei pentru anumite acțiuni sau comportamente. Psihologia educației operează diferențierea formală dintre motivația intrinsecă (determinată de dorințele, interesele și preferințele strict personale) și cea extrinsecă (determinată, prin impunere, din exterior). Motivația este crucială pentru Învățarea eficientă și reprezintă o condiție absolută În permanentizarea Învățării pentru Întreaga viață, fiind direct corelată cu emoțiile, imaginația și
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
putem spune că, de fapt, sistemul emoțional este la baza mecanismelor motivaționale, fiind un element indispensabil succesului școlar și - implicit - social. În Înțelegerea motivației și a mecanismelor care stau la baza sa este important să Înțelegem importanța diferențierii dintre motivația intrinsecă (determinată de factorii interni) și motivația extrinsecă (determinată de factori externi). Dacă motivația extrinsecă este dobândită În urma influenței unor factori de tip extern (ex: cauză și efect, pedepse și recompense etc.), motivația intrinsecă este determinată exclusiv de dorințele sau necesitățile
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
important să Înțelegem importanța diferențierii dintre motivația intrinsecă (determinată de factorii interni) și motivația extrinsecă (determinată de factori externi). Dacă motivația extrinsecă este dobândită În urma influenței unor factori de tip extern (ex: cauză și efect, pedepse și recompense etc.), motivația intrinsecă este determinată exclusiv de dorințele sau necesitățile individului. Educația se bazează În mod ideal pe echilibrul Între motivația extrinsecă (care poate să fie dată și de simplul raționament logic, prin care știm că un anumit tip de comportament este eficient
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
ideal pe echilibrul Între motivația extrinsecă (care poate să fie dată și de simplul raționament logic, prin care știm că un anumit tip de comportament este eficient - de pildă nu ne oprim la culoarea roșie a semaforului datorită unei motivații intrinseci - ci pentru că știm că este sigur să ne oprim) și cea intrinsecă. Aceasta din urmă determină modul În care se raportează În mod fundamental, pe termen lung, elevul față de Învățare, mediul școlar și chiar față de cadrul didactic. Trebuie să recunoaștem
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
de simplul raționament logic, prin care știm că un anumit tip de comportament este eficient - de pildă nu ne oprim la culoarea roșie a semaforului datorită unei motivații intrinseci - ci pentru că știm că este sigur să ne oprim) și cea intrinsecă. Aceasta din urmă determină modul În care se raportează În mod fundamental, pe termen lung, elevul față de Învățare, mediul școlar și chiar față de cadrul didactic. Trebuie să recunoaștem că școala nu excelează În a promova creativitatea și imaginația, respectul de
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
respectul de sine și autocontrolul, iar plictiseala elevilor prinși Într-un proces formal și arid devine deseori elementul principal responsabil pentru rezultatele slabe În Învățare. De asemenea, este deseori trecut cu vederea faptul că fără a se cultiva elevilor motivația intrinsecă pentru Învățare, care nu are legătură cu frecventa utilizare a notelor sau calificativelor ca mijloc de constrângere, sau cu măsurile disciplinare, scopurile școlii sunt din start condamnate la superficialitate și, În ultimă instanță, la eșecul Învățării. O posibilă soluție pare
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]