19,025 matches
-
să se confrunte mereu și permițându-le să învețe și să se adapteze. Detaliile care pot fi introduse în jocuri sunt importante atunci când încercăm să modelăm mai în detaliu comportamentul social și politic din lumea socială reală. Pentru scopurile noastre introductive însă, e timpul să ne mutăm atenția de la structura jocurilor la analiza lor. Ce pot oare spune teoreticienii din științele sociale cu privire la logica jocului, astfel ca să putem face previziuni despre strategiile care vor fi adoptate și despre rezultatele ce vor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre indicatori. Și totuși, lumea reală nu este chiar așa de dornică să se supună scopurilor noastre. Uneori operaționalizările diferite cauzează rezultate diferite. Aceasta este una dintre situațiile care duc la tipurile de dispute academice care sunt menționate în citatul introductiv al acestei secțiuni. Nu există nici un alt mod de a rezolva astfel de dispute în afară de calitatea argumentelor folosite în justificare. La declanșarea unui proiect de cercetare, omul de știință trebuie să rezolve gradele de distorsiune posibilă și de incertitudine inerente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
publicații ale unor eforturi de cercetare ale altor autori, sau din alte surse statistice disponibile). Există manuale detaliate cu privire la fiecare metodă, manuale care instruiesc pe cercetător cum să folosească cu ușurință aceste instrumente diferite. Scopul nostru aici este doar unul introductiv. Noi ne vom axa pe caracteristicile principale ale diferitelor tehnici și pe pericolul apariției unei distorsiuni potențiale legate de acestea. Observațiile personale se bazează pe capacitatea cercetătorului de a dobândi acces la a urmări și a înregistra diferite fenomene. Pe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
imagine inexactă a relației dintre X și Y. Vom discuta pe scurt unele dintre aceste prezumții esențiale și vom indica existența unor metodologii mai complexe, menite să compenseze scăpările posibile. O discuție mai detaliată ar trece dincolo de scopul acestor cursuri introductive și trebuie amânată pentru un curs mai avansat în econometrie. Unele dintre aceste asumpții au fost deja menționate pe parcursul acestor cursuri. În primul rând, modelul trebuie să fie specificat în mod rezonabil. Erorile de specificare cu prea multe variabile pot
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
științe filologice, literatură și arte”. A fost căsătorită cu etnologul Radu Niculescu. În 1979 N. publică antologia Cele trei rodii aurite, iar în 1996, tot o antologie de folclor, A fost de unde n-a fost, însoțită de un amplu studiu introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și reprezentare. Întregul demers referitor la basm, alcătuit cu o largă cuprindere a fenomenului, se remarcă prin buna informație în domeniu, caracterizări și disocieri inspirate
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
tentative alternative, sociologia, ca, de altfel, și alte discipline științifice, putea să supraviețuiască și să promoveze mesajul său onest și constructiv doar prezentându-se, În grade și forme diferite, ca fiind compatibilă cu ideologia dominantă. Este adevărat Însă că formulele introductive de justificare ideologică erau adesea de natură a deforma Însuși fondul analizei. Este ușor ca acum să dăm o altă explicație sociologiei românești. Și eu o voi Încerca să schițez o altă explicație, fără a considera necesar să intru În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care concurează, venind dinspre latura documentară, celebrul portret al lui Mateiu creionat de G. Călinescu în Istoria... sa. Rod al efortului de editare a publicisticii eminesciene din cadrul monumentalei ediții inițiate de Perpessicius, În căutarea lui Eminescu gazetarul (1983) reunește studiile introductive ale volumelor IX (1980) și XIV (1983), în care rigoarea documentaristică este umbrită de viziunea tezistă impusă de climatul ideologic de la sfârșitul anilor ’70. Astfel, conservatorismul politic al poetului este interpretat, împotriva oricărei evidențe, drept socialism incipient, O. arătându-se
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
subiectul care urmează a fi dezvoltat în paragraf. De exemplu: “Ce este ecologia? Articolul de mai jos oferă o introducere concisa privind sensurile cuvântului și implicațiile științei respective”. Uneori, propozitia-subiect nu apare chiar la începutul paragrafului. De exemplu, în paragraful introductiv al unui eseu, propozitia-subiect apare ultima în paragraf. 16 Alteori, există paragrafe care nu au o propoziție-subiect. Este cazul în care prin paragraful respectiv se asigura trecerea la un alt paragraf sau se exprimă și se dezvoltă aceeași idee. b
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de cercetare din Facultatea de Litere ieșeană, a căror activitate s-a finalizat prin publicarea unor lucrări precum Direcții în critica și poetica franceză contemporană (1983), L’Analyse du poème (1987), Terminologie poetică și retorică (1994). A semnat numeroase studii introductive și prefețe la traduceri din literatura franceză și germană (Alfred de Musset, Theodor Storm, Edmond Rostand, Jules Verne, Hervé Bazin, Raymond Queneau, Roger Martin du Gard). A tradus el însuși din K.E. Franzos, H.E. Nossak, Goethe, Queneau, Marc Bloch, H. G
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
de exponenți ai democrației și de propagatori ai culturii prin conferințe publice. Cu o reală competență lingvistică și filosofică, P. se apleacă mai cu seamă asupra operei lui Platon. El alcătuiește monografia Platon. Viața, opera, filosofia (1931), concepută drept studiu introductiv la traducerile sale din Platon. Lucrarea, una din primele contribuții românești însemnate la istoria filosofiei grecești, își propune urmărirea coordonatelor esențiale ale gândirii platonice în vederea înțelegerii textelor, reconstituind mediul social și filosofic de unde a pornit opera autorului elin. Cercetarea evidențiază
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
de documente, scrieri istorice străine despre români ș.a., în care sunt traduse și editate, în premieră națională, câteva cronici datorate lui Balthasar Walther, Stavrinos, Matei al Mirelor, Dionisie Eclesiarhul, o istorie turcească a lui Ienăchiță Văcărescu, toate însoțite de studii introductive aparținând lui P.-I. despre viața și activitatea autorilor avuți în vedere. Mai târziu el descoperă scrierile lui I. Budai-Deleanu, despre ale cărui manuscrise publică în 1870 o amplă dare de seamă. Sub auspiciile Societății Academice Române, editează și prefațează
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
PĂRERI CRITICE, publicație apărută la București în 1916, dar datata 1 aprilie - 1 iulie 1915, ca buletin al Societății Critice, condusă de Mihail Dragomirescu. În cuvântul introductiv, Dragoș Protopopescu precizează că Societatea are „ca punct de plecare principiile metodei estetice în critică, iar ca țintă stabilirea - pe cât se poate - a unor valori obiective în literatura noastră curentă”. În sumar sunt incluse opt dârî de seamă asupra ședințelor
PARERI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288694_a_290023]
-
Porumbacu, Aurel Rău, Tiberiu Utan ș.a.). K. este și un traducător consacrat al folclorului românesc, publicând mai multe volume din baladele, cântecele haiducești și colindele românești, realizate în colaborare cu folcloristul Faragó József, care semnează selecția, îngrijirea textelor și studiile introductive. Pagini memorialistice sunt cuprinse în cartea A műfordító emlékeiből (1986), unde K. publică o serie de versiuni în maghiară din poezia lui Lucian Blaga, a Veronicăi Porumbacu și a Ninei Cassian, precum și din folclorul românesc, evocând totodată întâlnirile cu opera
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
Botez, Câteva amănunte necunoscute din viața lui Eminescu de Anna Conta-Kernbach, o corespondență a poetului intitulată Eminescu despre el însuși. În numerele din 17 și 19 aprilie 1911 apare o „schiță umoristică”, Obsesiune, semnată Mihai Eminescu, deși într-o notă introductivă se menționează că ar fi o traducere a poetului din Mark Twain. Literatura română se află, de cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
ziarului „Vocea națională” (1866), pentru a combate mișcarea separatistă, susținând în același timp alegerea unui domn străin. După urcarea pe tronul României a lui Carol I, avea să rămână un monarhist convins. M. scrie cea mai mare parte a cuvântului introductiv la primul număr, din l martie 1867, al „Convorbirilor literare”, unde publică, în următorii ani, studii și articole cu un larg răsunet în cultura română. La 20 iulie 1867 devine membru al Societății Academice Române, dar demisionează la 10 octombrie
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
călătorie (De la Baikal la Atlantic, 1999), iar în 2001 i-a apărut o carte de amintiri (Timpuri zbuciumate). M. a participat la elaborarea unor volume colective (dicționare, enciclopedii, tratate și alte lucrări de referință), a alcătuit numeroase prefețe sau studii introductive la ediții sau volume ale unor scriitori din diferite epoci (Gr. Alexandrescu, I. Slavici, Alice Călugăru, Al. Macedonski, Mihai Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihail Sorbul, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Damian Stănoiu, Gala Galaction, Mircea Eliade, Cella Delavrancea, Al. Robot, Ana Blandiana
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (1988). Din corpusul Creația populară moldovenească, a pregătit volumele Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978, în colaborare cu Efim Junghietu), Ghicitori (1980), cu ample studii introductive, note și comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte folclorice. SCRIERI: Poetica liricii populare moldovenești, Chișinău, 1978; Lumea ghicitorilor, Chișinău, 1981
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
agricol. Modul în care diacriticele apar sau dispar în numele satului și, respectiv, al comunei, reprezintă un mister și pentru locuitorii din Ațintiș și probabil este datorat deselor schimbări ale ortografiei impuse de Academia Română în ultimul secol. A se vedea capitolele introductive pentru mai multe detalii asupra tipologiei lui Dumitru Sandu („Cultură și experiență de migrație în satele României”, Revista Sociologie Românească, 3/2004) și a modalității de alegere a satelor în cadrul studiului nostru pe baza acestei tipologii. Același cadru didactic predă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
perioada interbelică). Pe lângă un cuvânt lămuritor de orientare generală, noua ediție- într-un format grafic impecabil - beneficiază de importante și concise introduceri istorice și exegetice la cele mai importante cărți ale Scripturii, redactate pe baza cercetărilor biblice contemporane. Aceste note introductive - o noutate în tradiția ortodoxă din România - sunt continuate în subsolul fiecărei pagini, unde ÎPS Bartolomeu oferă alte comentarii de natură filologică și teologică. În cazul Vechiului Testament, cititorul va ști, de pildă, ceea ce adaugă textul masoretic în raport cu Septuaginta, va
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teoretice și practice uzuale. Lucrarea este concepută și structurată în trei părți cu anumite scopuri bine precizate și argumentate pentru o mai bună înțelegere și o comodă utilizare practică. Prima parte, compusă din capitolele 1 și 2, are un scop introductiv bine precizat și prezintă astfel câteva noțiuni generale asupra conceptelor biodiversității și diversității. A doua parte, compusă din capitolele 3-8, prezintă și extinde riguros, dar accesibil, diferiților cititori interesați de astfel de probleme câteva clase de indici sau de indicatori
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
suntem foarte recunoscători pentru sprijinul editorial acordat în aproape 20 de ani de cooperare rodnică și extrem de delicată în publicarea multor cărți ale noastre și, profitând acum de ocazie, le mulțumim pentru frumoasa, fructuoasa, competenta și necondiționata lor colaborare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE GENERALE 1. Biodiversitate 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Capitolul 1 Biodiversitate 1.1. Terminologie generală Ca și în alte situații, atunci când vorbim despre diversitate, sunt necesare anumite precizări privind terminologia pe care o folosim. Noțiunea de diversitate poate fi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
respectiv (scris de Adrian Marino) în Derek Jones (ed.), Censorship: An International Encyclopedia, Fitzroy Dearborn Publishers, Londra, 2000. În ultimii ani, Adrian Marino a publicat mai multe lucrări pe tema cenzurii în România, începând cu Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Aius, Craiova, 2000. Toate aceste lucrări conduc spre o sinteză monumentală a chestiunii, din care Marino a terminat doar prima parte, apărută după moartea lui: Libertate și cenzură în România. Începuturi, Polirom, Iași, 2005. Persoana care avea rol de intermediar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
publicat mai multe fragmente în revista 22 (primăvara 2001), apărută la Editura Polirom în 2002 în două ediții. Dosarul politic Eliade, în general, are deja o substanțială bibliografie internațională, pe care nu o pot nici măcar sintetiza aici. Vezi, cu titlu introductiv: Adrian Marino, „«Dosarul» Mircea Eliade”, în Politică și cultură, Polirom, Iași, 1996; Sorin Antohi, „Culianu și Eliade. Vestigiile unei inițieri”, în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 175-197. Cred că Bellow are cunoștință de stadiul actual
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
2001, pp. 253-286. „O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»” a apărut ca postfață la Amitai Etzioni, Societatea monocromă, traducere și note de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2002, pp. 319-354. „Pentru o istorie intelectuală a tiranofiliei moderne” a apărut inițial ca studiu introductiv la Mark Lilla, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2005, pp. 7-45. „Criza spiritului american. Recitindu-l pe Allan Bloom după douăzeci de ani” a apărut inițial ca postfață la Allan Bloom, Criza spiritului american
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
analizate; casetele privind competențele specifice se vor completa pe baza recomandărilor generale menționate între paranteze; • va fi indicată, de asemenea, și ponderea pe care o au cele patru categorii de competențe specifice/abilități în cadrul disciplinei respective (de exemplu, o disciplină introductivă, în anul I de studiu, va avea o pondere mai mare a competențelor/abilităților de cunoaștere și de înțelegere, în timp ce o disciplină de laborator din anul III va accentua mai mult dimensiunea aplicativă; la finele procesului de prelucrare a fișelor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]