2,710 matches
-
Ea se află mereu în așteptarea unei Prezențe reale, fiind ea însăși - deja - această prezență a unui altceva, mărturie a unei alte lumi pe care n-ar percepe-o dacă această lume n-ar exista cu adevărat. De aceea, puterea intuitivă a imaginației active sesizează "o prezență imediată", care nu întârzie să apară în chiar miezul acestei iluminate așteptări. Vom vedea însă că, din punctul de vedere al intuiției eidetice a înțelegerii albe, în lumea poetală nu cu apariția unei prezențe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ce naufragiu s-o agite?". Ce dispariție să o tulbure, dacă apariția însăși e abia posibilă, donație care nu arată ce se dă, ci purul și simplul fapt că se dă? Or nevăzutul donației este un invizibil, un insesizabil saturat intuitiv: "Trecem printre columne albe, diafane, firește/ Insesizabile". Diafanul e chiar imaginea trecerii printre, într-un dincolo din ce în ce mai îndepărtat 14; nu apariția în vedere, ci orientul care poartă vederea înspre originea (oriens / origo) ființei de lumină 15, transparența primitoare a luminii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este totuși posibilă, ca o intrare împreună în experiența de limbaj a ființei poemului. Doar la nivelul acestui limbaj, ceea ce ori cel care se prezintă semnifică în prezența imaginii; aici însă "semnificația sau expresia se desparte astfel de orice dat intuitiv, tocmai pentru că a semnifica nu înseamnă a da. Semnificația nu e o esență ideală sau o relație expusă intuiției intelectuale, precum senzația expusă ochiului"; de aceea discursul "este producție de sens", or "sensul nu intră într-o intuiție"5. Pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acolo unde solzii timpului/ se dizolvă-n fântâni". Dacă întâlnirea este cu adevărat o între-vedere, aceasta în dublul său sens: pe de o parte, reciproca oglindire - coprezență reflectată - a ceea ce prevestește semnificarea într-un semn de prezență și preînțelegerea saturată intuitiv; pe de altă parte, situarea intuiției într-un înainte de vedere îi dezvăluie locul privilegiat al revelatului, între inaparentul sensului nemanifestat și posibilul unei întrupări imaginale. Loc deschis și totuși gol, al răsfrângerii în sine a golului care nu are ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se manifestă prin interstițiile poemului e sensul unui real mai întâi nemanifestat, încapsulat în fenomenul care îl prezintă în aparența sa mundană. Tot ce apare în fenomenalitatea lumii este vizibil, comprehensibil, o prezență tematizabilă și interpretabilă. Or înțelegerea albă surprinde intuitiv "sâmburele întunecat și inexprimabil al realului", "sâmburele necategorial al unei opere de artă, acela care nu se lasă exprimat altfel", "misterul ultim al oricărei creații"17. Ea procedează, cum spuneam, printr-o reducere la substratul întemeietor, la fondul inepuizabil al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
intrarea în vizibilitate. Dacă imaginea "stimulează pornirea intimă de a fi, de a deveni altceva decât este"37, aceasta pentru că ea nu arată o lume care ni se oferă pentru a fi cunoscută, ci "pentru a fi simțită la modul intuitiv". Prin urmare, "e nevoie de o intuiție aparte pentru a vedea"38; "propunându-se intuiției noastre (...), orice imagine este fulgerătoare: viteza ei împiedică spiritul să izoleze obiectul, scufundă imediat un aspect inedit al realului în apele obscure ale subconștientului, unde
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întrebarea înțelegerii care descoperă imaginea alterității realului, posibilul inimaginabil al inaparentului: "în timp ce este cum este,/ lumea/ mai poate să fie și altfel"47. Apariția din miezul dispariției Modul în care conștiința poetică pătrunde substanța realului este înainte de toate un act intuitiv care intră în contact cu existența lucrurilor. În intuiție lucrurile nu sunt sesizate în ființarea lor exterioară conștiinței care ia act de ele ca de niște date ale prezenței în cuprinsul experienței. Lucrul lumii e recreat de o conștiință care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ia act de ele ca de niște date ale prezenței în cuprinsul experienței. Lucrul lumii e recreat de o conștiință care îl desprinde prin reducție de orizontul în care el se manifestă ca dat al obiectivității, pentru a-l produce intuitiv în chiar procesul plăsmuirii poetice. Lucrul lumii e transpus în lucrul textului, apare în urzeala unui limbaj care, pe măsură ce se articulează, creează cuprinsul propriei lumi. "Iubirea mea pentru cuvânt - mărturisește Ștefan Aug. Doinaș - îmi întărește, mereu, impresia că poezia e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de lumină primind la sine chipul noii realități care i se dăruiește: "starea autentică poetică este una universală, a ființei omenești în cosmos ajunsă într-un luminiș din care se vede limpede, se sesizează totul la un mod convingător liric intuitiv, nu discursiv rațional". Darul acesta însă nu poate fi mărturisit, vederea e fără rostire, ceea ce se vede nu se poate spune. Deși - sau tocmai pentru că - invizibilul se dă fără măsură ori cuprindere, chipul în care el se înfățișează este o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
umple donația excedentară a invizibilului, care i se prezintă drept gol de nevăzut, vederea se lasă umplută de ceea ce a golit-o. Imaginea nu e golul de vedere decât atât timp cât percepția e covârșită de mai-mult-decât-vizibilul inaparentului. Ea se umple însă intuitiv de îndată ce percepția consimte noului orizont care o absoarbe, o sustrage imediat-vizibilului și o transpune într-o apariție oblică. Iar aceasta întrucât imaginea plină nu apare în față, la nivelul ochiului care o contemplă; apare lateral, se umple pieziș, la distanța
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
luminii (1919). Ceea ce se ascunde în numinozitate are natura fenomenelor originare care "nu se revelează intelectului ca abstracțiuni, ci intuiției" (Fenomenul originar, în Lucian Blaga, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990, p. 117). Blaga vorbește despre artă ca revelare intuitivă a misterului ("arta este încercarea de a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare"), despre "plenitudinea intuitivă" a poeziei, respectiv - din punctul de vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în Lucian Blaga, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990, p. 117). Blaga vorbește despre artă ca revelare intuitivă a misterului ("arta este încercarea de a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare"), despre "plenitudinea intuitivă" a poeziei, respectiv - din punctul de vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic și despre "critica imanentă" posibilă prin intuiție (cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere 10. Trilogia valorilor, Editura Minerva, București, 1987
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
artă ca revelare intuitivă a misterului ("arta este încercarea de a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare"), despre "plenitudinea intuitivă" a poeziei, respectiv - din punctul de vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic și despre "critica imanentă" posibilă prin intuiție (cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere 10. Trilogia valorilor, Editura Minerva, București, 1987, pp. 547, 548, 561, 585). 3 Mirabila sămânță, în vol. Poezii (1962). 4 Cuvinte către
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Hotar, în vol. La cumpăna apelor; Alean, în vol. La curțile dorului (1938). 13 Poetul, în vol. Nebănuitele trepte. 14 Ceea ce Blaga numește "corpul sensibil al cuvântului", ca element constitutiv prin sonoritatea, ritmul, așezarea și structura sa concretă, reprezintă "densitatea intuitivă a cuvântului", de fapt - în accepția noastră - corpul poetic văzut ca semn lingvistic în structura sa bivalentă semnificant - semnificat; astfel încât "mijloacele sensibile" ale poeziei "țin de natura cuvântului, privit atât ca un corp sonor în sine, cât și ca un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în B. Fundoianu, Poezii, Editura Minerva, București, 1978, p. 6. 2 B. Fundoianu, op. cit., pp. 21, 69, 71. 3 Ibidem, p. 259. 4 Din perspectiva inversă a creației poetice, Fundoianu distinge etapele acestui proces creator care începe cu actul scăpărării intuitive și continuă cu articularea rostirii luminate în poemul deja posibil: "adevăratul poet vede în primul rând scânteia pe care trebuie s-o scapere; abia apoi va pune cuvintele față-n față, le va freca, le va împerechea la întâmplare și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și trupul ți se topesc/ în neînceperea ta", "în frasinul nerăsărit/ al arcului tău:/ focul cât pumnul" (Imnul 46, în Sorin Mărculescu, Fluviul întâmplător, ed. cit., p. 11). Nu de o regresie spre neființă e vorba, ci de o înaintare intuitivă în arcuirea pe care se înscrie "săgeata luminii" ce își precede ținta. 18 Ca "o lamură spre sâmbur înnoptată" (Creșterea sărbătorilor, VI, în Sorin Mărculescu, Carte singură, ed. cit., p. 160). 1 Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, Editura
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înainte ca mintea să fie coruptă; * În educație se va proceda de la general la particular, de la ușor la greu; * Cunoștințele se vor așeza pe o bază solidă; * Tot ce este venit laolaltă se va preda împreună; Totul se va preda intuitiv; Totul va fi organizat pe măsura minții, a memoriei și a limbii; Totul se va consolida prin exerciții continui; * La fiecare lucrare ne vom opri atât timp cât este necesar pentru a fi înțeleasă; * Tot ce succede se va baza pe ceea ce
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
demonstrația în cadrul unor obiecte că geografia sau științele naturale. Forma tradițională bazată pe monologul profesorului are o serie de dezavantaje: ora e monotonă, elevul ajunge la plictiseală, pasivitate, inhibiție. Pentru a elimina aceste dezavantaje limbajul se combină cu demonstrația intuitivă, mijloace audiovizuale, logico-matematice,etc. În funcție de vârsta elevilor și de experiența lor de viață, poate îmbrăca mai multe variante: povestirea, descrierea, explicația, prelegerea școlară. Povestirea constă din prezentarea informației sub formă descriptivă sau narativă, respectând ordonarea în timp sau în spațiu
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
sau în spațiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Explicațiile nu lipsesc cu desăvârșire, dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. Descrierea e o formă a expunerii prin care se prezintă caracteristicile unui obiect, proces, fenomen. Se bazează pe observație intuitivă, dar se și poate dirija aceasta observare. Explicația este forma de expunere în care predomină argumentarea rațională, făcându-și loc deja problemele de lămurit, teoremele, regulile, legile științifice. Explicația are și ea la bază anume rațiuni: elevul a acumulat o
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
expunere complexă, cu un caracter abstract și un nivel științific înalt, care oferă posibilitatea comunicării unui volum mare de informații, într-o unitate de timp de regulă 2 ore didactice. Folosește descrierea și explicația, îmbinată cu cu modalitățile de demonstrație intuitivă, logicomatematice, specifice predării fiecărei discipline de învățare. Are formele: * prelegere magistrală * prelegere dialog * dezbatere * discuție (îmbină comunicarea orală cu conversația didactică, întrebări-răspunsuri, se afla și punctul de vedere al elevului), prelegerea cu demonstrații vii și aplicații (îmbina mesajele orale cu
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
specifice predării fiecărei discipline de învățare. Are formele: * prelegere magistrală * prelegere dialog * dezbatere * discuție (îmbină comunicarea orală cu conversația didactică, întrebări-răspunsuri, se afla și punctul de vedere al elevului), prelegerea cu demonstrații vii și aplicații (îmbina mesajele orale cu cele intuitive sub dirijarea profesorului cu participarea efectivă a elevilor) Importanța utilizării metodei expunerii în general reiese din faptul că, pe de o parte, scurtează timpul însușirii de către elevi a culturii multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
care necesită sprijinul pe coordonatele geografice; * fotografii și tablouri, care prezintă calitatea de a reda cu strictă fidelitate realitatea pe care o studiem la un moment dat; * materiale tridimensionale: machetele, corpurile geometrice. Ele pot adesea să reprezinte chiar majoritatea materialelor intuitive la multe dintre materiile școlare. Motivația frecvenței acestei utilizări este multiplă: * distanța în timp și spațiu nu permite, în multe cazuri, apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete; * alcătuirea prea complicată a obiectelor și fenomenelor din realitate, care, prin intermediul substitutelor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
relativ similare, miniaturale ) * materiale iconice (fotografie, desen, scheme, schițe, diagrame) * materiale ideale (logico-matematice: concepte, rațiuni, judecați). Modelarea poate fi folosită atât ca metodă de predare - învățare cât și ca metodă de investigare științifică dacă se respectă următoarele cerințe: * asigurarea demonstrației intuitive , în cazul utilizării modelelor materiale și iconice ; * analiza caracteristicilor esențiale ale modelului; * considerarea modelului ca un sistem închis (care reproduce un număr limitat de caracteristici) și a originalului(ca un sistem deschis( care poate oricând să mai evidențieze o anumită
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
îl familiarizează cu cercetarea științifică autentică. Caracterizarea care i se potrivește cel mai bine ar fi: metoda multifuncțională, cuprinzând o înlănțuire de algoritmi, dar și de probleme de rezolvat, prezentate preponderent în forma verbală, dar și cu includerea unor aspecte intuitive. Principiile instruirii programate, sunt: Principiul pașilor mici. Materia de învățat se împarte în fragmente, până la nivelul de înțelegere al copiilor. Mărimea acestor pași poate să difere în funcție de nivelul la care s-ar afla cei care învață. * Principiul răspunsului efectiv. Potrivit
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
negație”, alteori răspunsurile cuprind 2 sau mai multe formulări corecte : Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect : potasiu are simbolul : A, K, Pt, C Conceptul de mijloace de învățământ este relativ nou, având o sferă de semnificații mai mare. Pe lângă materialele didactice intuitive, el cuprinde și elemente acționale, experimental aplicative. Printre direcțiile importante la care își aduc contribuția mijloacele de învățământ sunt : a) Perfecționarea procesului de predare - învățare prin intermediul ilustrării și explicării intuitive și logico-matematice; b) Perfecționarea metodologiei didactice prin intermediul bazei materiale
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]