8,656 matches
-
și sociale, modelează așteptările indivizilor, psihologia socială. De exemplu, ca rezultat al istoriei, din psihologia americană fac parte constructe sociale precum self-made man, „visul american”, „țara tuturor posibilităților”, the best, „cucerirea spațiului”, în vreme ce din psihologia rușilor fac parte constructe precum „invazia”, „apărarea împotriva dușmanilor”, „suferința și persecuția”, „mama Rusie”, „brutalitatea”. O formă de manifestare a statului în viața cotidiană o reprezintă instituțiile. Printre acestea, școala asigură socializarea individului în cultura respectivă. Culturile prezintă diferențe în ceea ce privește specificul interacțiunii didactice. La un capăt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o limbă de origine latină. În situațiile de invazie, membrii culturii invadate adoptă unele elemente din cultura invadatoare; este, de exemplul, cazul invaziilor pe care popoarele migratoare (hunii, cumanii, pecenegii, tătarii etc.) le-au întreprins pe teritoriul fostei Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o limbă de origine latină. În situațiile de invazie, membrii culturii invadate adoptă unele elemente din cultura invadatoare; este, de exemplul, cazul invaziilor pe care popoarele migratoare (hunii, cumanii, pecenegii, tătarii etc.) le-au întreprins pe teritoriul fostei Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pecenegii, tătarii etc.) le-au întreprins pe teritoriul fostei Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poate contrabalansa umanul material-corporal, concret-perceptiv, cu identitatea mediată tehnologic, fără ca acest lucru să fie considerat un paradox inacceptabil. Un fenomenolog umanist precum Virilio deplânge dispariția trăirii nemijlocite, anularea naturaleței pecepției și pierderea viziunii concrete a realității și este tulburat de invazia cibernetică a trupului. Pe când postumanismul temperat recunoaște deopotrivă subsumarea umanului unor modalități dominatoare de control tehnologic și extinderea ființei umane prin intermediul noilor mijloace cyborgice, avatarice sau transgenice, îngrădirea umanului în limite mașinice, dar și facilitarea de oportunități, facultăți și experiențe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu precădere de semnalarea implicațiilor tehnologiei computaționale asupra percepției umane, fără a neglija ironicele raportări ale utilizării tehnologiei înseși, învestite cu percepție, la vulnerabila percepție umană. Întâi de toate, eseistul face o istorie a mutațiilor petrecute în percepția vizuală datorită invaziei tehnice, telescopul și microscopul fiind printre exemplele concludente. Când ajunge să vorbească despre mutația operată de computer asupra percepției, urbanistul francez se detașează ironic de discursul inteligenței artificiale și analizează subversiv problematica imaginilor de sinteză în chiar optica „subiectivă” a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limitele ființei umane și importanța trupului în constituirea unei identități virtuale și nu dorește transgresarea cu orice preț a acestor limite în scopul evoluției și al progresului. Nu crede în revoluția tehnologică, precum nu cade în meditații apocaliptice pe tema invaziei trupului de tehnologie. Postumanismul critic-moderat speră și se teme, însă nu-și pierde din vedere în nici o situație spiritul circumspect, se detașează, dar și continuă perspectivele precedente asupra condiției umane, redirecționându-le și restructurându-le. Pe linia demarată a ontologiei virtuale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
feminismului și pe de altă parte de discursurile culturii virtuale, deopotrivă în sens ontologic, epistemologic, social și politic. În primul rând, cyberfeminismul trebuie disociat de mișcările actuale de ecofeminism, mișcări care conotează femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie patriarhală în lumea „naturală”. Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul digital se situează în interiorul spațiului virtual pentru a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sintetizăm rezultatele examenului precizând tabelele patologice: Leziuni ale celor șase membrane în vederea unui atac de frig și vânt-frig prin exterior. Leziuni ale celor patru membrane în vederea unui atac de căldură și vânt-căldură prin exterior. Leziune a Triplului focar în vederea unei invazii a umidității prin exterior. Leziuni ale meridianelor din cauze semiinterne/semiexterne. Tulburări ale organelor, substanțelor și psihismului din cauze interne. Odată pus, diagnosticul dialectic al medicinii chineze va identifica următoarele elemente: • localizarea leziunilor (pe unul sau mai multe dintre cele
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
democrației, a responsabilității și participării, a formelor de autoconducere. Au apărut însă și modalități alternative de educație, unele cu un puternic impact atât asupra tinerilor, cât și asupra adulților. Se înregistrează în lumea școlii o oarecare tensiune, chiar rivalitate față de „invazia” unor tipuri de educație ce nu sunt controlate de școală, dar exercită un rol important. Profesorul G. Văideanu (în Rassekh, Văideanu, 1987) distinge trei „tipuri de educație” care concură la formarea tinerei generații: educația formală este girată de autoritatea școlară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Lachiș: „Așteptăm semnalele din Lachiș, conform indicațiilor pe care le-a dat stăpânul meu, căci nu putem vedea semnalele de focuri din Azeca”. Această simplă înștiințare a unui ofițer către superiorul său este remarcabilă, pentru că ea confirmă relatarea biblică despre invazia lui Nabucodonosor (Ier. 34,7). În anul 1993, la Mareșa s-au descoperit șapte fragmente ceramice inscripționate, părți ale unei ostraca pe care fusese scris un document. Este vorba despre primul contract de căsătorie scris pe un vas, descoperit vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
singur nor: compatrioții” (11 mai 1971 Ă 163). Treptat, fuga de sine ia forma refuzului oricărei comunicări: „Am fost fericit la Dieppe: nu m-a deranjat nimeni. Aici, comedia se reia de la capăt, nu numai din cauza compatrioților Ă a căror „invazie” o suportă tot mai greu și de care fuge „ca de ciumă” Ă, ci din cauza tuturor celor pe care „i-am cunoscut de-a lungul anilor. Orice musafir e un dușman. Conversația mă plictisește, deși prefer să vorbesc decât să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
septembrie 1979 Ă 373). Oricum, trecutul îl obsedează Ă dar dacă îl tot amână, o face nu pentru a și-l ascunde, ci pentru că nu suportă eroarea angajării. Într-o vreme, citește cu insistență cărți despre imperiul roman în epoca invaziilor barbare. Îi scria lui Arșavir Acterian: „Subiectul mă urmărește de mult, din multe motive, unele chiar evidente...” (29 decembrie 1976 Ă 460). Motive care-l obligă să se recunoască, autobiciuindu-se, în ceea ce disprețuiește. În fond, Cioran și-a dat foarte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Timișoara; iar la cele străine despre morții Timișoarei. Inspăimântată de cele auzite în seara acelei zile despre Timișoara, a doua zi i-am cerut soțului meu să plecăm la Curtea de Argeș. Voiam să ne punem la adăpost în cazul unei eventuale invazii din partea URSS. Imi aminteam bine cum fusese înăbușită revoluția din Ungaria din 1956 și foarte bine invazia trupelor sovietice în Cehoslovacia în 1968. Știam de asemenea că suntem la mai puțin de 30 de Km de granița cu URSS
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a doua zi i-am cerut soțului meu să plecăm la Curtea de Argeș. Voiam să ne punem la adăpost în cazul unei eventuale invazii din partea URSS. Imi aminteam bine cum fusese înăbușită revoluția din Ungaria din 1956 și foarte bine invazia trupelor sovietice în Cehoslovacia în 1968. Știam de asemenea că suntem la mai puțin de 30 de Km de granița cu URSS și această distanță ar fi fost parcursă în jumătate de oră de tancurile sovietice dacă li s-ar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ce se nasc din timp în timp printre voi/ ca să moară cu gura plină de pământ și de oseminte/ în timp ce galopează în zare scheletele cailor". O altă cauză a neliniștii poetului ar fi "Anotimpul electronic", desființarea omului prin alienare, prin invazia tehnicismului; asistăm la o adevărată osificare a spiritului. În această lume dispar legi și datini. Măștile s-au uzat. Lumea este dominată de "zeul" căderii în vid. Soarele, cum spunea altădată Eminescu, se va răci și vor muri oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
semințe, vara răsuflă ca un taur în obraz, scările sunt temute, semințele priveghează, plugurile sunt împerecheate, ploile și soarele își scurg flacăra în pământ. Edenul ne amintește de "Pașii profetului" a lui Lucian Blaga, cauza refugiului este "cimitirul de mașini" (invazia tehnicii): "O mie nouă sute și nu știu cât/ Rodea ca-n înserare, tulbure un monstru,/ gheare de foc, avea coapse de foc, subțiri". Fuga din fața civilizației ne trimite mai degrabă la expresioniștii germani, pentru că un râs-plâns cuprinde universul, un timp fără timp
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și tot dam morții arvună." Volumul "Clopotul nins" (1971) reia metafora focului: "Puterea mea e că mă mistui, iluzie de aur,/ iluzie a tot ce-ar fi putut să fie,/ iluzie a tot ce nu va fi, deșert al somnului,/ invazie de somn și remușcare." Flacăra vine și taie, ca o limbă întunecată, ceasul grav al morții, adusă în contrast cu răceala de gheața a Alpilor. "Și râsul tău cu triluri de albe cavatine/ e-un cerc de gheață-n jururi cu buzele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
flăcări." Problema alienării omului, alimentată de mutațiile la nivelul revoluției științifice, a istoriei zbuciumate, mai apare între alții la Geo Dumitrescu, M. Sorescu, Gr. Hagiu, V. Nicolescu, precum și în poezia celor care evocă nostalgic pământul și satul ca ripostă la invazia tehnicizării. Astfel, la Ioan Alexandru întâlnim o notă gravă și plină de responsabilitate: "Păsările rod aerul tare în zori/ și din frecușul acesta se aprinde un cântec/ ce ridică satul la rang de planetă ("Zorii"). El vorbește de un cârmaci
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ulterior rambursate, prin intermediul Autorității Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene În acest context, și în lipsa unor resurse interne suficiente de cofinanțare a proiectelor europene, beneficiarii acestora s-au întors din nou să caute sprijinul sectorului bancar. Această invazie de solicitanți de produse bancare speciale destinate proiectelor de finanțare nerambursabilă a fost primită inițial cu surprindere și neîncredere de sectorul bancar. Având în vedere criza economico-financiară și faptul că acest domeniu se dovedește a fi unul profitabil pentru sectorul
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Ziditorul un Vodă care nu înțelegea arderea lui Manole și își cultiva vanitatea și orgoliul. Voiam să-l joace George Constantin... În scenariul meu, povestea lui Manole se petrece într-un timp al ciumei ce a cuprins țara și al invaziei barbare din afară, timp al morții, al disperării... iar Vodă, gras și slinos, nu mai are răbdare cu Manole, care se gândește la lumină și frumusețe, la înalțarea bisericii... Mai era și un măscărici, nebun ce își permitea multe și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dincolo de cuvinte, dincolo de vreun decizional politic, dincolo de vreun normativ arbitrar, pus la cale de intelocrați. Există un om, pe care nimeni nu-l vede: nici istoria, nici filosofia, nici lingvistica. Existența acestui mare anonim este, într-un fel, echivalentă cu invazia mașinii Politikului în viața cotidiană modernă. Omul e o invenție nu doar pentru seriile de discursivizări moderne despre el ("științe umane", spune Foucault). Omul modern este o invenție dintr-o perspectivă mult mai amplă, mult mai complicată, mult mai profundă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intensificare a relațiilor de putere și o intensificare a politizării umanului. Politizarea umanului ar fi bine să o înțelegem nu de sus în jos sau invers, ci drept un raport al schimburilor de relații dintre societate și puterea politică, o invazie a Politikului în viața socială și cotidiană având ca efect major perpetuarea stării de minorat în contradicție cu mesajul kantian al unei societăți mature în gândire; societatea bazată pe cunoaștere și democrație. Nu întâmplător un regim politic modern onoare excepțiilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cotidianului, în forma politizată de civilizație modernă, în structura mentală și comportamentală a omului. A fi modern devine echivalent cu a fi politic, iar anonimatul său, elementul său antiuman de funcție în sistem, de număr dispensabil e o expresie a invaziei factorului politic în viața cetăților. Cunoașterile ce derivă una din cealaltă se bazează pe acest spațiu al negânditului dintr-o respectivă formă de cunoaștere (o teorie, o carte, un discurs, o subdisciplină slab fondată etc.). Evident că există cunoașteri și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]